« Ha’apotora’a nō te mau fa’atanora’a ’āpī », Buka arata’i rahi : Tāvini i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2025).
« Ha’apotora’a nō te mau fa’atanora’a ’āpī », Buka arata’i rahi.
Ha’apotora’a nō te mau fa’atanora’a ’āpī
Novema 2025
Pene 5 : Te feiā fa’atere rahi ’e te feiā fa’atere ārea
-
5.1.1.1. Te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo (ha’apāpūhia te monora’a i roto i te Peresidenira’a o te ’Ēkālesia)
Pene 6 : Te feiā fa’atere o te titi
-
6.5. ’Āpo’ora’a teitei (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te mau peresibutero e tāvini i roto i te hō’ē ’āpo’ora’a mata’eina’a)
-
6.6. Patereareha nō te titi (fa’atano-’āpī-hia te parau ti’ara’a « ’aita i ni’a i te tōro’a » ’ei ti’ara’a « ’aita e tāvini nei i ni’a i te tōro’a »)
-
6.6.1. Te pi’ira’a, te pāturura’a ’e te fa’atōro’ara’a i te hō’ē patereareha o te titi (tu’u-’āpī-hia te parau nō te fa’atōro’ara’a i te hō’ē patereareha o te titi hou e roa’a ai i te pāturu iāna i roto i te hō’ē ’āmuira’a titi)
-
6.6.3. Te ha’api’ira’a i te patereareha o te titi tei pi’i-’āpī-hia (fa’atano-’āpī-hia te mau mātēria)
-
6.6.6. Te mau patereareha tei pi’ihia i te tahi atu ti’ara’a o te ’Ēkālesia (fa’atano-’āpī-hia te parau ti’ara’a « ’aita i ni’a i te tōro’a » ’ei ti’ara’a « ’aita e tāvini nei i ni’a i te tōro’a »)
-
6.7.1.1. Te tahi atu ā hōpoi’a nā te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te titi (tūra’ihia te parau nō te ti’ara’a o te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te pāroita nō te tauturura’a i te arata’i i te ’ohipa misiōnare ’e te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare)
Pene 7 : Te ’episekōpora’a
-
7.2. Te mau ta’a-’ē-ra’a i roto i te mau peresidenira’a ’āma’a ’e te mau ’episekōpora’a (tu’u-’āpī-hia te fa’ahorora’a 23.6.1)
Pene 9 : Sōtaiete Tauturu
-
9.5. Te feiā fa’atere nō te Sōtaiete Tauturu o te titi (tūra’ihia te parau nō te ti’ara’a o te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te pāroita nō te tauturura’a i te arata’i i te ’ohipa misiōnare ’e te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare)
Pene 10 : Te mau pupu o te Autahu’ara’a a Aarona
-
10.2.1.3. Te ’ohipa tāvinira’a ’e te mau ’ātivite (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te feiā 18 matahiti e haere i te mau ’ātivite a te Autahu’ara’a a Aarona, mai te mau pūhapara’a ’e te mau ’āmuira’a)
-
10.2.4. Te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu (fa’atano-’āpī-hia te « tānūmerara’a parau » ’ei « ’ātivite nō te mau ihotae o te ’ā’amu ’utuāfare »)
Pene 11 : Feiā ’Āpī Tamāhine
-
11.2.1.3. Te ’ohipa tāvinira’a ’e te mau ’ātivite (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te feiā 18 matahiti e haere i te mau ’ātivite a te Feiā ’Āpī Tamāhine, mai te mau pūhapara’a ’e te mau ’āmuira’a)
-
11.2.4. Te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu (fa’atano-’āpī-hia te « tānūmerara’a parau » ’ei « ’ātivite nō te mau ihotae o te ’ā’amu ’utuāfare »)
Pene 12 : Paraimere
-
12.1.8. Rurura’a fa’aineinera’a nō te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a (tuha’a ’āpī)
-
12.2.4. Te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu (fa’atano-’āpī-hia te « tānūmerara’a parau » ’ei « ’ātivite nō te mau ihotae o te ’ā’amu ’utuāfare »)
-
12.3.2. Peresidenira’a Paraimere (i teienei e haere te hō’ē melo nō te peresidenira’a Paraimere i te mau rurura’a fa’aaura’a misiōnare tāhepetoma ’e i te mau rurura’a fa’aaura’a ’ohipa hiero ’e ’ā’amu ’utuāfare a te pāroita)
Pene 14 : Te mau melo ’ōtahi
-
14.2.4. Te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu (fa’atano-’āpī-hia te « tānūmerara’a parau » ’ei « ’ātivite nō te mau ihotae o te ’ā’amu ’utuāfare »)
Pene 18 : Te ravera’a i te mau ’ōro’a ’e te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a
-
18.7.1.1. Te mau tamari’i tei tāpa’ohia (tu’u-āpī-hia te fa’ahorora’a i te tuha’a ’āpī 12.1.8, « Rurura’a fa’aineinera’a nō te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a »)
-
18.17. Te mau ha’amaita’ira’a patereareha (tu’u-’āpī-hia te tātarara’a nō te fā o te mau ha’amaita’ira’a patereareha)
-
18.17.1. Te fa’ari’ira’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a patereareha (tu’u-’āpī-hia te parau e fa’ati’a i te hō’ē melo ’ia ani manihini i te hō’ē hoa rahi)
Pene 19 : Pehe
-
I roto i te pene 19, ’ua taui-’āpī-hia te mau parau nō te fa’ati’a i te mau hīmene ha’amori nā te mau tamari’i ’ia fa’a’ohipahia nō te hīmene ’āmuira’a.
Pene 20 : Te mau ’ātivite
-
20.4. ’Āmuira’a feiā ’āpī (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te mau taure’are’a 18 matahiti e haere i te ’āmuira’a feiā ’āpī)
-
20.7.2. Te mau tītaura’a matahiti nō te haere i te mau ’ātivite feiā ’āpī (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te mau taure’are’a 18 matahiti e haere i te mau ’ātivite feiā ’āpī)
-
20.7.3.4. Fa’anahora’a tauturu utuutu ma’i nō te mau ’ātivite a te ’Ēkālesia (’aita fa’ahou te CAMA e hōro’ahia nō te mau melo i Tanata)
-
20.7.6.3. Te fa’a’itera’a i te ’ati i tupu (i teienei e fa’a’ite te mau melo i Tanata i te mau ’ati i te piha tōro’a a te ārea, ’eiaha fa’ahou i te pū fa’atere a te ’Ēkālesia)
Pene 22 : Te pāhonora’a i te mau hina’aro pae mātēria ’e te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho
-
22.3.2. Tauturu i te mau melo ’ia hi’opo’a ’e ’ia pāhono i te mau hina’aro tau poto (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te mau ’episekōpo e hōro’a i te tauturu nō te mau hina’aro rū hou te fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho e fa’aotihia ai)
-
22.3.3. Tauturu i te mau melo ’ia patu i te fa’arava’ira’a iāna iho (tūra’ihia te parau ē e fa’a’ohipahia te hō’ē fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho nō te tā’āto’ara’a o te mau melo e fa’ari’i i te tauturu)
-
22.5.1.1. Te tauturura’a i te mau melo o te pāroita (tu’u-’āpī-hia te parau ē, e mea tano te mau melo e fa’ari’i i te tauturu ’ia fa’aitoito i te haere i mua i te pae mātēria ’e i te pae vārua)
Pene 23. Te fa’a’itera’a i te ’evanelia ’e te ha’apūaira’a i te mau melo ’āpī ’e ’o tei ho’i mai
-
23.1. Fa’a’ite i te ’evanelia (tu’u-’āpī-hia te ’ōmuara’a ; fa’anu’uhia te video i te 23.1.3)
-
23.1.1. Here (taui-’āpī-hia te tuha’a)
-
23.1.2. Fa’a’ite (tu’u-’āpī-hia te mau paratarāfa tei fa’anu’uhia mai mai roto mai i te 23.1.3)
-
23.1.3. Tītau manihini (taui-’āpī-hia te tuha’a ; fa’anu’uhia te mau paratarāfa i te 23.1.2 ; tu’u-’āpī-hia te video mai roto mai i te 23.1)
-
23.2. Ha’apūai i te mau melo ’āpī (tu’u-’āpī-hia te hono i te mātēria Tō’u ’ē’a nō te fafaura’a)
-
23.4. Fa’atupu i te mau rurura’a fa’aaura’a misiōnare tāhepetoma (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; taui-’āpī-hia te tuha’a nō te ha’apāpū i te fā, tūra’ihia te parau nō te parau fa’a’ite nō te nu’ura’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ’e fa’atū’atihia i ni’a i te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia ; i teienei e tae mai te hō’ē melo nō te peresidenira’a Paraimere i teie mau rurura’a)
-
23.4.1. Tō’u ’ē’a nō te fafaura’a ’e te parau fa’a’ite nō te nu’ura’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a (tuha’a ’āpī ; fa’anu’uhia te mau paratarāfa i’ō nei mai te 23.6.5 mai)
-
23.6.1. Te ’episekōpora’a (tu’u-’āpī-hia te parau e fa’ati’a i te mau ’episekōpo ’e i te mau peresideni ’āma’a ’ia fa’aue i te mau tauturu ’ia uiui i te mau melo ’āpī ; tu’u-’āpī-hia te mauiha’a Tauturu nō te i’oa ’utuāfare)
-
23.6.5. Te ’āpo’ora’a pāroita ’e te ’āpo’ora’a feiā ’āpī pāroita (fa’anu’uhia te mau paratarāfa nō ni’a i Tō’u ’ē’a nō te fafaura’a ’e te parau fa’a’ite nō te nu’ura’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a i te 23.4.1)
Pene 24 : Te mau pu’e parau misiōnare ’e te tāvinira’a misiōnare
-
Nā roto i te pene 24, ’ua monohia te mau parau « misiōni tōro’a tāvini » ’e « feiā fa’atere misiōni tōro’a tāvini » ’ei « fa’auera’a misiōnare tōro’a tāvini » ’e « tauturu ha’amāramarama nō te misiōnare tōro’a tāvini ».
-
24.2.3. Te mau misiōnare ta’ata pa’ari (fa’atano-’āpī-hia nō te fa’a’ite i te hō’ē tauira’a nō te fa’aturera’a e fa’ati’a i te mau tāne ’ōtahi 40 matahiti ’e ni’a atu ’ia tāvini ’ei misiōnare ta’ata pa’ari)
-
24.3.4.1. Te ’aufaura’a nō te mau taure’are’a misiōnare e tāvini i te ātea o te ’utuāfare (ha’apāpūhia te arata’ira’a nō ni’a i te ’aufaura’a nō te mau misiōnare)
-
24.4.2. Te mau uiuira’a ’e te mau ’api parau (ha’apāpūhia te fa’anahora’a nō te pu’e parau misiōnare)
-
24.4.4. Te feiā e’ita e nehenehe e tāvini ’ei misiōnare rave tāmau (fa’atano-’āpī-hia te ha’amāramaramara’a hono nō te tuha’a fa’atere misiōnare)
-
24.5.3. Te fa’ata’ara’a i te mau misiōnare (tu’u-’āpī-hia te arata’ira’a nō te taime ē, nō tōna vaira’a e’ita e nehenehe e fa’ata’a i te hō’ē misiōnare hou ’a ha’amata ai i te tāvinira’a)
-
24.7. Te mau misiōnare tōro’a tāvini (taui-’āpī-hia te upo’o parau)
-
24.7.1. Hi’o e aha te mau rāve’a tāvinira’a nō te mau misiōnare tōro’a tāvini (fa’atano-’āpī-hia te tāpura nō te mau hi’ora’a ’ohipa nō te mau misiōnare tōro’a tāvini)
-
24.7.3. Te ha’api’ipi’ira’a ’e te ha’apa’ora’a (ha’apāpūhia ē, e fāna’o te mau taure’are’a misiōnare tōro’a tāvini i te Pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare nā ni’a i te tu’urēni)
-
24.7.5. Fa’aoti i te hō’ē fa’auera’a misiōnare tōro’a tāvini (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; tūmāhia te piti o te paratarāfa ; tu’u-’āpī-hia te ha’amāramaramara’a hono nō te ti’a i roto i te ’āua)
Pene 25 : « Te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare i roto i te pāroita ’e te titi »
-
I te roara’a o te pene 25, ’ua tūra’ihia te parau nō te « tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu.
-
25. Te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu nā roto i te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare (taui-’āpī-hia te upo’o parau)
-
25.0. ’Ōmuara’a (tu’u-’āpī-hia te paratarāfa e fa’ata’a i te mau ha’amaita’ira’a nō te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare)
-
25.1. Te ’āmuira’a te melo ’e te ta’ata fa’atere i roto i te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu (taui-’āpī-hia te upo’o parau ’e te tuha’a)
-
25.2. Te feiā fa’atere nō te pāroita (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; fa’anu’uhia te mau mea i te 25.2.5)
-
25.2.1. Te ’episekōpora’a (taui-’āpī-hia te tuha’a)
-
25.2.2. Te mau peresidenira’a pupu peresibutero ’e Sōtaiete Tauturu (tu’u-’āpī-hia te rōtahira’a i ni’a i te mau melo tei fa’ari’i iho nei i tō rātou pi’ira’a misiōni ’e i te mau melo tei ’ore i fa’ari’i i tō rātou ’ōro’a hiero ; fa’anu’uhia te parau hope’a i’ō nei mai te 25.2.3)
-
25.2.3. Te feiā fa’atere nō te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare o te pāroita (fa’anu’uhia i te parau hope’a i te 25.2.2)
-
25.2.4. Te mau tauturu ’ohipa hiero ’e ’ā’amu ’utuāfare o te pāroita (fa’anu’uhia te reo mai te piti o te mana’o i ni’a a’e nō te tūra’i i te rōtahi i ni’a i te ’ohipa a te mau tauturu)
-
25.2.5. Te ’āpo’ora’a pāroita (taui-’āpī-hia te tāpura parau)
-
25.2.6. Fa’anahora’a nō te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare a te pāroita (tāpura nō te mau hi’ora’a tei taui-’āpī-hia)
-
25.2.7. Te mau rurura’a fa’aaura’a ’ohipa hiero ’e ’ā’amu ’utuāfare a te pāroita (tuha’a tei tauihia ; i teienei e haere te hō’ē melo nō te peresidenira’a Paraimere i teie mau rurura’a)
-
25.3. Te feiā fa’atere nō te titi (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; tūmāhia te mea e vai ra)
-
25.3.1. Peresidenira’a titi (taui-’āpī-hia te tāpura parau)
-
25.3.3. Te mau melo o te ’āpo’ora’a teitei (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te mau melo o te ’āpo’ora’a teitei e tauturu i te mau peresidenira’a pupu peresibutero ’ia ha’api’i i te mau tauturu ’ohipa hiero ’e ’ā’amu ’utuāfare o te pāroita)
-
25.3.8. Te mau tauturu ha’amāramarama ārea nō te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare (’ua ha’amārama i te ’ohipa a teie mau tauturu ha’amāramarama ; tu’uhia te fa’atorora’a i ni’a i te Arata’i fa’aterera’a nō te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare)
-
25.4.1. Te mau mātēria i ni’a i te natirara (taui-’āpī-hia te upo’o parau ’e te tuha’a)
-
25.4.3. Te mau ’ātivite nō te mau ihotae o te ’ā’amu ’utuāfare (tu’uhia te mau fa’ahorora’a ’āpī i ni’a i te fa’aaura’a rorouira Get Involved)
-
25.5.2. Te mau tītaura’a nō te mau rave ’ohipa hiero (ha’apāpūhia te mau tuha’a ’ohipa tā te mau rave ’ohipa hiero e nehenehe e rave)
Pene 26 : Parau fa’ati’a nō te hiero
-
’Ua fa’anaho-fa’ahou-hia te pene 26 ’e ’ua taui-’āpī-hia nō te tū’ati i te mau tauira’a ravera’a nō te hōro’a i te mau parau fa’ati’a nō te mau ’ōro’a ta’ata ora nā roto i te Fa’aineinera’a nō te ’ōro’a o te DDG, nō te fa’aineine nō te matarara’a te parau fa’ati’a hiero ’āfa’ifa’i ’e nō te ha’apāpū i te mau parau.
-
26.0. ’Ōmuara’a (taui-’āpī-hia te tuha’a ; ha’apāpūhia ē tītau-roa-hia i te mau melo ’ia bāpetizohia ’e ’ia ha’amauhia nō te fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero)
-
26.1. Te mau huru parau fa’ati’a nō te hiero (taui-’āpī-hia te tuha’a ; ha’apāpūhia e toru huru parau fa’ati’a ; tu’u-’āpī-hia te rāve’a nō te fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a ’āfa’ifa’i)
-
26.3. Te mau arata’ira’a rahi nō te hōro’ara’a i te mau parau fa’ati’a nō te hiero (fa’anu’uhia te tahi mau mea i te 26.3.1 ’e i te 26.3.2)
-
26.3.1. Hōro’a i te parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a ta’ata mono (tuha’a ’āpī ; ’ua fa’anu’uhia te mau mea i’ō nei mai roto mai i te 26.4.1, te 26.3, te 26.3.3, te 26.4.1 ’e te 26.4.3)
-
26.3.2. Hōro’a i te mau parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau melo tei fa’ari’i i tō rātou ’ōro’a hiero (upo’o parau tei taui-’āpī-hia ; fa’a’itehia te nūmera tuha’a ’āpī : fa’anu’uhia te mau mea i’ō nei mai roto mai i te 26.1, te 26.3, te 26.3.3 ’e te 26.4.1)
-
26.3.3. Hōro’a i te mau parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau ’ōro’a ta’ata ora (tuha’a ’āpī ; ’ua fa’anu’uhia te mau mea i’ō nei mai te 26.3.1, 26.3.3, 26.4.1, 26.4.4, 26.5.1 ; ma te parau ē, tītau-roa-hia i te mau melo e ti’ahia te 12 matahiti ’e ni’a atu i roto i terā matahiti e tupu ai te ’ōro’a, ’ia mau i te hō’ē parau fa’ati’a nō te mau bāpetizora’a ’e ha’amaura’a ta’ata mono, ’aore rā te parau fa’ati’a nō te mau melo tei fa’ari’i i tō rātou ’ōro’a hiero, ta’a ’ē atu i te hō’ē parau faʼati’a nō te mau ʼōro’a ta’ata ora)
-
26.3.4. Hōro’a i te mau parau fa’ati’a nō te hiero i te mau melo i te mau vāhi mo’emo’e (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; nūmera tuha’a ’āpī tei fa’a’itehia)
-
26.4. Fa’atere i te uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero (nūmera tuha’a ’āpī tei fa’a’itehia)
-
26.4.1. Te mau uira’a nō te uiuira’a parau fa’ati’a nō te hiero (nūmera tuha’a ’āpī tei fa’a’itehia)
-
26.4.2. Te ’ō’omora’a i te ’ahu roto nō te hiero (nūmera tuha’a ’āpī tei fa’a’itehia)
-
26.4.3. Te tahi atu ā arata’ira’a (nūmera tuha’a ’āpī tei fa’a’itehia)
-
26.4. Te hōro’ara’a i te parau fa’ati’a nō te hiero i te mau melo tei ’ore ā i fa’ari’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero (tūmāhia te tuha’a)
-
26.4.1. Te mau arata’ira’a rahi (tūmāhia te tuha’a ; fa’anu’uhia te mau mea i te 26.3.1)
-
26.4.2. Te mau parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau melo tei bāpetizo-’āpī-hia (tuha’a tūmāhia ; fa’anu’uhia te mea i roto i te 26.5.1)
-
26.4.3. Te mau parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a ta’ata mono noa (tuha’a tūmāhia ; ’ua fa’anu’uhia te tahi mau mea i te 26.3.1)
-
26.4.4. Te mau parau fa’ati’a nō te hiero nō te tā’ati i te tamari’i ora i nā metua (tuha’a tūmāhia ; fa’anu’uhia te tahi mau mea i te 27.4.1 ’e te 27.4.5)
-
26.5.1. Te mau melo e fa’ari’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero (tūmāhia te tuha’a ; fa’anu’uhia te tahi mau mea i te 27.2.2 ; tauihia te mau nūmera o te mau tuha’a i muri mai)
-
26.5.1. Te mau melo i bāpetizo-’āpī-hia (fa’a’itehia te nūmera ’āpī nō te tuha’a ; fa’anu’uhia te mau mea i’ō nei mai te 26.4.2 ; tu’u-’āpī-hia te parau ē, e nehenehe te mau ’episekōpo e hōro’a i te mana’o e fa’a’ohipa i te mauiha’a Tauturu nō te i’oa ’utuāfare [Family Name Assist] nō te tauturu i te mau melo ’āpī ’ia nene’i i te mau i’oa o te mau melo o te ’utuāfare i pohe)
Pene 27 : Te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā ora
-
’Ua fa’anaho-fa’ahou-hia te pene 27 ’e ’ua taui-’āpī-hia nō te tū’ati i te mau tauira’a ravera’a nō te hōro’a i te mau parau fa’ati’a nō te mau ’ōro’a ta’ata ora.
-
27.1.1. Fa’aineine nō te fa’ari’i i te mau ’ōro’a o te hiero (fa’anu’uhia te tahi mau mea i te 27.1.2)
-
27.1.2. Te tārenara’a i te mau ’ōro’a o te hiero (tūmāhia te tuha’a)
-
27.1.2. Hi’opo’a i te mau pāpa’a parau ’e fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau ’ōro’a ta’ata ora (tuha’a ’āpī ; fa’anu’uhia te mea i’ō nei mai te 27.1.1)
-
27.2. Te ’ōro’a hiero (ha’apāpūhia te mau fa’ata’ara’a nō te mau ’ōro’a fa’aineinera’a ’e te ture nō te vi’ivi’i ’ore)
-
27.2.2. Fa’aoti i te taime nō te fa’ari’i i te ’ōro’a hiero (tu’u-’āpī-hia te parau mai roto i te 26.5.1 ē, tītau-roa-hia i te hō’ē tāne ’ia mau i te Autahu’ara’a a Melehizedeka hou ’a fa’ari’i ai i tōna ’ōro’a hiero)
-
27.2.3.1. Fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te mau ’ōro’a ta’ata ora (fa’atano-’āpī-hia nō te ha’apāpū ē, nō te fa’ari’i i te ’ōro’a hiero, tītau-roa-hia i te hō’ē melo ’ia mau i te parau fa’ati’a nō te mau ’ōro’a ta’ata ora ’e i te parau fa’ati’a nō te mau melo tei fa’ari’i i tō rātou ’ōro’a hiero)
-
27.2.3.2. Te paraparaura’a i te hiero (ha’apāpūhia ē e mea tano te mau melo e ’ōpua ra i te fa’ari’i i tōna ’ōro’a hiero, ’ia fārerei i tō rātou ’episekōpo hou ’a paraparau ai i te hiero)
-
27.3. Te tā’atira’a o te tāne ’e te vahine fa’aipoipo (tu’u-’āpī-hia te tātarara’a nō te fafaura’a tā te mau melo e rave ’ia tā’atihia rātou)
-
27.3.2.1. Fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te mau ’ōro’a ta’ata ora nō te tā’atira’a o te tāne ’e te vahine fa’aipoipo (upo’o parau tei taui-’āpī-hia ; fa’atano-’āpī-hia nō te fa’ata’a ē, nō te tā’ati iāna i te hō’ē hoa fa’aipoipo, tītau-roa-hia i te mau melo ’ia mau i te parau fa’ati’a nō te mau ’ōro’a ta’ata ora ’e i te parau fa’ati’a nō te mau melo tei fa’ari’i i tō rātou ’ōro’a hiero)
-
27.3.2.3. Te noa’ara’a te fa’aipoipora’a ma te parau ha’amana (fa’atano-’āpī-hia ma te ha’amāramaramara’a nō ni’a i te Fa’aineinera’a nō te ’ōro’a)
-
27.3.2.4. Nā ’āpe’e nō nā ruatahi e tā’atihia (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; fa’atano-’āpī-hia ’ia pāpūhia ē e nehenehe nā ruatahi ’ia fa’aipoipo-a’ena-hia hou ’a tā’atihia ai)
-
27.3.2.6. Te ’ahu tano nō te tā’atira’a hiero (fa’atano-’āpī-hia ’ia pāpūhia ē e nehenehe nā ruatahi ’ia fa’aipoipo-a’ena-hia hou ’a tā’atihia ai)
-
27.3.4. ’O vai tē nehenehe e haere i te hō’ē tā’atira’a hiero (tu’u-’āpī-hia te parau ē, e nehenehe te hō’ē peresideni titi e fa’ati’a i te hō’ē melo huma i te ferurira’a ’ia māta’ita’i i te tā’atira’a o tō rātou nā metua)
-
27.4.1. Fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te mau ’ōro’a ta’ata ora (upo’o parau tei taui-’āpī-hia ; tu’uhia te tāpura ’o tē fa’ata’a i te mau parau fa’ati’a e tītauhia i te mau melo i te taime e tā’atihia rātou i tō rātou nā metua)
-
27.4.2. Te paraparaura’a i te hiero (ha’apāpūhia ē e mea tano te mau melo e ’ōpua ra i te tā’ātihia i te mau tamari’i ’aore rā i nā metua i pohe, ’ia fārerei i tō rātou ’episekōpo hou ’a paraparau ai i te hiero)
-
27.4.5. ’O vai tē nehenehe e haere mai i te tā’atira’a o te tamari’i i nā metua (tu’u-’āpī-hia te tāpura e fa’ata’a i te mau parau fa’ati’a e tītauhia nō te mau melo ’ia māta’ita’i rātou i te tā’atira’a o tō rātou nau taea’e ’e tuahine i nā metua)
Pene 28 : Te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā pohe
-
28.1.1.1. Hāpono i te i’oa o te mau melo o te ’utuāfare (tātarahia « i te rahira’a taime » nō te tū’ati i te fa’aturera’a)
-
28.1.1.2. Hāpono i te mau i’oa o te mau ta’ata tu’iro’o ’e te mau pupu tei fa’ati’a-’ore-hia (tātarahia « i te rahira’a taime » nō te tū’ati i te fa’aturera’a)
-
28.2.1. Te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a nō te feiā pohe (ha’apāpūhia ē te feiā bāpetizo, e ha’amau ’e e pāpa’ipa’i, tītau-roa-hia ia rātou ’ia ti’a i te rave i te reira ma te tauturu ’ore)
-
28.3.5.2. Te mau ta’ata pohe tei fa’ari’i i tō rātou ’ōro’a hiero (ha’apāpūhia te ture)
Pene 29 : Te mau rurura’a a te ’Ēkālesia
-
29.3.1. ’Āmuira’a titi (tu’u-’āpī-hia te arata’ira’a ē, ’ia peresideni ana’e te hō’ē tino nō te Huimana fa’atere rahi ’aore rā te hō’ē Hitu ’Ahuru ārea, e tae mai te tā’āto’ara’a o te mau melo o te ’āpo’ora’a ’e o te mau ’āpo’ora’a pāroita i te rurura’a feiā fa’atere o te titi)
-
29.3.3. Te rurura’a a te feiā fa’atere autahu’ara’a o te titi (fa’atano-’āpī-hia te mau parau arata’i ’oia ho’i hō’ē noa ’āmuira’a titi i te matahiti hō’ē tē fa’atupuhia te hō’ē rurura’a feiā fa’atere o te autahu’ara’a o titi)
Pene 30 : Te mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia
-
30.7. Pi’i i te mau ’episekōpo (vāhihia te tuha’a ’ei piti tuha’a i raro a’e)
-
30.7.1. Tu’u i te anira’a (tuha’a ’āpī i hāmanihia nō roto mai i te 30.7 ; tu’u-’āpī-hia te mau parau arata’i nō ni’a i te tu’ura’a i te i’oa o te mau ta’ata ’ei ’episekōpo)
-
30.7.2. Te pi’ira’a, te fa’atōro’ara’a ’e te fa’ata’ara’a (hāmanihia te tuha’a ’āpī nō roto mai i te 30.7)
Pene 32 : Te tātarahapara’a ’e te mau ’āpo’ora’a hi’opo’ara’a ti’ara’a melo o te ’Ēkālesia
-
32.6.2.5. Te tahi atu mau ’ohipa (fa’atano-’āpī-hia te tāpura ’ia tū’ati te reira i te mau parau o te tuha’a)
38. Te mau fa’aturera’a ’e te mau arata’ira’a a te ’Ēkālesia
-
Tuha’a 38.2 : Te mau ture nō te mau ’ōro’a ’e te mau ha’amaita’ira’a
-
38.2.9.1. Te mau melo ’āpī (ha’apāpūhia ē, e nehenehe te hō’ē ’episekōpo e uiui i te mau taea’e tei bāpetizo-’āpī-hia nō te fa’atōro’ara’a i te Autahu’ara’a a Aarona ’e nō te hō’ē parau fa’ati’a ato’a nō te hiero i roto i te hō’ē ā fārereira’a ; fa’atano-’āpī-hia te mau parau arata’i ’ia ti’a i te ’episekōpo ’ia fa’aue i tōna tauturu ’ia fa’atere i te uiuira’a)
-
38.2.10. Te mau ha’amaita’ira’a patereareha (fa’atano-’āpī-hia te tāpura mātēria)
-
38.2.10.4. Te mau melo e ora nei i rāpae’au i te titi o te patereareha (monohia te parau « patereareha e ’ohipa ra » ’ei « patereareha e tāvini nei i ni’a i te tōro’a »)
-
38.2.10.7. Te mau ha’amaita’ira’a patereareha mono (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; ha’apāpūhia ē e mau taime varavara roa, e nehenehe te mau melo e fa’ari’i i te hō’ē ha’amaita’ira’a « mono » ’eiaha rā te « piti » o te ha’amaita’ira’a)
-
-
Tuha’a 38.4 : Te mau ture nō te mau tā’atira’a
-
38.4.1.8. Te tā’atira’a o te feiā pohe (fa’atū’atihia te ture nō nā ruatahi pohe tei ta’a, i te tahi atu mau tuha’a ; tu’u-’āpī-hia te ture nō te tā’atira’a o nā ruatahi pohe tei fa’aea noa ’aita rā i fa’aipoipo)
-
38.4.2.3. Te mau tamari’i tei fa’a’amuhia ’aore rā tei tu’uhia ’o tē ora ra (fa’atano-’āpī-hia te ture nō ni’a i te taime e tītauhia te hō’ē fa’auera’a mana ha’apāpū nō te fa’a’amura’a)
-
38.4.2.5. Te tā’atira’a i te mau tamari’i ora i te hō’ē metua fānau ’e te hō’ē metua ho’ovai (fa’atano-’āpī-hia te tuha’a nō te tātara nō ni’a i te tā’atira’a o te mau tamari’i pa’ari ’aita e fāito ti’a’aura’a)
-
-
Tuha’a 38.5 : Te mau ’ahu ’e te mau ’ahu roto nō te hiero
-
38.5.1. Te mau ’ahu nō te hiero (tātarahia te mau « tōtini ’aore rā pu’e tōtini » i roto i te fa’ata’ara’a nō te mau ’ahu nō te hiero o te mau vahine)
-
38.5.2. Te noa’ara’a te mau ’ahu ’e te mau ’ahu roto nō te hiero (tu’u-’āpī-hia te parau nō roto mai i te 38.5.4 ē, e’ita e nehenehe tā te mau melo e hāmani i tō rātou mau ’ahu nō te mau ’ōro’a o te hiero ’e tō rātou mau ’ahu roto)
-
38.5.3. Te mau ’ahu roto ’e te mau ’ahu nō te hiero nō te mau melo e huma, ’aore rā e tātira’a tō rātou (tu’u-’āpī-hia te ha’amāramaramara’a nō te mau melo e tītauhia te mau fa’atanotanora’a ’ahu nō te tahi fifi o te tino)
-
38.5.4. Te hāmanira’a i te ’ahu hiero (tūmāhia te tuha’a ; fa’anu’uhia te mau mea i te 38.5.2)
-
38.5.4. Te fa’atanotanora’a i te ’ahu ’ōro’a nō te hiero (tuha’a ’āpī)
-
-
Tuha’a 38.6 : Te mau fa’aturera’a nō te pae mōrare
-
38.6.1. Te ha’amaruara’a tamari’i (ha’apāpūhia te mau parau)
-
-
Tuha’a 38.8 : Te mau fa’aturera’a nō te fa’aterera’a
-
38.8.40.1. Te mau nene’ira’a ’e te mau ’īritira’a nō te Bibilia Mo’a (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; fa’atano-’āpī-hia te mau parau arata’i nō te fa’a’ite ē e mau melo tē nehenehe e ’āpī mai i te mau ’īritira’a o te Bibilia ma te ha’api’ira’a tumu pāpū, e mea ’ōhie a’e ’ia māramarama i te mau nene’ira’a ha’apararehia e te ’Ēkālesia : tu’u-’āpī-hia te fa’ahoro i te hō’ē tāpura nō taua mau ’īritira’a ra)
-
38.8.40.2. ’Īritira’a nō te mau pāpa’ira’a mo’a (paraparauhia nō ni’a i te mau ’īritira’a fa’ati’a-’ore-hia, mai terā e ravehia nā roto i te IA)
-
38.8.40.3. Te mau pāpa’ira’a mo’a fa’a’ōhiehia ’aore rā tei fa’a’āpīhia (taui-’āpī-hia te upo’o parau ; paraparauhia nō ni’a i te mau tauto’ora’a fa’ati’a-’ore-hia, mai terā e ravehia nā roto i te IA)
-
38.8.47. Te fa’a’ohipa-tano-ra’a i te aratae rorouira [IA] (tuha’a ’āpī)
-
38.8.47.1. Te ’apora’a mai ’e te ha’api’ira’a i te ta’ata (tuha’a ’āpī)
-
38.8.47.2. Te tā’amura’a ’e te Atua ’e ia vetahi ’ē (tuha’a ’āpī)
-
38.8.47.3. Te mau pi’ira’a ’e te mau fa’auera’a ’ohipa (tuha’a ’āpī)
-