14–20 nō Tetepa. ‘’Ua riro mai te Atua ’ei ora nō’u’ : Isaia 1–12», Mai, pe’e mai—nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
14–20 nō Tetepa. ‘’Ua riro mai te Atua ’ei ora nō’u’, Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
’Ua fa’a’ite ātea te peropheta Isaia i te fānaura’a o te Mesia, nā Harry Anderson
14–20 nō Tetepa : « ’Ua riro mai te Atua ’ei ora nō’u »
Isaia 1–12
Noa atu ē, teie te taime mātāmua ’a tai’o ai ’outou i te buka a Isaia, e nehenehe ’outou e ’ite mai i te mau ’īrava matarohia. Te tumu, nō te mea ïa ē, i roto i te mau peropheta ato’a o te Faufa’a Tahito, ’o Isaia te mea fa’ahiti-pinepine-hia a’e i roto i te tahi atu mau buka pāpa’ira’a mo’a, ’e tae roa atu nā te Fa’aora iho. E mea pinepine ato’a te mau parau a Isaia i te ’itehia i roto i te mau hīmene ’e te tahi atu mau pehe mo’a.
Nō te aha ’o Isaia tei fa’ahiti-pinepine-hia ? Pāpū roa ē, te hō’ē tumu, nō te mea ïa ē, e ’aravihi tō Isaia nō te fa’ahiti i te parau a te Atua ma te parau ora ’e te fa’ahiahia i te reo. Terā rā, ’ua hau atu ïa i te reira. ’Ua fa’auru ’o Isaia i te mau peropheta o terā ’e terā u’i nō te mea, te mau parau mau tāna i ha’api’i, ’ua au-roa-hia e tōna iho u’i (mai te matahiti 740 ’e 701 hou te Mesia). ’Ua pāpa’i ’oia nō ni’a i te ’ohipa rahi a te Atua nō te fa’aorara’a, tei hau atu i te rahi i te hō’ē nūna’a ’aore rā i te hō’ē pu’e tau. Nā roto ia Isaia ’ua ha’api’i mai ’o Nephi ē, e tuha’a noa ā ’oia ’e tōna mau ta’ata nō te nūna’a nō te fafaura’a o te Atua, noa atu ē, ’ua ta’a ’ē rātou i te toe’a o ’Īserā’ela. I roto ia Isaia, ’ua ’itehia e te mau ta’ata pāpa’i i te Faufa’a ’Āpī i te tahi mau parau tohu nō ni’a i te Mesia tei tupu i mua noa iho i tō rātou mata. ’E i roto ia Isaia, ’ua ’itehia ia Iosepha Semita te fa’aurura’a nō te ’ohipa o te mau mahana hope’a nei, te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela ’e te patura’a ia Ziona. ’Ia tai’o ana’e ’outou ia Isaia, e aha tā ’outou e ’ite mai ?
Nō te mau mea hau atu nō ni’a ia Isaia ’e tāna mau pāpa’ira’a, ’a hi’o «Isaia» i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a. Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te ’anotau ’a ora ai ’o Isaia, ’a hi’o 2 Te mau Ari’i 15–20 ’e 2 Paraleipomeno 26–32.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Isaia 1–12
E tupu te mau parau ato’a a Isaia.
Nō ni’a ia Isaia, ’ua ha’api’i te Fa’aora ē, « ’ua tupu ïa ’e ’aore rā ïa, ’e e tupu ato’a ïa a muri atu, ’ia au i te mau parau ’o tāna i parau na » (3 Nephi 23:3). ’A tuatāpapa ai ’outou i te buka a Isaia, ’a feruri i te hāmani i te hō’ē tāpura parau tohu ma te mau upo’o parau mai teie : I te mahana ’o Isaia, Te mau tau tāvinira’a a te Fa’aora, ’e Te mau mahana hope’a nei. ’A hi’o maita’i na, e rave rahi tohura’a a Isaia tei tupu hau atu i te hō’ē noa rāve’a (hi’o Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, «Isaia»).
’Ua ha’api’i mai te peresideni Dallin H. Oaks ē : « Tē vai nei i roto i te buka a Isaia e rave rahi mau parau tohu ’o te hōro’a mai e rave rahi tupura’a. E au ra ē e fa’a’ohipahia te mau ta’ata i te tau o Isaia ’aore rā te mau huru orara’a o te u’i nō muri iho. Te tahi atu tātarara’a, pinepine e fa’ahōho’ara’a, e fa’a’ite ra i te mau mea i tupu i te ’āfara’a o te tau, i te taime ’a ha’amouhia ai o Ierusalema ’e tōna mau ta’ata o tei ha’apurarahia i muri a’e i te fa’asātaurora’ahia te Tamaiti a te Atua. Te tahi ato’a aura’a ’aore rā tupura’a o terā noa ā tohura’a mai te huru ra ē e tū’ati te reira i te mau ’ohipa e tae mai i te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora. Nō te rahi o te mau tātarara’a e vai rā i roto i terā mau tohura’a e ha’apāpū te reira i te faufa’a rahi ’ia ’imi i te heheura’a a te Vārua Maita’i nō te tauturu ia tātou ’ia tātara i te reira » («Scripture Reading and Revelation», Ensign,Tenuāre 1995, 8).
Te hāro’aro’ara’a ia Isaia. ’Ua parau te Fa’aora ē : « ’imi māite i teie mau mea ; e mea faufa’a rahi ho’i te mau parau a Isaia » (3 Nephi 23:1; hi’o ato’a te mau ’īrava 2–3). Terā rā, nō te rahira’a o te ta’ata, e nehenehe e riro ’ei mea fifi ’ia hāro’aro’a. E nehenehe te mau mana’o i muri nei e tauturu :
-
’A feruri i te mau tāpa’o ’e te mau fa’ahōho’ara’a tā Isaia i fa’a’ohipa.
-
’A ui ia ’oe iho, « E aha tā’u e ha’api’i mai nei nō ni’a ia Iesu Mesia ? » (hi’o 1 Nephi 19:23).
-
’A ’imi i te mau tumu parau e tano i tō tātou nei ’anotau.
-
’A fa’a’ohipa i te mau tauturu tuatāpapara’a mai te tītionare, te buka fa’atoro parau, te mau upo’o parau o te pene, ’e te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.
Isaia 1; 3–5
Tē fa’aara nei te mau peropheta nō ni’a i te hara ’e te fafau nei rātou i te tīa’ira’a nā roto i te tātarahapara’a.
Mai te mau peropheta o te mau tau ato’a, ’ua fa’aara tāmau noa Isaia i te mau ta’ata nō ni’a i tō rātou huru pae vārua. ’Ia tai’o ’outou ia Isaia 1; 3; 5, ’a ’imi i te mau pereota e fa’ata’a nei nāhea te mau ta’ata i te ravera’a i tō te pae vārua (hi’o, ’ei hi’ora’a, Isaia 1:2–4, 21–23; 3:9, 16–17; 5:11–12, 20–23). E aha te mau fifi tā ’outou e ’ite nei i tō tātou ato’a ’anotau ? E nehenehe ato’a ’outou e ’imi i te mau ’īrava e fa’aara nei nō ni’a i te mau fa’ahope’ara’a o te huru pae vārua ’o te ’āti ’Īserā’ela (mai ia Isaia 1:7; 3:17–26; 5:5–7, 13–15).
Ta’a ’ē noa atu te mau fa’aarara’a, ’ua hōro’a Isaia i te mau poro’i nō te tīa’ira’a i te tāra’ehara nā roto i te Fa’aora (hi’o, ’ei hi’ora’a, Isaia 1:16–19, 25–27; 3:10; 4). E aha tā ’oe e ha’api’i mai nei nō ni’a i te Fatu i roto i teie mau poro’i ? E aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te parau poro’i a te Fatu i roto i teie mau ’īrava ’e te poro’i tā Sātane e hina’aro nei ’ia ti’aturi tātou ?
Mai ia Isaia, tē fa’aara nei te mau peropheta i teie mahana ia tātou nō ni’a i te hara ’e tōna mau hope’ara’a, ’e tē hōro’a mai nei rātou i te mau poro’i o te tīa’ira’a nā roto ia Iesu Mesia. E aha te tahi atu ā mau hi’ora’a tā ’outou e nehenehe e feruri mai ? E hina’aro paha ’outou e hi’o fa’ahou i te hō’ē parau poro’i nō roto mai i te hō’ē ’āmuira’a rahi i ma’iri, ma te ’imira’a i te reira mau fa’aarara’a ’e te mau fafaura’a.
Isaia 2; 4; 11–12
E fa’atupu te Atua i te hō’ē ’ohipa rahi i te mau mahana hope’a nei.
E rave rahi pāpa’ira’a a Isaia e mau parau tohu aura’a ta’a ’ē ïa nō tō tātou ’anotau. Nō te ’imi i te reira, ’a ’imi i te mau ta’o e fa’ahiti rā nō ’ananahi (mai teie « e tae i te mahana » ’aore rā « e haere »). ’Ei hi’ora’a, ’a ’imi i teie mau ihoparau ’a tai’o ai ’outou ia Isaia 2; 4; 11–12. E nehenehe ato’a ’outou e tāmata e mono i te mau ihiparau nō ’ananahi nā roto i te mau ihiparau nō teienei mahana (mai teie i muri nei e riro… ’aore rā tē…nei). E aha te mau parau tohu e fa’auru ta’a ’ē nei ia ’oe ? E aha tā ’oe e ha’api’i nei nā roto mai i teie mau parau tohu nō ni’a ia Ziona, te patura’a i te mau hiero ’e te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela ?
E mea tano ihoāIsaia 2:2–3 nō te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei. Nāhea teie mau tohura’a e tupu ai ? E aha tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te « mau rāve’a » a te Fatu ’e « te mau ’ē’a » i roto i tōna fare ? (’īrava 3).
Hi’o ato’a Isaia 5:26; «E te Mau Nūna’a ē», Te Mau Hīmene, N° 4.
Isaia 6
’Ua pi’ihia te mau peropheta e te Atua.
I roto ia Isaia 6, ’ua fa’ati’a mai ’o Isaia i tōna pi’ira’a ’ia riro ’ei peropheta. ’A tai’o ai ’outou i teie pene, e aha tē ha’aputapū ra ia ’outou nō ni’a i te mea tā Isaia i fa’ari’i ? Nāhea teie pene i te fa’auru i te huru ferurira’a nō ni’a i te Fatu, tōna mau peropheta, ’e te ’ohipa i pi’ihia ia rātou ’ia rave ?
« ’Ua fānau mai ho’i te hō’ē tama nā tātou, ’ua hōro’ahia mai te hō’ē tamaiti nā tātou » (Isaia 9:6).
Isaia 7–9
’Ua fafau te Atua, e tono mai ’oia ia Iesu Mesia ’ia riro ’ei Fa’aora nō’u.
I roto i te tau tāvinira’a a Isaia, ’ua fa’atupu ’o ’Īserā’ela i te hō’ē autahira’a e tō Siria nō te pāruru iāna iho i ni’a ia Asiria. ’Ua hina’aro ’o ’Īserā’ela ’e ’o Siria ’ia fa’ahepo ia Ahaza, te ari’i ’o Iuda ’ia ’āmui mai ’e ’ō rātou. Terā rā, ’ua tohu ’o Isaia ē, e’ita teie autahira’a e manuia ’e ’ua parau ’oia ia Ahaza ’ia ti’aturi i te Fatu (Isaia 7–9; 8:12–13).
I tō Isaia paraparaura’a ia Ahaza, ’ua fa’a’ite ’oia e rave rahi mau parau tohu ’ite-maita’i-hia, mai terā e ’itehia i roto i te Isaia 7:14; 8:13–14; 9:2, 6–7. Noa atu ē, te huru ’itera’a ’o Ahaza i teie mau tohura’a, e mea pāpū maita’i ē, nō ni’a ia Iesu Mesia te reira (hi’o ato’a Mataio 1:21–23; 4:16; 21:44; Luka 1:31–33). Nō te aha « Emanuela » ’ei ti’ara’a maita’i nō te Fa’aora ? (hi’o Mataio 1:23). Nāhea Iesu Mesia i riro ai ’ei « A’o » ’aore rā ’ei « Ari’i nō te Hau » nō ’outou ? (Isaia 9:7). E aha atu ā tā ’oe e ha’api’i nei nō ni’a i te Fa’aora i roto i teie mau ’īrava ?
Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Isaia 1:2–4, 16–19
Maoti Iesu Mesia, e nehenehe au e tātarahapa ’e e vai mā noa.
-
I roto ia Isaia 1:2–4, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e ’ite mai i te mau tumu ’aita te Fatu i ’oa’oa i te mau ta’ata. ’A hi’o na i te fa’aaura’a ’e te mau ’ānimara i roto i te ’īrava 3—’o vai tō tātou « Fatu » ? Nāhea tātou i te fa’a’ite i te Atua ē, ’ua mātau tātou iāna ?
-
’Ia roa’a te tahi hi’ora’a nō Isaia 1:16–18, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e hi’o atu i te hō’ē tao’a ’ute’ute ’e te tahi mea ’uo’uo maita’i. ’Aore rā e nehenehe ’outou e hōroroi ’āmui i te tahi mau tao’a. Nāhea tātou e mā fa’ahou ai i te pae vārua ? Nāhea Iesu Mesia e tauturu ai ia tātou ’ia tāmā fa’ahou ? E aha tā tātou i ’apo mai i ni’a i te Fa’aora nā roto mai i teie mau ’īrava ? ’A fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i e aha tō ’outou i mana’o nō ni’a iāna ’e te mea tāna i rave nō ’outou.
Isaia 2:2–4
I roto i te hiero, tē ha’api’i nei au nō ni’a ia Iesu Mesia.
-
A’ena tō Isaia tohura’a e tae te taime i reira « te mou’a o te fare o Iehova », e ume mai ai i te ta’ata nō ’ō mai i « te mau edene ato’a ra » (Isaiah 2:2). Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’ite i te ’ana’anatae nō ni’a i te haerera’a i te fare o Iehova ra ? E nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia pāpa’i hōho’a mai i tō rātou fare. I muri iho, e tai’o ’āmui i te Isaia 2:2, ’e e ani ia rātou ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a nō « te fare o Iehova », ’o te hiero ïa. E tai’o ’āmui ia Isaia 2:3 . E ani ia rātou ’ia tu’u i ni’a i tā rātou mau hōho’a, te mau ta’ata e haere mai nei i te hiero, ē tae noa atu i tō rātou mau ’utuāfare.
-
E nehenehe ato’a ’outou e tai’o ’āmui i te Isaia 2:2–3 ’e e ’imi hō’ē mea e fa’auru ia ’outou ’e i tā ’outou mau tamari’i ’ia haere i te hiero. I muri iho i te tai’o-’āmui-ra’a ia Isaia 2:4 , e nehenehe ’outou e ’āparau e nāhea te hiero e hōpoi mai ai i te hau ia rātou. E nehenehe e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te hiero, mai te hīmene ra «Oh, j’aime voir le temple» (Chants pour les enfants, 99). E tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi i te mau ta’o e vai rā i roto i te hīmene ’o tē ha’api’i rā e aha te hiero ’e e aha tā tātou e rave i reira.
Hiero nō Salt Lake City (Utah, Marite)
Isaia 7:14; 9:6– 7
ʼUa haere mai Iesu Mesia i te fenua nei nō te riro ’ei Fa’aora nō’u.
-
Nō te fa’a’ite i te mau parau tohu a Isaia nō ni’a i te Mesia, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e paraparau nō ni’a i te mau ti’ara’a o te mau ta’ata, mai te peresideni, te ’episekōpo, ’aore rā te ’orometua ha’api’i. E aha tā teie mau ti’ara’a e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i teie mau ta’ata ? E tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi i te mau ti’ara’a nō Iesu Mesia i roto ia Isaia 7:14 ’e 9:6–7 (hi’o ato’a i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma). E aha tā teie mau ti’ara’a tāta’itahi e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a iāna ? E aha atu ā tā tātou e ha’api’i mai nō ni’a ia Iesu Mesia nā roto mai i teie mau ʼīrava ?
-
E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i nō «Isaia te peropheta» (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 150–51). ’A fa’aea ma’a taime ’ia nehenehe ’outou e ani i te mea tā Isaia i ’ite nō ni’a ia Iesu Mesia e rave rahi matahiti hou Iesu Mesia ’a fānauhia mai ai. I muri iho e nehenehe ’outou e fa’a’ohipa ia Mataio 1:21–23; Luka 1:31–33 nō te paraparau e mea nāhea te mau parau tohu a Isaia i roto ia Isaia 7:14; 9:6–7 i te tupura’a.
1:18Isaiah the Prophet
Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.