7–13 nō Tetepa. ‘Nāna e fa’a’ite ia ’oe i tō ’oe ra mau haere’a’ : Maseli 1–4; 15–16; 22; 31; Koheleta 1–3; 11–12 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 7–13 nō Tetepa. ‘Nāna e fa’a’ite ia ’oe i tō ’oe ra mau haere’a’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
Iesu ’e te mau tamari’i, nā Dilleen Marsh
7–13 nō Tetepa : « Nāna e fa’a’ite ia ’oe i tō ’oe ra mau haere’a »
Maseli 1–4; 15–16; 22; 31; Koheleta 1–3; 11–12
E nehenehe ’outou e rave i te buka a Maseli ’ei putura’a parau pa’ari nā te mau metua here (hi’o Maseli 1:8). Tāna parau poro’i rahi, ’oia ho’i, mai te mea ra ē, ’ia ’imi ’outou i te pa’ari—te pa’ari iho ā rā o te Atua—e tere maita’i te orara’a. Terā rā, e pe’ehia mai te Maseli nā te buka Koheleta, mai te huru ē, tē parau mai ra ē : « E ’ere i te mea ’ōhie ». ’Ua parau te ’orometua tei fa’ahitihia i roto i te Koheleta ē, ’ua « hōro’a ’oia i [tōna] ’ā’au ’ia ’ite i te pa’ari » terā rā, ’ua ’ite-noa-hia « te pe’ape’a ’ā’au » ’e « tē rahi ato’a ra te ’ino’ino » (Koheleta 1:17–18). Nā roto i te mau rāve’a rau, tē ui mai nei te buka ē : « E nehenehe ānei e ’ite i te aura’a mau i roto i te hō’ē ao ē, te mau mea ato’a, mai te huru ra ē, e mea faufa’a ’ore, nō te hō’ē tau poto noa, ’e te mea pāpū ’ore » ?
’E ’oia mau, noa atu ē, e hi’ora’a ta’a ’ē tā teie nā buka e piti i te orara’a, tē ha’api’i nei rā rāua i te hō’ē ā mau parau mau. Tē parau nei te Koheleta ē : « E fa’aro’o na tātou i te fa’aotira’a o taua mau parau nei : ’o te Atua tē mata’u atu, e ha’apa’o ho’i i tāna parau : ’o tā te ta’ata ato’a ïa ē ati noa a’e » (Koheleta 12:13). Hō’ē ā parau tumu e ’itehia i roto i te roara’a o te Maseli : « E ti’aturi ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a ra » (Maseli 3:5; hi’o ato’a ’īrava 7). E mea maita’i a’e te orara’a—noa atu e ’ere i te mea maita’i roa i te mau taime ato’a—’ia ti’aturi ’e ’ia pe’e ana’e tātou i te Fatu ia Iesu Mesia.
Nō te hō’ē hi’ora’a rahi o teie mau buka, ’a hi’o «Maseli, te buka» ’e «Koheleta» i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Maseli 1–4; 15–16; Koheleta 1–3; 11–12
« ’Ia fāri’u mai i tō tari’a i te pa’ari ».
’Ua ’ī te buka Maseli i te mau mana’o nō ni’a i te pa’ari. E nehenehe e tāpa’o i te ta’o « pa’ari » ’e te mau ta’o tū’ati, mai te « parau » ’e te « ’ite », mai tē ’itehia ia ’oe i roto i te Maseli 1–4; 15–16; Koheleta 1–3; 11–12. Nāhea teie mau ’īrava i te fa’ahuru ’ē i tō ferurira’a nō ni’a i te pa’ari ? Mai te au i tā ’oe i ’apo mai, mea nāhea ’oe e fa’ata’a ai i te parau nō te pa’ari tā « te Fatu i hōro’a mai » ? (Maseli 2:6). E aha te mau ha’amaita’ira’a nō roto mai i te pa’ari o te Atua ?
Hi’o ato’a Mataio 7:24–27; 25:1–13.
Tauturu i te mau pīahi ’ia fa’a’ite i te mea tā rātou e ’apo mai. « ’A hōro’a i te mau pīahi te mau rāve’a nō te fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mea tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna ’evanelia. E tauturu te reira ia rātou ’ia tu’u mai i roto ia rātou te mau parau mau tei ha’api’ihia ia rātou ’e ’ia fa’a’ite i te reira. E tauturu ato’a te reira ia rātou ’ia fa’ari’i i te ti’aturira’a i roto i tō rātou iho ’aravihi nō te fa’a’ite i te mau parau mau i roto i te tahi atu mau tupura’a » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 26). ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia pāpa’i i te tahi mau parau fa’ahorora’a nō roto mai i te Maseli ’aore rā te Koheleta i reira tō rātou ’itera’a i te mau mana’o nō ni’a i te pa’ari ’o te Atua. E ani i te mau pīahi ’ia paraparau mai e aha tā rātou i ’apo mai.
Maseli 1:7; 2:5; 3:7; 15:33; 16:6 ; 31:30; Koheleta 12:13
« ’Eiaha ’oe ’ia pa’ari i tō ’oe iho mana’ora’a ; o Iehova rā tā ’oe e mata’u ».
Te tahi atu tumu parau tei ’itehia i roto i te Maseli ’e te Koheleta, o te « mata’u tō’u ia Iehova ». ’A hi’o i teie pereota ’a tai’o noa ai ’oe. I tō ’oe mana’o, e aha te aura’a ’ia mata’u ia Iehova ? ’A ’imi i te mau mana’o i roto i te a’ora’a a Elder David A. Bednar «I fa’a’ore ai rātou i tō rātou mata’u» (Liahona, Mē 2015, 46–49). Nāhea te mata’u i te Fatu e ta’a ’ē ai i te tahi atu mau huru mata’u ?
’A hi’o ato’a Maseli 8:13
Maseli 3:5–7; 4
« E ti’aturi ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a ra ».
Nāhea ’outou i te tāmata i te tāparu i te hō’ē ta’ata ē, e mea maita’i a’e ’ia « ti’aturi ia Iehova » i te « ti’aturi […] i tō [tātou] iho ha’apa’o » ? (Maseli 3:5). E aha te mau fa’aaura’a ’aore rā te mau ha’api’ira’a tao’a tā ’oe e fa’a’ohipa ? ’A feruri ai ’oe i te Maseli 3:5–7, ’a feruri i te mau rāve’a e ti’a ai ia ’oe ’ia fa’aoti i te mau parau mai teie i te huru : Hō’ē ā te ti’aturira’a i te Fatu i te… Ti’aturira’a i tō’u iho ’ite hō’ē ā ïa i te…
Nō te aha e’ita i te mea pa’ari ’ia ti’aturi i tō tātou iho ’ite ? Nāhea ’oe i ’ite ai ē, e mea ti’aturihia te Fatu ?
Noa atu ē, e mana’o tātou ē, e mea fifi ’ia ti’aturi i te Fatu i te tahi taime. Nō te aha te reira ? Tē hōro’a nei Elder Gerrit W. Gong i te tahi mau tumu, ’e te tahi parau tauturu, i roto «’A ti’aturi fa’ahou» (Liahona, Novema 2021, 97–99). E aha te mau ’ā’amu ’aore rā te mau ha’api’ira’a tā ’oe ē ’ite rā i roto i teie parau poro’i ’o tē nehenehe e tauturu i te hō’ē ta’ata ’ia fa’aho’i fa’ahou i tō rātou ti’aturira’a i ni’a i te Fatu ?
E fa’aau te Maseli 3:6 ’e te Maseli 4 i te orara’a i te hō’ē « ’ē’a » ’aore rā te hō’ē « rāve’a ». I tō ’outou mana’ora’a e aha te aura’a nō te parau ra « nāna e fa’a’ite ia ’oe i tō ’oe mau haere’a » ? (Maseli 3:6). E aha tā ’oe e ’ite rā i roto i te pene 4 ’o tē tauturu ia ’oe ’ia « ha’amana’o i te ’ē’a o tō ’āvae » ? (’īrava 26). ’Ei hi’ora’a, e aha tā te mau ’īrava 11–12 ’e te 18–19 e ha’api’i nei nō ni’a i te mau ha’amaita’ira’a nō te pe’era’a i te ’ē’a ti’a ? E aha te aura’a o te mau ’īrava 26–27 nō ’oe ?
Hi’o ato’a 2 Nephi 31:18–21; «Pe’e Au ia ’Oe», Te mau Hīmene, n° 131.
Maseli 15; 16:24–32
« O te parau marū ra tei fa’a’ore i te riri ».
E nehenehe te tahi mau mana’o i roto i te pene 15–16 e fa’auru mai ia ’oe ’ia ha’amaita’i i te huru ’oe e ’āparau ai ia vetahi ’ē, te mau feiā ihoā rā tā ’oe i here. ’Ei hi’ora’a, ’a ha’amana’o na i te mau taime ta’a ’ē i tauturu ai « te parau marū ra » o tei « fa’a’ore i te riri » (Maseli 15:1).
E nehenehe ato’a ’oe e feruri i te mau taime ’a fa’ahōho’a ai i tō te Fa’aora ha’api’ira’a i roto i te Maseli 15:1–4, 18 (hi’o Mareko 12:13–17; Ioane 8:1–11). Nāhea tātou e nehenehe ai e pe’e i tōna hi’ora’a ’a ’ohipa ai tātou ’e vetahi ’ē ?
Nāhea te parau a’o i roto ia Maseli 15; 16:24–32 e tano i te ’ohipa tūreiara’a roro uira i teie mahana ? ’A ’imi na, e nehenehe ānei tā ’outou e ’ite mai i te hō’ē ’īrava i roto i teie mau pene ’o tā ’outou e nehenehe e tai’o nā roto i tō ’outou iho māramaramara’a e au i te ’ohipara’a e te tūreiara’a Sōtiare ’aore rā i te ’āfa’ira’a i te parau poro’i pāpa’i.
Hi’o ato’a Neil L. Andersen, «Te pe’era’a ia Iesu : Te rirora’a ’ei ta’ata fa’atupu i te hau», Liahona, Mē 2022, 17–20 ; Ronald A. Rasband, «E mea faufa’a ānei te mau parau», Liahona, Mē 2024, 70–77 ; Nō te pūai o te feiā ’āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a (2022), 11–12.
’O vai te ta’ata ’ua ’itea iāna te vahine maita’i ra ? II, nā Louise Parker
Maseli 31:10–31
« ’O te vahine rā e mata’u ia Iehova ra, e ha’amaita’i-rahi-hia ïa ».
Tē fa’ata’a neiMaseli 31:10–31 i « te vahine maita’i », ’aore rā, i te hō’ē vahine pūai rahi i te pae vārua, i te ’aravihi, ’e i te mana fa’auru. E nehenehe ’oe e tāmata i te ha’apoto nā roto i tā ’oe iho mau parau i te mea tā teie mau ’īrava e parau nei nō ni’a i te mau vahine. E aha te ’ateriputi e ti’a ia ’oe ’ia pe’e ?
Koheleta 1–3; 12
Nō te tau poto noa te orara’a tāhuti.
Nō te aha e mea faufa’a nō ’oe ’ia ha’amana’o ē, e rave rahi mau mea i roto i teie ao, mai tā Koheleta 1–2 e parau pāpū nei, e « mea faufa’a ’ore » (’aore rā, nō te tau poto ’e e mea faufa’a ’ore noa) ? E aha tā ’oe e ’ite nei i roto ia Koheleta 12 o tē hōro’a nei i te faufa’a mure ’ore i teie orara’a ?
Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Maseli 1:7; 2:5; 15:33; 16:6; Koheleta 12:13
Te aura’a ’ia « mata’u ia Iehova », ’ia here iāna ’e ’ia ha’apa’o i tāna parau.
-
Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia hāro’aro’a i te mau ’īrava nō ni’a i te mata’ura’a i te Atua, e nehenehe ’outou e mono i te ta’o « mata’u » i te mau parau mai teie fa’atura, here, ’aore rā te ha’apa’ora’a (hi’o ato’a Hebera 12:28). E aha tā te reira e fa’atupu i ni’a i te huru tātou e feruri i teie mau ’īrava ? Nāhea tātou i te fa’a’ite ē, tē mata’u nei tātou i te Fatu ?
Maseli 3:5–7
E nehenehe tā’u e ti’aturi i te Fatu ma tō’u ’ā’au ato’a.
-
E nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e rave i te mau ’ohipa mai te au i tā Maseli 3:5–7, e fa’a’ite rā, mai te hāmanira’a i te hō’ē hōho’a ’ā’au ’e tō ’outou nā rima, ma te tūru’ira’a i te hō’ē noa pae, ma te ha’avare hāhaere ’e te fa’atorora’a i tō ’oe iho nā mata. Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia fa’a’ite ē, tē ti’aturi nei tātou ia Iesu Mesia ma tō tātou ’ā’au ato’a ?
-
Nō te fa’a’ite i te aura’a nō te parau « ’eiaha rā e ti’aturi i tō ’oe iho ha’apa’o » (Maseli 3:5), ’a feruri i te ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia tūru’i i ni’a i te hō’ē vāhi pāpū ’e te ’aueue ’ore, mai te hō’ē patu ānei. I muri iho, e nehenehe rātou e tāmata i te turu’i i ni’a i te hō’ē mea e ’ere i te mea pa’ari, mai te hō’ē purūmu fare. ’Aore rā e nehenehe rātou e tāmata i te tūru’i i te hō’ē rā’au ’aore rā, i te hō’ē pēnitara i ni’a i te mau tao’a pāpū, mai te hō’ē buka ānei ’aore rā te hō’ē ’api parau. Nō te aha e mea faufa’a ’ia « ti’aturi i te Fatu » (’īrava 5) ’e ’eiaha rā e tūru’i i ni’a i tō tātou « iho ha’apa’o » ?
Te ha’api’ira’a ’ia ti’aturi i te Fatu, nā Kathleen Peterson
Maseli 15:1, 18
E nehenehe tā’u e fa’a’ohipa i te mau parau maita’i.
-
E nehenehe paha ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e ha’amana’o i te tahi taime ’outou ’aore rā rātou i te ririra’a. E tai’o ’āmui i te Maseli 15:1 ’e e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’a’ohipa i teie ’īrava i roto i terā mau taime. E nehenehe ato’a rātou e fa’a’ohipa i te tahi mau « pāhonora’a marū ». E nehenehe te hō’ē hīmene nō ni’a i te hāmani-maita’i-ra’a «Ces mots d’amour» (Chants pour les enfants, 102-03), e turu i teie tumu parau.
-
Nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama e aha te aura’a « ’o tē ’ore e rū i te riri ra » (Maseli 15:18), a fa’ati’a i te hō’ē ’ā’amu nō ’outou iho (’aore rā te tahi ta’ata tā ’outou i matau) tei riri, ’e ’ua mā’iti rā ’ia hāmani maita’i. ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau hope’ara’a e roa’a ia tātou ’ia ’oi’oi tātou i te « rū ’ore i te riri ra ». ’Ei hi’ora’a, e nehenehe tātou e ’oi’oi i te feruri nō ni’a ia Iesu, ’ia ani i te Metua i te ’o ra ’ia tauturu mai, ’ia feruri i te hō’ē hīmene Paraimere, ’aore rā, mai te mea e nehenehe, e haere ’ē atu.
Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.