Doctrină și legăminte 85-86

Doctrină și legăminte 85 este o porțiune a unei scrisori inspirate pe care profetul Joseph Smith i-a trimis-o lui William W. Phelps pe data de 27 noiembrie 1832. În această scrisoare, profetul a explicat că Domnul dorea să se țină consemnări corecte ale celor care trăiau legea consacrării în Missouri. Mai târziu, la data de 6 decembrie 1832, Joseph Smith a primit revelația consemnată în Doctrină și legăminte 86 în timp ce lucra la revizuirea inspirată a Bibliei. Această revelație a oferit o explicație mai detaliată despre pilda grâului și neghinei și despre rolul preoției în a-L ajuta pe Domnul să-i adune pe cei drepți în ultimele zile.

Închipuiți-vă că faceți parte dintr-o echipă sportivă care are potențialul de a avea succes. După câteva zile de joc alături de această echipă, observați că unul dintre coechipieri are un joc egoist, unii dintre coechipieri nu joacă pe pozițiile lor corespunzătoare iar alții ignoră antrenorul. De ce i-ar putea fi dificil echipei voastre să câștige? Ce ar trebui să se schimbe, astfel încât echipa să joace mai bine?

O situație asemănătoare a avut loc începând cu anul 1832, în timp ce, în Missouri, sosea un număr din ce în ce mai mare de membri ai Bisericii. Mulți sfinți din Missouri trăiau în armonie cu legile pe care le stabilise Domnul pentru întemeierea Sionului. Totuși, un anumit număr de membri ai Bisericii nu s-au supus poruncilor Domnului și au călătorit în Missouri fără să obțină un certificat de la conducătorii lor (lucru pe care îl cerea legea dată de Domnul în D&C 72:17–18, 25). Un certificat era o bucată de hârtie semnată de episcopul Bisericii sau de cei trei vârstnici ai Bisericii care prezidau, atestând faptul că persoana era acceptată și demnă și capabilă de a primi o moștenire în administrare. Deși membrilor Bisericii din Missouri li se poruncise să-și consacre proprietatea Bisericii, unii sosiseră fără să consacre nicio resursă, ceea ce a complicat problemele cu care se confruntau oamenii. Cel puțin un membru care-și consacrase proprietatea a cerut-o înapoi când a părăsit Biserica. Alți membri din Missouri au refuzat să-și consacre Bisericii proprietățile.

1. În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarele întrebări:

   1. În ce fel se aseamănă această atitudine a unor membri ai Bisericii cu cea a unui membru ineficient al echipei?

   2. De ce ar fi putut fi greu să se întemeieze orașul Sion în aceste circumstanțe?

Citiți introducerea secțiunii Doctrină și legăminte 85 pentru a înțelege cum a răspuns profetul Joseph Smith acestor dificultăți din Missouri.

Scrisoarea lui Joseph Smith a cuprins instrucțiuni pentru funcționarul Domnului, John Whitmer, care locuia în Missouri. Citiți Doctrină și legăminte 85:1-2 și căutați ce l-a instruit Domnul pe funcționarul Bisericii din Missouri să facă. (În timp ce studiați aceste versete, poate fi util să știți că apostații sunt cei care cad în apostazie sau se îndepărtează de Biserică și neagă credința.)

Citiți Doctrină și legăminte 85:3-5 și căutați motivele pentru care nu trebuia ca unii oameni să aibă numele scrise în registrele Bisericii. În versetul 3, expresia „aceia care n-au primit moștenirile lor prin consacrare” se referă la membrii Bisericii care refuzau să trăiască în conformitate cu legea consacrării după cum poruncise Domnul.

La fel cum, în perioada de început a Bisericii, se țineau consemnări, și în zilele noastre se țin consemnări pentru a păstra numele credincioșilor, precum și o relatare a lucrărilor lor. Un principiu pe care îl învățăm din scrisoarea profetului este că, dacă ținem legile lui Dumnezeu, numele noastre vor fi scrise în consemnările Bisericii ca membri credincioși.

2. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieți lucrurile pe care trebuie să le faceți pentru ca numele voastre să fie consemnate ca membri credincioși ai Bisericii. (După ce terminați acest exercițiu, comparați ceea ce ați scris cu răspunsurile identificate la sfârșitul acestei lecții.)

Referința la „[cel] puternic și tare” (D&L 85:7) care trebuie să pună în ordine casa lui Dumnezeu și referința la cel „care întinde mâna pentru a susține chivotul” (D&L 85:8) au fost folosite de mulți apostați pentru a-și justifica îndepărtarea de Biserică. Ei afirmă că anumiți președinți ai Bisericii nu mai au aprobarea Domnului și sunt respinși și că ei, apostații, sunt „[cei puternici și tari]” chemați de Dumnezeu să pună lucrurile în ordine. Astfel de afirmații contrazic înțelesul scripturilor. Într-o declarație oficială emisă în anul 1905, Prima Președinție (Joseph F. Smith, John R. Winder și Anthon H. Lund) a discutat despre împrejurările care au dus la oferirea acestei revelații și despre cei la care se referă aceste două expresii:

„Este de observat, în primul rând, că subiectul acestei întregi scrisori [scrisoarea profetului adresată lui William W. Phelps] și, de asemenea, partea acceptată ulterior ca revelație [D&L 85], se referă la treburile Bisericii din Missouri, la adunarea sfinților în acel loc și la obținerea moștenirilor lor conform legii consacrării și administrării; iar profetul vorbește anume despre ce se va întâmpla cu cei care nu-și primesc moștenirile prin poruncă sau contract venite din partea episcopului…

În aceste situații de răzvrătire, gelozie, mândrie, necredință și împietrire a inimilor, care erau prezente în rândul fraților din Sion – ținutul Jackson din Missouri – la care episcopul Partridge era întru totul părtaș, au fost scrise cuvintele revelației luate dintr-o scrisoare adresată lui William W. Phelps, în data de 27 noiembrie 1832. «Bărbatul care fusese chemat de Dumnezeu» să «împartă sfinților moștenirea lor» – Edward Partridge – nu acționa la acel moment în mod corespunzător, neglijându-și îndatorirea și «[întinzându-și] mâna pentru a susține chivotul»; așadar, el a fost avertizat că judecata lui Dumnezeu era iminentă și s-a profețit că un altul, «cineva puternic și tare», urma să fie trimis de la Dumnezeu pentru a-i lua locul, pentru a-i lua oficiul de episcop – cineva care va avea spiritul și puterea acelui oficiu înalt asupra sa, prin care urma să aibă puterea să «[pună] în ordine casa lui Dumnezeu și [să aranjeze] prin sorți moștenirile sfinților»; cu alte cuvinte, cineva care ar face lucrarea pe care episcopul Edward Partridge fusese chemat să o facă, dar pe care nu o îndeplinise…

Şi, în măsura în care, prin pocăința, sacrificiile și suferința sa, episcopul Edward Partridge a obținut, fără îndoială, o reducere a judecății cu care fusese amenințat, anume de a cădea «sub săgeata morții, ca un arbore care este lovit de săgeata strălucitoare a fulgerului», nevoia de a trimite pe altcineva să-i ocupe poziția – cineva «puternic și tare» care să «[pună] în ordine casa lui Dumnezeu și [să aranjeze] prin sorți moștenirile sfinților» – a fost trecută cu vederea, iar profeția cu privire la tot acel incident a fost dată uitării” (în James R. Clark, compilație, Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 vol. [1965-1975], 4:112, 113, 115, 117).

Imaginați-vă că aveți planuri să participați la un eveniment prestigios (de exemplu, nunta unei persoane faimoase sau un dineu cu o persoană pe care ați vrut mereu să o cunoașteți). Cum v-ați simți dacă ați ajunge la eveniment, dar nu vi s-ar permite să intrați deoarece numele vostru nu ar fi pe lista de invitați?

Citiți Doctrină și legăminte 85:9-11 și căutați ce a spus Domnul că se va întâmpla cu acei primi sfinți ale căror nume lipseau din cartea de aducere aminte a Domnului sau din cartea legii lui Dumnezeu. (Rețineți că aceste titluri se referă la consemnări scrise despre credința și lucrările primilor sfinți.)

Atât aici pe pământ, cât și în cer, sunt păstrate consemnări. Cu toții vom trebui să dăm socoteală pentru faptele și credința noastră în ce privește modul în care vom fi trăit în acord cu legile lui Dumnezeu. Gândiți-vă la atitudinea și supunerea voastră față de legile lui Dumnezeu.

O pildă este o poveste în care se folosesc comparații pentru a preda adevăruri. Citiți pilda grâului și neghinei din Matei 13:24-30.

Ce credeți că reprezintă grâul?

Ce credeți că reprezintă neghina?

Vă puteți verifica răspunsurile la întrebările de mai sus făcând referire la Matei 13:38.

3. Răspundeți la următoarea întrebare în jurnalul pentru studiul scripturilor: De ce a vrut bărbatul din pildă să aștepte înainte să poruncească slujitorilor să smulgă neghina?

Neghina este un soi de iarbă dăunătoare. Când încolțesc, grâul și neghina sunt aproape identice, dar pot fi deosebite una de alta odată ce cresc. Dacă un secerător ar încerca să smulgă neghina înainte ca grâul și neghina să crească, probabil că și o mare parte din grâu ar fi distrusă.

4. Citiți Doctrină și legăminte 86:1-6 și căutați ce simbolizează câmpul, semănătorii semințelor și dușmanul. Răspundeți la următoarea întrebare în jurnalul pentru studiul scripturilor: Ținând cont de explicația Domnului cu privire la simboluri, cum ați rezuma înțelesul pildei?

Atunci când a primit această revelație, profetul Joseph Smith parcurgea din nou și redacta revizuirea inspirată a Bibliei. Conform celor scrise în Matei 13:30, Domnul a indicat că, la început, neghina va fi smulsă și legată pentru a fi arsă, iar apoi grâul va fi adunat în grânare (vezi Traducerea lui Joseph Smith, Matei 13:29 [în Matei 13:30, nota de subsol b în ediția SZU a Bibliei în limba engleză].

Citiți Doctrină și legăminte 86:7 și căutați o informație pe care o oferă această revelație despre ordinea culesului. Cum credeți că vor fi adunați cei drepți în ultimele zile?

Gândiți-vă ce legătură are propovăduirea oferită de misionari despre Evanghelia restaurată cu pilda grâului și neghinei.

Şi noi putem sprijini adunarea celor drepți împărtășind altora Evanghelia. Oamenii sunt adunați în turmă când Îl acceptă pe Hristos și sunt botezați. Amintindu-ne de multele moduri în care suntem binecuvântați ca membri ai Bisericii Domnului, dorința noastră de a împărtăși altora aceste binecuvântări poate crește.

Citiți Doctrină și legăminte 86:8-10 și identificați câteva dintre modurile în care am fost binecuvântați ca membri ai Bisericii Domnului. Puteți marca lucrurile pe care le aflați.

Expresia „moștenitori legitimi” din versetul 9 înseamnă că membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă fac parte din legământul pe care Dumnezeu l-a făcut cu Avraam, prin care acestuia i s-a promis că urmașii lui se vor bucura de binecuvântările preoției și vor împărtăși altora acele binecuvântări (vezi Avraam 2:9-11).

Gândiți-vă la următoarea întrebare: În ce fel ați fost binecuvântați prin preoție?

În timp ce reflectați la întrebarea de mai sus, poate vă veți gândi la rânduielile pe care le-ați primit prin preoție, inclusiv rânduielile salvatoare ale botezului și darului Duhului Sfânt. Citiți Doctrină și legăminte 86:11 și identificați în ce moduri trebuie să-i ajutăm pe alții.

Expresia „o lumină către neamuri” înseamnă a fi un exemplu de neprihănire pentru cei care nu au parte de binecuvântările Evangheliei. Versetul 11 ne învață că le putem oferi salvare altora ajutându-i să primească binecuvântările preoției. Puteți scrie acest principiu pe marginea scripturilor voastre.

Gândiți-vă la experiențe în care voi sau o persoană pe care o cunoașteți ați dat dovadă de un exemplu demn de urmat pentru alții sau în care ați ajutat o altă persoană să primească binecuvântările preoției.

5. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieți ce veți face pentru a fi „o lumină” pentru alții, astfel încât să poată primi rânduielile și binecuvântările preoției.

6. În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârșitul temelor pentru astăzi, scrieți următoarele:

   Am studiat Doctrină și legăminte 85-86 și am încheiat această lecție în data de (data).

   Alte întrebări, gânduri și cunoștințe pe care aș dori să le împărtășesc învățătorului meu: