« 19. Pehe », Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).
« 19. Pehe », Buka arata’i rahi.
19.
Pehe
19.1
Fā o te pehe i roto i te ’Ēkālesia
I roto i te hō’ē heheura’a i te peropheta Iosepha Semita, ’ua parau te Fatu : « Nō te mea e ’oa’oa tō’u nei vārua i te hīmene o te ’ā’au ; ’oia ïa, ’ua riro te hīmene a te feiā parauti’a ’ei pure iā’u nei, ’e e pāhonohia te reira nā roto i te ha’amaita’ira’a i ni’a iho i tō rātou ra mau upo’o » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 25:12). ’Ua parau ato’a ’oia : « E haere mai ho’i [te feiā parauti’a] i Ziona, i te hīmenera’a mai i te mau hīmene ’oa’oa mure ’ore ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:71).
E fa’arahi te pehe mo’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia. E tītau manihini te reira i te Vārua ’e e ha’api’i ho’i i te ha’api’ira’a tumu. E fa’atupu ato’a te reira i te mana’o fa’atura, e fa’atāhō’ē i te mau melo, ’e e fa’afāna’o i te rāve’a nō te ha’amori i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.
19.2
Pehe i roto i te ’utuāfare
Nā roto i tāna mau peropheta, ’ua fa’aitoito te Fatu i te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare ’ia fa’a’ohipa i te mau pehe fa’auru i roto i tō rātou orara’a i te mau mahana ato’a. E nehenehe te hīmenera’a ’e te fa’aro’ora’a i te pehe mo’a e tītau manihini i te hō’ē vārua nehenehe ’e te hau. E nehenehe ato’a te reira e fa’arahi i te here ’e te tāhō’ē i rotopū i te mau melo o te ’utuāfare. E nehenehe te mau hīmene e tauturu i te mau ta’ata ’ia noa’a tō rātou itoito ’e ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a.
E roa’a te mau haruharura’a pehe a te ’Ēkālesia nā roto i te mau rāve’a i muri nei :
-
Te fa’aaura’a rorouira Sacred Music [Pehe mo’a]
-
Te fa’aaura’a rorouira Gospel Library [Vaira’a buka ’evanelia]
-
Te mau CD i ni’a ia store.ChurchofJesusChrist.org
Tē fa’afāna’o nei te ’Ēkālesia i te mau mātēria nō te tauturu i te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’ia ha’api’i mai i te ’aravihi tumu nō te pehe. E ’itehia te reira i ni’a ia music.ChurchofJesusChrist.org (hi’o ato’a 19.6). E fa’arahi te fa’ahotura’a i te ’aravihi nō te pehe i te mau rāve’a nō te mau melo ’ia tāvini i te fare ’e i te ’Ēkālesia.
19.3
Te pehe i roto i te mau purera’a a te ’Ēkālesia
E tuha’a faufa’a rahi te pehe mo’a nō te purera’a ’ōro’a ’e te tahi atu mau rurura’a a te ’Ēkālesia. E mana tō te reira nō te tītau manihini i te Vārua, nō te ha’afātata atu ā i te ta’ata i te Atua. « Tē vai nei te tahi mau ha’api’ira’a fa’ahiahia roa i roto i teie mau hīmene tā tātou e hīmene nei. (Hi’o Te mau hīmene, ix.)
19.3.1
Fa’anaho i te pehe nō te mau rurura’a a te ’Ēkālesia
E ’ohipa te mau ta’ata fa’aau pehe pāroita ’e titi i pīha’i iho i te feiā fa’atere autahu’ara’a nō te fa’anaho i te hīmene nō te mau purera’a. E mā’iti rātou i te pehe ’o te ha’amaita’i atu ā i te vārua ha’amori i roto i te mau rurura’a.
E fa’a’ohipahia te mau hīmene purera’a nō te mau hīmene ’āmuira’a ato’a i roto i te mau purera’a. E nehenehe te mau hīmene purera’a ’aore rā te tahi atu mau pehe mo’a e fa’a’ohipahia nō te ’ōmuara’a ’e nō te fa’ahopera’a, nō te pupu hīmene ’e nō te hō’ē ta’ata hīmene ’e te mau pupu na’ina’i. E ravehia te mau pehe ato’a i roto i te mau purera’a a te ’Ēkālesia ma te vārua ha’amori i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia, ’eiaha mai te hō’ē ’ohipa e fa’a’ite’ite i te tārēni o te tahi feiā.
’Ia tū’ati te mau mā’itira’a pehe i te vārua ha’amori o te mau hīmene purera’a. ’Ia ha’api’i te reira i te ta’ata i te ’evanelia ma te pūai ’e te pāpū.
E nehenehe te pehe mo’a tei pāpa’ihia ’aore rā tei hīmenehia i roto i te mau huru pehe rau o te ta’ere, e tauturu i te fa’atāhō’ē i te mau ’āmuira’a. E nehenehe te mau ta’ata fa’aau pehe ’e te feiā fa’atere autahu’ara’a e rave i te mau huru pehe rau e tano i te mau melo e orara’a huru rau tō rātou.
19.3.2
Te pehe i roto i te purera’a ’ōro’a
Tē putuputu nei te mau melo i roto i te purera’a ’ōro’a nō te ha’amana’o ia Iesu Mesia nā roto i te ravera’a i te ’ōro’a mo’a. Tē putuputu nei rātou nō te patu i tō rātou fa’aro’o ’e te ’itera’a pāpū, ’e nō te ha’amori i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia. ’Ia mā’itihia te pehe nō te tauturu i te fa’atupu i teie mau ’ōpuara’a.
Te pehe i roto i te purera’a ’ōro’a, tē vai ra te mau hīmene purera’a nō te ’āmuira’a, nō te ’īriti ’e nō te ’ōpani i te purera’a, ’e nā mua ato’a i te fa’aterera’a i te ’ōro’a mo’a. Maoti te mau hīmene ’āmuira’a e noa’a ai i te mau melo ’ia tāhō’ē nā roto i te ravera’a pāpū i te hō’ē mea nō te ha’amori ’āmui. E tū’ati te hīmene nō te ’ōro’a i te ’ōro’a iho, ’aore rā i te tusia a te Fa’aora. Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a, hi’o « Te mau hīmene nō te ’āmuira’a », Te mau hīmene, 328–29.
E ha’utihia te pehe ’ōmuara’a ’a putuputu ai te mau melo hou te rurura’a. Te fā, ’o te fa’atupura’a ïa i te vārua ha’amorira’a ’o tē tītau manihini i te Vārua. I muri a’e i te pure hope’a, e ha’utihia te hō’ē pehe fa’ahopera’a, ’a fa’aru’e ai te mau melo i te rurura’a. E nehenehe te mau hīmene purera’a ’e te tahi atu mau pehe mo’a e mā’itihia nō te ’ōmuara’a ’e nō te pehe fa’ahopera’a.
E nehenehe ato’a e tu’u i roto i te purera’a ’ōro’a i te tahi atu hīmene ’āmuira’a ’o tē hīmenehia i rōpū i te purera’a—’ei hi’ora’a, nā rotoroto i te mau a’ora’a. ’Aore rā e nehenehe e tu’u te tahi atu ā pehe ta’a ’ē, ’aore rā hau atu. E nehenehe te reira e ravehia e te mau pupu hīmene (hi’o 19.3.7), te tahi ta’ata ha’uti pehe, ’aore rā te tahi pupu na’ina’i. E’ita te mau purera’a ’ōro’a e vaiihohia i roto i te rima o te mau pupu ’upa’upa nō rāpae.
E nehenehe e fa’a’ohipa i te piāna, te hāmonia, ’aore rā te tahi atu ’upa’upa tei ha’amanahia e te ’episekōpora’a nō te ’āpe’e i te hīmene i roto i te purera’a ’ōro’a (hi’o 19.3.6).
E tāmata te mau ta’ata fa’aau pehe ’e te mau ’episekōpora’a e ’imi i te fa’a’aifāito i roto i te mau hīmene mātauhia ’e te mau hīmene mātau-’ore-hia. E nehenehe te mau pehe ta’a ’ē e hīmenehia mai e te pupu hīmene a te pāroita ’aore rā e te tahi atu mau ta’ata, e tauturu i te ha’amātau i te mau melo i te mau hīmene tei ’ore i mātau-maita’i-hia.
19.3.3
Te pehe i roto i te mau piha ha’api’ira’a ’e te tahi atu mau rurura’a a te pāroita
E nehenehe te hīmenera’a i te mau hīmene purera’a e riro ’ei rāve’a manuia maita’i, nō te fa’a’ite ’aore rā nō te ha’apāpū i te mau parau tumu nō te ’evanelia. E fa’aitoito te feiā fa’atere i te mau ’orometua ha’api’i ’ia fa’a’ohipa i te mau hīmene purera’a ’e te tahi atu mau hīmene mo’a, nō te ha’amaita’i i tā rātou ha’api’ira’a.
E’ita te mau rurura’a pupu autahu’ara’a ’e te mau piha ha’api’ira’a i te sābati e ha’amata tāmau noa nā roto i te hō’ē hīmene ha’amatara’a.
19.3.4
Te pehe i roto i te ’āmuira’a titi
E fa’anahohia te hīmene nō te ’āmuira’a titi nō te ha’apūai i te fa’aro’o ’e te ’itera’a pāpū. ’Ia pe’e te reira i te mau parau tumu i roto i te 19.3.1. E hi’o ’oi’oi te ti’a peresideni i te mau pehe ato’a e tu’uhia i roto i te tāpura ’ohipa.
I te rahira’a taime, te pehe nō te ’āmuira’a titi e mau hīmene ’āmuira’a ïa ’e te tahi atu mau pehe ta’a ’ē nā te pupu hīmene, te mau ta’ata hō’ē ’e te mau pupu na’ina’i. Tei mātauhia, e hīmene te ’āmuira’a i te hō’ē hīmene i te ’āfara’a o te rurura’a. Nā te mau peresidenira’a titi e fa’ati’a i te ha’utira’a pehe hō’ē ta’ata, ’aore rā te ha’utira’a pehe i ni’a i te ’upa’upa ’ē atu i te piāna ’e te hāmonia (hi’o 19.3.6).
19.3.5
Te tahi atu pehe i roto i te fare purera’a
I te tahi taime, e nehenehe e fa’a’ohipa i te piha purera’a nō te mau ’ōro’a o te ta’ere mai te pehe a te ao nei, te ’āru’i hīmenera’a, te mau fa’ata’ira’a ’upa’upa ’e te tahi atu mau fa’a’ite’itera’a. ’Aita te pōpōra’a e fa’ati’ahia i roto i te mau purera’a ha’amorira’a, nō teie rā mau ’ohipa, e nehenehe e fāri’ihia.
E pāhono te feiā fa’atere autahu’ara’a nō terā iho vāhi i te mau uira’a nō ni’a i te mau ’ātivite nō te ta’ere e fa’atupuhia i roto i te piha purera’a. Hi’o 35.5 nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te fa’a’ohipara’a tano i te mau fare purera’a.
19.3.6
Te mau ’upa’upa
Tōna tanora’a, e fa’a’ohipahia te mau ’upa’upa mau nō te pehe ’ōmuara’a ’e te pehe fa’ahopera’a, ’e nō te mau hīmene ato’a i roto i te mau rurura’a a te ’Ēkālesia. I te vāhi tē vai ra te reira ’e e mau melo nō te ha’uti i te reira, ’o te hāmonia ïa ’e te piāna te mau ’upa’upa ti’a. Nā te mau ’episekōpora’a e hōro’a i te parau fa’ati’a nō te tahi atu mau ’upa’upa nō te mau hīmene ’āmuira’a, nō te pehe ’ōmuara’a ’e te pehe fa’ahopera’a, ’e nō te tahi atu mau pehe ta’a ’ē.
’Ia fa’atupu te mau ’upa’upa i te mana’o ha’amori e ti’a ai, ’e ’ia ha’utihia te reira mai te au i te vārua o te rurura’a.
Mai te mea ’aita e piāna, ’aita e hāmonia ’e ’aita e ta’ata ha’uti, e nehenehe e fa’a’ohipa i te mau fa’aharuharura’a (hi’o 19.2).
19.3.6.1
Raupā i te mau mauiha’a ’upa’upa
I te rahira’a o te taime, tē vai ra i roto i te mau fare purera’a a te ’Ēkālesia te hō’ē hāmonia, te mau piāna ’aore rā te mau piāna uira. E nehenehe te feiā fa’atere e paraparau i te fa’atere nō te mau vāhi patuhia, nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te fāri’ira’a i te mau ’upa’upa ’āpī ’aore rā te tauira’a i te reira.
19.3.6.2
’Atu’atu i te mau mauiha’a ’upa’upa
E fa’atanotano-tāmau-hia te mau piāna ’e e ’atu’atu-tāmau-hia te mau hāmonia. E nehenehe te ’episekōpo ’aore rā te ti’a nō te fare purera’a e paraparau i te fa’atere nō te mau vāhi patuhia nō tā rātou mau uira’a. Mai te mea e hina’arohia, e nehenehe ato’a tāna e hāpono i te hō’ē anira’a i roto i te Facility Issue Reporting (FIR) nō te ’atu’atu ’e nō te tātā’i i te mau piāna ’e te mau hāmonia (hi’o 35.4.2).
19.3.7
Pupu hīmene
Mai te tau mai ā nō te Faufa’a Tahito, ’ua hīmene te mau tamari’i a te Atua i roto i te mau pupu hīmene nō te ’ārue iāna. E fa’ahanahana te mau pupu hīmene a te ’Ēkālesia i te Atua, e tāhō’ē ’e e fa’aitoito te reira i te mau melo o te ’Ēkālesia, ma te fa’atupu i te ’oa’oa i roto i te feiā hīmene ’e te ’āmuira’a.
19.3.7.1
Te mau pupu hīmene pāroita
Mai te mea e nava’i te mau melo, e nehenehe te mau pāroita e fa’anaho i te mau pupu hīmene nō te hīmene tāmau i roto i te purera’a ’ōro’a. E nehenehe te ’episekōpora’a e pi’i i te hō’ē fa’atere pupu hīmene ’e te fa’ata’i piāna (hi’o 19.4.3.3).
E nehenehe nā te mau melo iho o te pāroita e haere mai e hīmene i roto i te pupu hīmene. E nehenehe ato’a e tītau manihini i te mau melo ’e te tahi atu mau ta’ata ’ia haere mai e hīmene. ’Aita e tīti’ara’a nō te fa’aō i roto i te pupu hīmene.
Tē fa’aitoitohia nei te mau pupu hīmene ’ia fa’a’ohipa i te mau hīmene purera’a a te ’Ēkālesia. E tītau te hīmenera’a i te mau hīmene i te Vārua, ma te tauturu i te feiā hīmene ’e te ’āmuira’a ’ia ha’api’i i te ’evanelia (hi’o Te mau hīmene, 328–29). Mai te mea e fa’a’ohipahia te tahi atu mau pehe mo’a, ’ia pe’ehia te mau arata’ira’a i roto i te 19.3.1 e ti’a ai.
’Aita te mau ha’api’ipi’ira’a pupu hīmene e hau atu i te hō’ē hora.
Mai te mea e hina’aro te pupu hīmene a te pāroita i te mau hīmene, e nehenehe te moni ’āfata pāroita e fa’a’ohipahia nō te reira (hi’o 19.7.1). Tē fa’aitoitohia nei te pupu hīmene a te pāroita ’ia hōro’a ato’a i te hīmene tei ho’ohia mai i te tahi atu mau pupu hīmene i roto i te titi. ’Aita te nene’i-fa’ahou-ra’a i te hīmene ma te parau fa’ati’a ’ore a te fatu hīmene e pe’e nei i te fa’aturera’a a te ’Ēkālesia (hi’o 38.8.10).
Ta’a ’ē atu te pupu hīmene a te pāroita, e nehenehe te mau ’utuāfare ’e te mau pupu vahine, tāne, feiā ’āpī ’aore rā tamari’i e anihia ’ia hīmene i roto i te mau rurura’a a te ’Ēkālesia.
19.3.7.2
Pupu hīmene titi ’e titi rau
Mai te peu e noa’a te parau fa’ati’a a te feiā fa’atere nō te titi ’aore rā nō te ārea, e nehenehe te mau pupu hīmene titi ’e titi rau e fa’anahohia nō te mau ’āmuira’a titi ’e nō te tahi atu mau ’ohipa, mai te mau ’ohipa ta’a ’ē nō te huira’atira. ’Ia oti terā rurura’a ’aore rā terā ’ohipa, e fa’a’orehia te pupu hīmene ē tae roa atu e fa’atupu-fa’ahou-hia ai te tahi ’ohipa.
19.4
Te fa’aterera’a nō te pehe i roto i te pāroita
19.4.1
Te ’episekōpora’a
Nā te ’episekōpo te hōpoi’a nō te pehe i roto i te pāroita. E nehenehe ’oia e hōro’a i teie hōpoi’a i te hō’ē o tōna nā tauturu. Teie te mau hōpoi’a a te ’episekōpora’a :
-
Pi’i ’e e fa’ata’a i te mau melo nō te tāvini i roto i te mau pi’ira’a nō te hīmene tei fa’a’itehia i roto i te 19.4.2 ’e te 19.4.3, mai te mea e hina’arohia.
-
’Ha’a ’e te ta’ata fa’aau hīmene nō te pāroita nō te fa’anaho i te pehe nō te mau purera’a ’ōro’a (hi’o 19.3.1).
-
Ha’api’i i te ta’ata i te faufa’a rahi nō te ha’amorira’a nā roto i te hīmene i roto i te mau rurura’a. Fa’aitoito i te mau melo ’ia hīmene mai te mea e hīmene ’āmuira’a. Fa’aitoito i te mau melo, te feiā ’āpī iho ā rā, ’ia fa’a’ohipa i te pehe fa’aitoito ’ā’au i te mau mahana ato’a i roto i tō rātou orara’a (hi’o 19.2).
-
Fa’aoti i te fa’a’ohipara’a i te mau ’upa’upa ta’a ’ē atu i te piāna ’aore rā, te hāmonia, i roto i te mau rurura’a a te ’Ēkālesia (hi’o 19.3.6).
-
Pāturu i te pupu hīmene o te pāroita nā roto i te fa’aitoitora’a i te mau melo ’ia hīmene atu i roto.
19.4.2
Te ta’ata fa’aau hīmene nō te pāroita
E tāvini te ta’ata fa’aau hīmene nō te pāroita i raro a’e i te fa’aterera’a a te ’episekōpora’a. Teie i muri nei tāna mau hōpoi’a :
-
E ta’ata tauturu ’oia nō te ’episekōpora’a ’e nō te tahi atu feiā fa’atere o te pāroita i te pae nō te hīmene. Haere i te rurura’a ’āpo’ora’a pāroita mai te mea e anihia mai e te ’episekōpo, nō te tauturu i te fa’aau i te ’ohipa nō te pehe i roto i te pāroita.
-
’Ohipa ’e te ’episekōpora’a nō te fa’anaho i te pehe nō te mau purera’a ’ōro’a (hi’o 19.3.1 ’e 19.3.2.).
-
Hōro’a i te mana’o ’e e ha’apa’o i te mau ha’api’ipi’ira’a i te pae nō te pehe i roto i te pāroita, mai te mea e hina’arohia (hi’o 19.6). Tauturu i te mau melo ’ia ’imi i te mau rāve’a nō te fa’arahi ’e nō te fa’a’ohipa i tō rātou mau tārēni i te pae nō te pehe, i roto i te pāroita.
-
Mai tei anihia e te ’episekōpora’a, e hōro’a ’oia i te i’oa o te mau melo nō te tāvini i roto i te mau pi’ira’a nō te pehe. Hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a mātāmua i te feiā e tāvini i roto i teie mau pi’ira’a, ma te hōro’a i te pāturu, te arata’ira’a ’e te ha’api’ipi’ira’a, mai te mea e tītauhia.
-
Tāvini i roto i te tahi atu mau pi’ira’a nō te pehe, mai te mea ’aita e ta’ata tei pi’ihia.
-
Fārerei i te ta’ata fa’aau hīmene nō te titi ’ia noa’a mai te ha’api’ipi’ira’a ’e te pāturura’a, mai te mea e hina’arohia.
19.4.3
Te tahi atu mau pi’ira’a
I roto i te mau pāroita rarahi maita’i, e nehenehe te ’episekōpora’a e pi’i i te mau melo ’ia tāvini i roto i te mau pi’ira’a i muri nei. E nehenehe te feiā ’āpī ’e te feiā nō te tahi atu mau fa’aro’o e pi’ihia ’ia tāvini. E nehenehe te mau ’episekōpora’a e fa’atano i teie mau pi’ira’a mai te mea e tītauhia, nō te pāhono i te mau hina’aro o tā rātou pāroita.
19.4.3.1
Te arata’i hīmene nō te pāroita
Nā te arata’i hīmene e arata’i i te mau hīmene ’āmuira’a nō te purera’a ’ōro’a ’e nō te tahi atu mau rurura’a a te pāroita, mai tei tītauhia.
19.4.3.2
Te fa’ata’i hāmonia nō te paroita
Nā te fa’ata’i hāmonia nō te pāroita e ha’uti i te pehe ’ōmuara’a ’e te pehe fa’ahope’ara’a, ’e te mau hīmene ato’a nō te purera’a ’ōro’a ’e nō te tahi atu mau rurura’a a te pāroita, mai tei anihia mai. Mai te mea e hina’arohia, e nehenehe ato’a te fa’ata’i hāmonia e ha’uti nō te pupu hīmene ’aore rā e tāvini ’ei fa’ata’i piāna nō te Paraimere.
Mai te mea ’aita e fa’ata’i piāna ’e hāmonia i roto i te pāroita, teie i muri nei te mau rāve’a e vai ra :
-
E nehenehe te hō’ē melo e ha’uti i te tahi atu ’upa’upa, ma te parau fa’ati’a a te ’episekōpo (hi’o 19.3.6).
-
Tē vai nei te mau piāna rorouira ’e te mau hāmonia rorouira e ha’uti iho i te mau hīmene, i roto i te tahi mau fare purera’a (hi’o 19.3.6.1).
-
E nehenehe te mau melo e fa’a’ohipa i te mau haruharura’a i roto i te mau rāve’a i muri nei :
-
Te fa’aaura’a rorouira Sacred Music [Pehe mo’a]
-
Te fa’aaura’a rorouira Gospel Library [Vaira’a buka ’evanelia]
-
Te mau CD i ni’a ia store.ChurchofJesusChrist.org
-
19.4.3.3
Te ta’ata fa’atere ’e te fa’ata’i hāmonia nō te pupu hīmene
Nā te ta’ata fa’atere pupu hīmene o te pāroita e feruri i te hīmene e hīmenehia e te pupu hīmene, nāna e fa’atere i te mau ha’api’ipi’ira’a hīmene a te pupu hīmene, ’e nāna e arata’i i te pupu hīmene i roto i te mau purera’a ’ōro’a (hi’o 19.3.7).
E ha’uti te fa’ata’i hāmonia nō te pupu hīmene a te pāroita nō te mau ha’api’ipi’ira’a hīmene a te pupu hīmene, ’e i te mau mahana e hīmene ai te pupu hīmene i roto i te mau purera’a ’ōro’a.
Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a i te arata’ira’a i te mau pupu hīmene, hi’o i te buka ha’api’ira’a Conducting Course [Ha’api’ira’a nō te arata’i i te hīmene] , te mau ’api 73–83.
19.4.3.4
Te arata’i hīmene ’e te fa’ata’i piāna nō te Paraimere
Hi’o 12.3.4.
19.4.3.5
Te feiā ’aravihi pehe
E nehenehe te ’episekōpora’a e pi’i i te mau ta’ata aravihi nō te tauturu i te ha’api’ipi’ira’a i te pehe i roto i te pāroita (hi’o 19.6).
19.5
Te fa’aterera’a nō te pehe i roto i te titi
19.5.1
Peresidenira’a titi
Nā te peresideni titi e ha’apa’o i te pehe i roto i te titi. E nehenehe tāna e hōro’a i teie mau hōpoi’a i muri nei i te hō’ē o tōna nā tauturu ’aore rā, i te hō’ē melo ’āpo’ora’a teitei :
-
Pi’i ’e e fa’ata’a i te mau melo nō te tāvini i roto i te mau pi’ira’a nō te hīmene tei fa’a’itehia i roto i te 19.5.2 ’e te 19.5.3 , mai te mea e hina’arohia.
-
Fārerei i te ta’ata fa’aau hīmene nō te titi nō te fa’anaho i te pehe nō te ’āmuira’a titi ’e nō te tahi atu mau ’ohipa nō te titi (hi’o 19.3.1, 19.3.4, ’e 19.3.7.2).
-
Ha’api’i i te ta’ata i te faufa’a rahi nō te ha’amorira’a nā roto i te hīmene i roto i te mau rurura’a. Fa’aitoito i te mau melo ’ia hīmene mai te mea e hīmene ’āmuira’a. Fa’aitoito i te mau melo ’ia fa’a’ohipa i te pehe fa’aitoito ’ā’au i te mau mahana ato’a i roto i tō rātou orara’a (hi’o 19.2).
-
Fa’aoti i te fa’a’ohipara’a i te mau ’upa’upa ta’a ’ē atu i te piāna ’aore rā, te hāmonia, i roto i te mau rurura’a a te titi (hi’o 19.3.6).
19.5.2
Ta’ata fa’aau hīmene nō te titi
I raro a’e i te fa’aterera’a a te peresidenira’a titi, e amo te ta’ata fa’aau hīmene nō te titi i te mau hōpoi’a i muri nei :
-
E ta’ata tauturu ’oia nō te peresidenira’a titi ’e nō te tahi atu feiā fa’atere o te titi i te pae nō te pehe.
-
Fārerei i te peresidenira’a titi nō te fa’anaho i te pehe nō te ’āmuira’a titi ’e nō te tahi atu mau ’ohipa nō te titi (hi’o 19.3.1, 19.3.4 ’e 19.3.7.2).
-
Hōro’a i te mana’o ’e e hi’opo’a i te mau ha’api’ipi’ira’a i te pae nō te pehe i roto i te titi (hi’o 19.6).
-
Mai tei anihia e te peresidenira’a titi, e hōro’a ’oia i te i’oa o te mau melo nō te tāvini i roto i te mau pi’ira’a nō te pehe. Hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a mātāmua i te feiā e tāvini i roto i teie mau pi’ira’a. Hōro’a i te pāturura’a, te arata’ira’a ’e te ha’api’ipi’ira’a mai te mea e hina’arohia.
-
Hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a ’e te pāturura’a i te mau ta’ata fa’aau pehe o te pāroita mai te mea e tītauhia.
-
Tāvini ’ei arata’i hīmene ’e ’ei fa’atere pupu hīmene i roto i te mau rurura’a titi, mai te mea ’aita te tahi atu mau ta’ata i pi’ihia.
19.5.3
Feiā ’aravihi pehe nō te titi
E nehenehe te feiā ’aravihi pehe e pi’ihia mai te mea e hina’arohia. E nehenehe e tu’u i roto i te reira te ti’a fa’atere pupu himene nō te titi, te arata’i hīmene nō te titi ’e te fa’ata’i hāmonia nō te titi. E nehenehe ato’a e fa’aue i te feiā ’aravihi pehe ’ia hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a i te pae nō te pehe (hi’o 19.6).
19.6
Te ha’api’ipi’ira’a ’e te mau mātēria nō te pehe
E fa’aineine te ha’api’ira’a i te ’aravihi tumu nō te pehe, i te mau melo ’ia fa’a’ohipa i tō rātou mau tārēni nō te tāvini i roto i te ’Ēkālesia. E nehenehe te mau mātēria i muri nei e tauturu i te feiā e pi’ihia i roto i te pehe. E nehenehe ato’a te reira e tauturu i te tā’āto’ara’a o te mau melo tei ’ana’anatae, ’ia fa’ahotu i tō rātou ’aravihi nō te pehe.
Tei roto te mātēria tumu nō te ha’api’ipi’ira’a i te pehe i te tuha’a « Te fa’a’ohipara’a i te buka hīmene » nō Te mau hīmene ’e te tuha’a « Utilisation du recueil de chants » nō te Chants pour les enfants.
E mea maita’i ato’a te mau mātēria i muri nei :
-
Te hō’ē vaira’a hīmene ’e te mau haruharura’a pehe nō te fa’a’ohipa i te fare ’e i te fare purera’a i ni’a i te fa’anahora’a Sacred Music [Pehe mo’a] i ni’a ia music.ChurchofJesusChrist.org. E nehenehe te fa’aro’ora’a i te mau haruharura’a e tauturu i te mau melo i te ha’amātau i te mau hīmene.
-
E nehenehe te ha’uti pehe nati i ni’a ia ChurchofJesusChrist.org e tauturu i te feiā e ’imi ra, ’ia ha’api’i i te mau hīmene ’āpī ’e te ’aravihi nō te pehe.
-
E tauturu te ha’api’ira’a i te pehe tumu i te mau melo ’ia ’apo mai e nāhea e tai’o ’e ’ia hauti i te pehe. Tē vai i roto te mau tauiha’a nō te ha’api’ira’a te arata’ira’a ’e te mau tauiha’a nō te ha’api’ira’a i te hauti te ’iri piāna. E nehenehe teie mau mātēria e ho’ohia i ni’a ia store.ChurchofJesusChrist.org.
-
’Ua ha’amauhia te hō’ē ’Āfata moni ha’api’ira’a pehe i te pū fa’atere o te ’Ēkālesia nō te fa’afāna’o i te mau piāna, te mau mātēria ha’api’ipi’ira’a ’e te arata’ira’a nō te mau melo e ’imi ra ’ia fa’ananea i tō rātou ’aravihi nō te pehe. Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i teie ’āfata moni, hi’o musicfund.ChurchofJesusChrist.org.
E nehenehe te mau ta’ata fa’aau pehe nō te titi ’e nō te pāroita e fa’anaho i te mau ha’api’ipi’ira’a pehe nō te mau arata’i hīmene, te mau fa’atere pupu hīmene ’aore rā te mau fa’ata’i hāmonia. Te mau ta’ata e nehenehe e fa’aō mai i roto i te reira, ’o te feiā ïa tei pi’ihia i ni’a i te mau pi’ira’a nō te pehe, ’e te tahi atu feiā pa’ari, te feiā ’āpī ’e te mau tamari’i tei ’ana’anatae i te reira. E nehenehe te mau ta’ata fa’aau pehe ’aore rā te feiā ’aravihi nō te pehe e ha’api’i i te reira piha ha’api’ira’a. E nehenehe ato’a te mau ta’ata fa’aau pehe e hōro’a i te i’oa o te mau ’orometua ’aravihi nō teie mau ha’api’ipi’ira’a.
Mai te mea ’ua nava’i te mau melo, e nehenehe te mau ta’ata fa’aau pehe e fārerei i te feiā fa’atere autahu’ara’a nō te ani i te fa’anahora’a i te mau pupu ’ohipa nō te titi ’aore rā nō te titi rau. ’Aita e fa’a’aufauhia te ha’api’ipi’ira’a e pa’epa’ehia e te ’Ēkālesia.
19.7
Te tahi atu ā mau ture ’e mau arata’ira’a
19.7.1
Nāhea ’ia raupā ’ē ’ia fa’a’ohipa i te pehe
E fāri’i te mau fare purera’a ’āpī i te tahi pu’e buka hīmene. Nō te tahi atu ā mau buka hīmene, te mau hīmene pupu hīmene ’e te tahi mau pehe, e nehenehe te reira e ho’ohia mai nā roto i te moni ’āfata a te titi ’aore rā a te pāroita.
19.7.2
Fa’a’ohipa i te mau ’upa’upa i te fare purera’a nō te ha’api’ipi’i, nō tōna iho ha’api’ira’a ’e nō te mau ’āru’i fa’ata’ira’a ’upa’upa
Mai te mea ’aita atu e rāve’a maita’i a’e, e nehenehe te feiā fa’atere autahu’ara’a e fa’ati’a ’ia fa’a’ohipahia te mau piāna ’e te mau hāmonia o te fare purera’a nō te ha’api’ipi’ira’a, nō te ha’api’ira’a ’aufau ’e nō te mau fa’ata’ira’a ’upa’upa nā te mau melo o te mau ’āmuira’a e fa’a’ohipa ra i terā fare purera’a. E parau fa’ati’a ta’a ’ē teie, mai tei fa’a’itehia i roto i te 35.5.2.1. E’ita e fa’a’aufauhia te tomora’a nō te mau fa’ata’ira’a ’upa’upa.
19.7.3
Pupu hīmene nō te ’oire
Nō te mau pupu hīmene tau maoro nō te ’oire, tei fa’aterehia e te hō’ē melo, ’e te rahira’a o te feiā hīmene e mau melo nō te ’Ēkālesia, e ’ere nā te ’Ēkālesia e pa’epa’e i te reira. ’Eiaha teie mau pupu hīmene e fa’ahiti i te i’oa o te ’Ēkālesia i roto i tō rātou i’oa.
Mai te mea e fa’ati’a te peresidenira’a titi i te reira, e nehenehe te pupu hīmene nō te ’oire e fa’a’ohipa i te mau fare a te ’Ēkālesia nō te mau ha’api’ipi’ira’a ’e te mau ’āru’i hīmenera’a. E pe’e rātou i te mau fa’aturera’a ’e te mau ture a te ’Ēkālesia nō ni’a i te mau fare purera’a (hi’o 35.5).