« 20–26 nō ’Ēperēra. ‘O te mau parau ato’a a Iehova i parau mai ra, e rave ïa mātou’ : Exodo 19–20 ; 24 ; 31–34 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 20–26 nō ’Ēperēra. ‘O te mau parau ato’a a Iehova i parau mai ra, e rave ïa mātou’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
Moses and the Tablets [Mose ’e te mau pāpa’a parau], nā Jerry Harston (parau ri’i)
’Ēperēra 20–26 : « O te mau parau ato’a a Iehova i parau mai ra, e rave ïa mātou »
Exodo 19–20 ; 24 ; 31–34
Noa atu ē ’ua mutamuta te mau tamari’i o ’Īserā’ela ’e ’ua fē’a’a i mūta’a ihora, i te tai’ora’a Mose i te ture i te tumu o te mou’a nō Sinai, ’ua rave rātou i teie fafaura’a : « Te mau parau ato’a a Iehova i parau mai ra, nā mātou ïa e fa’aro’o e nā mātou e rave » (Exodo 24:7). I muri iho ’ua pi’i te Atua ia Mose i ni’a i te mou’a, ma te parau iāna ’ia hāmani i te hō’ē sekene « ’ia pārahi au i roto ia rātou » (Exodo 25:8).
Terā rā, ’a ti’a ai Mose i ni’a i te tupua’i mou’a nō te ha’api’i i te mau ’āti ’Īserā’ela e nāhea te Atua ’ia pārahi mai i rotopū ia rātou, tei te tumu mou’a te mau ’āti ’Īserā’ela i te hāmanira’a i te ’īdolo ’auro nō te ha’amori i reira iho. Tau taime ri’i i muri a’e i te fafaura’a ē « ’eiaha roa tō ’oe ’ei Atua ’ē atu », « ’ua fa’aru’e vave roa iho nei rātou » i tā rātou mau fafaura’a (Exodo 20:3 ; 32:8 ; hi’o ato’a Exodo 24:3). ’Ua riro te reira ’ei fāriura’a māere, ’ua ’ite rā tātou nā roto i te mau ’ohipa i tupu ē, i te tahi taime e nehenehe te fa’aro’o ’e te fafaura’a e upo’oti’a ma te fa’a’oroma’i ’ore, te mata’u ’aore rā te fē’a’a. ’A ’imi ai tātou ’ia pārahi mai te Fatu i roto i tō tātou orara’a, e fa’aitoitora’a te reira ’ia ’ite ē, ’aita te Fatu i fa’aru’e ia ’Īserā’ela tahito ’e e’ita roa ’oia e fa’aru’e ia tātou ’aita ato’a te mau ta’ata tā tātou i here—inaha ho’i « e Atua aroha noa [’oia], ’e te hāmani maita’i rahi, ’e te fa’a’oroma’i rahi, ’e te maita’i rahi, ’e te parau mau » (Exodo 34:6).
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Exodo 19:3–6
’Ua riro te nūna’a o te fafaura’a a te Fatu ’ei tao’a faufa’a rahi nāna.
’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson ē : « I roto i te Faufa’a Tahito, te parau Hebera nō te ta’o peculiar [ta’a ’ē] ’ua ’īritihia ’ei segullah, te aura’a, ’ohipa faufa’a rahi, ’aore rā tao’a faufa’a rahi.’ … Te ’itera’ahia tātou ’ei mau tāvini nō te Fatu mai tōna nūna’a peculiar [ta’a ’ē] ’ua riro ’ei hō’ē ha’apōpoura’a teitei roa a’e » (« Children of the Covenant », Ensign,, Mē 1995, 34). Nāhea te mau parau a te peresideni Nelson i te fa’atupu mai i ni’a i tō ’outou hāro’aro’ara’a i te Exodo 19:3–6 ? Nāhea te Fatu i te fa’a’itera’a ia ’outou ē, tē poihere nei ’oia ia ’outou ?
Exodo 19:10–11, 17
E tītau te mau ’itera’a mo’a i te fa’aineinera’a.
’Ua parau te Fatu ia Mose ē, e ti’a i te mau tamari’i o ’Īsera’ela ’ia vai fa’aineine hou rātou e « fārerei atu ai i te Atua » (Exodo 19:10–11, 17) ’e e ha’apa’o i te hō’ē fafaura’a ’e ’ōna (hi’o Exodo 19:5). Nāhea ’outou i te fa’aineine ia ’outou i te mau ’itera’a pae vārua, i te ’ōro’a mo’a ihoā ra ’e i te mau ’ōro’a o te hiero ? Nāhea ’outou i te tauturu ia vetahi ʼē ia faʼaineine ? E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai te Luka 6:12–13 ; Enosa 1:2–6 ; Alama 17:2–3 nō ni’a i te fa’aineinera’a ?
Teie mou’a i ’Aiphiti tē ti’aturi-tumu-hia nei ē, ’o te Mou’a Sinai.
Exodo 20:1–17
E hōpoi mai te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua i te mau ha’amaita’ira’a.
’A putuputu ai te ’āti ’Īserā’ela i te tumu o te mou’a Sinai, ’ua fa’aro’o rātou i te reo o te Atua i te hōro’ara’a mai i nā ture hō’ē ’ahuru (hi’o Deuteronomi 4:12–13). ’Oia mau, e ’ere te teie ana’e te mau fa’auera’a a te Atua—tē vai ra e rave rahi atu ā i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. Nō reira, ’a tai’o ai ’outou i te Exodo 20:1–17 ’a ui ia ’outou iho, nō te aha te Atua i ha’apāpū ai i ni’a i teie mau fa’auera’a hō’ē ’ahuru. Teie te hō’ē hi’ora’a o te tāpura tā ’outou e nehenehe fa’a’ohipa, nō te feruri i te faufa’a rahi o nā ture hō’ē ’ahuru i roto i tō ’outou orara’a :
|
Fa’auera’a |
E parau-ato’a-hia, tē ani mai nei te Fatu iā’u ’ia … |
Te mau ha’amaita’ira’a e tae mai nō te ha’apa’ora’a i teie fa’auera’a. |
|---|---|---|
-
Nāhea te ha’apa’ora’a i teie nā ture hō’ē ’ahuru i te tauturu ia ’outou ’ia ha’apa’o i nā fa’auera’a rahi e piti tei hōro’ahia mai e Iesu i roto te Mataio 22:34–40 ?
-
E aha te mau mea ’o tē fa’ahema ia ’outou ’ia tu’u i te Atua nā mua ? E aha te mau ha’amaita’ira’a tā ’outou i fa’ari’i ’a tu’u ai ’outou i te Atua nā mua roa ?
-
Nāhea ’outou ’ia pāhono i te hō’ē ta’ata ’o tē parau nei ē, ’ua hōro’ahia mai nā ture hō’ē ’ahuru e mea maoro i teienei ’e ’aita te reira e tano nō teie mahana ? E aha te mau hi’ora’a nō roto mai i tō ’outou orara’a tā ’outou e fa’a’ite atu ’ei tuha’a nō tā ’outou pāhonora’a ? Nāhea te hīmene « ’Auē te aroha rahi » (Te mau Hīmene, N 63) e fa’auru i te huru o tā ’outou tātarara’a i te mau fa’auera’a a te Atua ia vetahi ’ē ?
-
Nāhea tō te Fatu fa’atupura’a i te fafaura’a i roto te Exodo 20:6 i roto i tō ’outou orara’a ?
Hi’o ato’a « Te ture rahi—Here i te Fatu », i roto Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Ezra Taft Benson (2014), 37–45 ; Dallin H. Oaks, « ’Eiaha ’ei mau atua ’ē atu », Liahona, Novema 2013, 72–75 ; Tumu parau ’e uira’a, « Mau fa’auera’a », Vaira’a buka ’evanelia.
Exodo 24:1–11
E fa’a’ite te ravera’a i te mau fafaura’a i tō’u hina’aro mau ’ia ha’apa’o i te ture a te Atua.
’A tai’o ai ’outou te Exodo 24:3–8, ’a feruri i te mau fafaura’a tā ’outout i rave ’e te Atua. Noa atu tē vai ra i roto i te fafaura’a a ’Īserā’ela te mau ’ohipa mo’a ta’a ’ē i te mea tā te Atua e tītau nei i teie mahana, e ’ite mai paha ’outou i te tahi mau tūeara’a. ’Ei hi’ora’a, tē fa’ahiti nei te mau ’īrava 4, 5, ’e 8 i te hō’ē fata, te mau tūsia ’ānimara ’e te toto. E aha tā teie mau ’ohipa e nehenehe e fa’ahōho’a, ’e e aha te tū’atira’a ’e tā ’outou mau fafaura’a ?
Exodo 32–34
Te hara ’o te huri-tua-ra’a ïa i te Atua ; te tātarahapa ’o te fāriura’a ïa i ni’a iāna ’e te fa’aāteara’a i te ’ino.
’A tāmata na i te fa’ariro ia ’outou iho ’ei mau ’āti ’Īserā’ela—tei roto ’outou i te mēdēbara, ’ua haere ’ē atu Mose e 40 mahana te maoro, ’e tē vai nei te hō’ē fa’aarora’a ’e te mau ’āti Kanaana i muri nei nō ni’a i te fenua i parauhia (hi’o Exodo 32:1–8). Nō te aha i tō ’outou mana’o ’ua hina’aro te mau ’ati ’Īserā’ela i te hō’ē ’īdolo ’auro ? E aha te mea tei fa’auru ia ’outou i roto i te tāparura’a a Mose i te Fatu i roto te Exodo 33:11–17 ?
Noa atu te teimaha o te hara a te ’ati ’Īserā’ela, tē vai ra i roto i teie ’ā’amu te hō’ē parau poro’i nō te aroha ’e te fa’a’orera’a hara a te Atua. E aha tā te Exodo 34:1–10 e ha’api’i nei ia ’outou nō ni’a i te Fa’aora ? (hi’o Exodo 32:30–32 ; Mosia 14:4–8 ; 15:9 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:3–5).
Exodo 31:13–16
E tāpa’o te Sābati.
’Ua fa’ata’a mai te peresideni Russell M. Nelson : « I te mau matahiti ’o tō’u ’āpīra’a, ’ua tuatāpapa vau i te ’ohipa a vetahi ’ē tei ha’apu’e i te tāpura nō te mau mea e rave ’e e ’ore e rave i te sābati. I muri roa mai tō’u ha’api’ira’a mai nā roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a ē, tā’u peu ’e tō’u huru i te sābati, ’ua riro ïa ’ei tāpa’o i rotopū iā’u ’e i tō’u Metua i te ao ra [hi’o Exodo 31:13 ; Ezekiela 20:12, 20]. Nā roto i taua ’itera’a ra, ’aita vau i hina’aro fa’ahou i te tāpura nō te mau mea e rave ’e e ’ore e rave. ’Ia rave ana’e au i te fa’aotira’a e mea tano ānei te hō’ē ’ātivite nō te sābati ’aore rā ’aita, e ui noa vau iā’u iho : ‘E aha te tāpa’o tā’u e hina’aro e hōro’a i te Atua ?’ Nā taua uira’a ra e fa’ariro i tā’u mau mā’itira’a nō te mahana sābati ’ei mea māramarama maita’i » (« Te sābati e mea hina’arohia », Liahona, Mē 2015, 130). ’A feruri e aha te tāpa’o tā ’outou e hina’aro e hōro’a i te Atua ma te fa’aturara’a i te mahana sābati.
Exodo 34:1–4
E aha te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i nā pea papa’a ’ōfa’i tā Mose i hāmani ?
I te poura’a mai Mose nā ni’a mai i te mou’a, ’ua ’āfa’i mai ’oia i te ture tei pāpa’ihia i ni’a i te mau papa’a ’ōfa’i. I muri a’e i te ’iteara’a ē, ’ua ’ōfati te mau ’āti ’Īserā’ela i tā rātou fafaura’a, ’ua vāvāhi Mose i nā papa’a ’ōfa’i (hi’o Exodo 31:18 ; 32:19). I muri mai, ’ua fa’aue te Atua ia Mose ’ia hāmani i te tahi atu pu’e papa’a ’ōfa’i, ’e ’ia ’āfa’i atu te reira i ni’a i te mou’a (hi’o Exodo 34:1–4). Tē ha’apāpū nei te ’Īritira’a a Iosepha Semita i te Exodo 34:1–2 ē, (i roto i te parau hi’u o te Bibilia) te pu’e papa’a ’ōfa’i mātāmua tē vai ra i ni’a te mau ’ōro’a o te « fa’anahora’a mo’a » a te Atua, ’oia ho’i te Autahu’ara’a a Melehizedeka. Te pu’e piti tē vai ra i ni’a « te ture nō te mau fa’auera’a pae tino ». ’Ua riro te reira ’ei ture iti a’e, fa’aterehia e te « autahu’ara’a iti » (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:17–27), ’o tei fa’ata’ahia nō te fa’aineine i te ’āti ’Īserā’ela nō te ture teitei a’e ’e i te autahu’ara’a teitei, ’ia nehenehe ia rātou ’ia tomo atu i mua i te aro o te Atua.
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Exodo 20:3–17
’Ua hōro’a mai te Atua i te mau fa’auera’a iā’u, nō te mea tē hina’aro nei ’oia ’ia ’oa’oa vau.
-
Nāhea ’outou ’ia fa’ariro i te ha’api’ira’a mai i nā ture hō’ē ’ahuru, ’ei ’ohipa ’ana’anatae nō tā ’outou mau tamari’i ? ’A tai’o ’āmui ai ’outou te Exodo 20:3–17 ’a vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia tauturu mai ’ia ’ite mai ’aore rā ’ia pāpa’i hō’ē hōho’a, nō te fa’ahōho’a tāta’itahi i nā ture hō’ē ’ahuru. I muri iho, e mā’iti mai tā ’outou mau tamari’i te tahi i muri mai i te tahi i te hō’ē hōho’a, ’e ’a tāu’aparau ai e nāhea rātou ’ia ora i taua fa’auera’a ra. ’A fa’ata’a atu ia rātou ē nāhea te orara’a i teie fa’auera’a i te hōpoi mai ia ’outou te ’oa’oa.
-
E nehenehe ato’a ’outou e hīmene i te hō’ē hīmene mai te « Auraro te ture » (Te mau Hīmene, 187). Tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’ite mai i te mau ta’o i roto i te hīmene ’o tē ha’api’i nei ia rātou, nō te aha te Atua e hina’aro ai ’ia ha’apa’o tātou i tāna mau fa’auera’a.
’Ia fa’a’ite ana’e mai te mau tamari’i i tō rātou mau ’itera’a pae vārua, e rahi atu ā tō rātou ’itera’a pāpū. E riro te mau uira’a tā ’outou e ui atu i te fa’aitoito i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mea tā rātou e putapū nei nō ni’a i te Fa’aora, ’e e nāhea te orara’a i te ’evanelia i te ha’amaita’ira’a ia rātou (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 32). ’A nā reira ai rātou, tē fa’a’ite rā ïa rātou i tō rātou ’itera’a pāpū. ’A feruri nāhea ’outou ’ia rave i te reira, ’a ’āparau ai ’outou i te mau ha’amaita’ira’a e tae mai nā roto i te orara’a i nā ture hō’ē ’ahuru.
Exodo 20:12
’Ua hina’aro te Fatu ’ia fa’atura vau i tō’u nā metua.
-
Tauturu i te mau tamari’i ’ia tāmau i te pereota « E fa’atura atu i tō metua tāne ’e tō metua vahine » (Exodo 20:12). E nehenehe ’outou e fa’ata’a atu ē te « fa’aturara’a » i te hō’ē ta’ata te aura’a, ’o te aurarora’a ïa ia rātou ’aore rā te fa’a’oa’oara’a ia rātou. E aha tā Iesu i rave nō te fa’atura i tōna metua vahine tāhuti ’e tōna Metua i te ao ra ? (hi’o Luka 2:48–51 ; Ioane 19:26–27). E nehenehe paha ïa tā ’outou mau tamari’i e ha’uti ta’ata ora te tahi i muri mai i te tahi, i te mau mea tā rātou e rave nō te fa’atura i tō rātou mau metua, ’a ’imi ai te tahi atu mau tamari’i i te mea tā rātou e rave ra.
Exodo 31:13, 16–17
E tāpa’o te fa’aturara’a i te mahana sābati i tō’u here i te Fatu.
-
E au paha tā ’outou mau tamari’i e hi’o i te mau fa’a’itera’a tāpa’o—mai te mau tāpa’o purūmu ’aore rā te mau tāpa’o i ni’a i te hō’ē fare tahua. E aha te mau fā o te mau tāpa’o ? I reira, e nehenehe ïa tā ’outou mau tamari’i e ’ite mai i te ta’o « tāpa’o » i roto te Exodo 31:13, 16–17. E aha tā te Fatu i parau e riro ’ei tāpa’o i rotopū ia tātou ’e ’ōna ? ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi vetahi mau rāve’a tā ’outou ’e tō ’outou ’utuāfare i tāmata, nō te fa’a’ite i tō ’outou here i te Fatu i te mahana sābati.
Fa’ahōho’ara’a nō Mose e tāpe’a ra i nā ture hō’ē ’ahuru, nā Sam Lawlor (parau ri’i)
Exodo 32:1–8, 19–24 ; 34:6–7
E’ita vau e « fa’aru’e vave roa » i te mau haere’a o te Atua.
-
’A feruri i te fa’a’ohipa « Mose i ni’a i te mou’a Sinai » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 77–82) nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’apo mai i te ’ā’amu i roto te Exodo 32:1–8, 19–24. Nō te aha e mea ’ino nō te ’āti ’Īserā’ela ’ia ha’amorira’a i te hō’ē ti’i maori rā i te Atua ?
2:55Moses on Mount Sinai
-
E riro e mea ’ārearea ’ia hāmani i te hō’ē ’ē’a i ni’a te tahua (’aore rā ’ia ’ite mai i te hō’ē fātata iō ’outou) nō te fa’ahōho’a i teie mau ta’o i roto te Exodo 32:8 : « ’Ua fa’aru’e vave roa iho nei rātou i te ’ē’a ». Ma te haerera’a nā ni’a i te ’ē’a, e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e paraparau nō ni’a i te mau fa’ahemara’a tā tātou e fa’aruru nei nō te fāriu ’ē atu i te Atua. E aha te mea e tauturu ia tātou ’ia fa’aea noa i ni’a i te ’ē’a o te Atua—’e ’ia ho’i fa’ahou mai te peu ’ua haere ’ē atu tātou ? (hi’o Exodo 34:6–7).
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.