« 30 nō Māti–5 nō ʼĒperēra. ‘E nāna e ha’amou roa i te pohe e a muri noa atu’ : Pāsa », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 2026)
« 30 nō Māti–5 nō ʼĒperēra. ‘E nāna e ha’amou roa i te pohe ē a muri noa atu’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
Fa’ahōho’ara’a nō te mēnema ta’ata ’ore
30 nō Māti–5 nō ʼĒperēra : « E nāna e ha’amou roa i te pohe ē a muri noa atu »
Pāsa
Te orara’a o Iesu Mesia « ’ua fa’atumuhia ïa i ni’a i te ’ā’amu o te ta’ata nei » (« Te Mesia ora : Te ’itera’a pāpū o te mau ’Āpōsetolo », Vaira’a buka ’evanelia. E aha tō te reira aura’a ? Te tahi aura’a, ’oia ho’i, tē fa’auru nei te orara’a o te Fa’aora i te haere’a mure ’ore o te feiā ato’a tei ora na ’aore rā ’o tē ora mai i muri a’e. E nehenehe ato’a e parau ē, e tū’ati te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia, i taua tāpati mātāmua ra nō Pāsa, i te nūna’a ato’a o te Atua i te roara’a o te ’ā’amu : Te feiā tei fānauhia hou tōna ti’afa’ahoura’a, ’ua tīa’i ma te fa’aro’o (hi’o Iakoba 4:4), ’e te feiā tei fānauhia i muri a’e, tē hi’o ra ïa te reira ma te fa’aro’o. ’A tai’o ai tātou te mau parau pāpa’i ’e te mau tohura’a o te Faufa’a Tahito, ’aita roa tātou e ’ite i te i’oa o Iesu Mesia, e ’ite mai rā tātou i te ha’apāpūra’a o te fa’aro’o ’e te hia’ai o te feiā ti’aturi tahito ra i tō rātou Mesia ’e te Arai. Nō reira, tātou ’o tei anihia ’ia ha’amana’o iāna, e nehenehe ïa tātou e putapū i te hō’ē tū’atira’a ’e te feiā e tīa’i māite ra iāna. Nō te mea ’ua amo mau te Mesia « i te utua o tā tātou ato’a nei hara » (Isaia 53 :6 tu’uhia te pāpa’i ’opa), ’e « e hope ato’a i te fa’aorahia ’e te Mesia » (1 Korinetia 15:22 ; tu’uhia te pāpa’i ’opa).
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Tē fa’a’ite pāpū nei te mau peropheta tahito ’e tō teie ’anotau nō te tusia tāra’ehara a te Fa’aora.
E rave rahi tuha’a parau i roto i te Faufa’a Tahito e fa’a’ite nei nō te tāvinira’a ’e te tusia tāra’ehara a te Fa’aora. Tē fa’a’ite nei te tāpura i raro nei i te tahi o teie mau tuha’a parau. ’A tai’o ai ’outou i teie mau ’īrava, e aha te mau nīno’a mana’o e tae mai i tō ’outou ferurira’a nō ni’a te Fa’aora ?
|
Faufa’a Tahito |
Faufa’a ’Āpī |
|---|---|
Faufa’a Tahito Zekaria 9:9 | Faufa’a ’Āpī Mataio 21:1–11 |
Faufa’a Tahito Zekaria 11:12–13 | Faufa’a ’Āpī Mataio 26:14–16 ;27:3–8 |
Faufa’a Tahito Isaia 53:4 | Faufa’a ’Āpī Mataio 8:16–17 ; 26:36–39 |
Faufa’a Tahito Isaia 53:7 | Faufa’a ’Āpī Mareko 14:60–61 |
Faufa’a Tahito Salamo 22:16 | Faufa’a ’Āpī Ioane 19:17–18 ; 20:25–27 |
Faufa’a Tahito Salamo 22:18 | Faufa’a ’Āpī Mataio 27:35 |
Faufa’a Tahito Salamo 69:21 | Faufa’a ’Āpī Mataio 27:34, 48 |
Faufa’a Tahito Salamo 118:22 | Faufa’a ’Āpī Mataio 21:42 |
Faufa’a Tahito Isaia 53:9, 12 | Faufa’a ’Āpī Mataio 27:57–60 ; Mareko 15:27–28 |
Faufa’a Tahito Isaia 25:8 | Faufa’a ’Āpī Mareko 16:1–6 ; Luka 24:6 |
Faufa’a Tahito Daniela 12:2 | Faufa’a ’Āpī Mataio 27:52–53 |
E mea rahi atu ā ’e te māramarama te mau tohura’a e ha’api’ihia nei nō ni’a i te Fa’aora i roto i te Buka a Moromona. ’A feruri nāhea tō ’outou fa’aro’o i te ha’apūaihia e te mau ’īrava pāpa’ira’a mo’a mai teie : 1 Nephi 11:31–33 ; 2 Nephi 25:13 ; Mosia 3 :2–11 ; Alama 7:10–13.
Tē tāmau noa nei te mau peropheta nō te mau mahana hope’a nei i te fa’a’ite pāpū ta’a ’ē nō Iesu Mesia ’e tāna misiōni tāra’ehara. ’A fa’aro’o ai ’outou i te ’āmuira’a rahi i teie hope’a hepetoma nō Pāsa, ’a pāpa’i i te mau ’itera’a pāpū nō te Mesia ’o tā ’outou e fa’aro’o. E aha tā te reira e ha’api’i nei ia ’outou nō ni’a i te Atua ?
E pūpū mai Iesu Mesia i te hau ’e te ’oa’oa iā’u.
E taime ’oa’oa te Pāsa, nō te mea e taime teie nō te fa’ahanahana i te tāra’ehara ’e te ti’afa’ahoura’a o te Fa’aora. Teie rā, i roto ato’a i te Pāsa, e rave rahi ta’ata ’aita e ’oa’oa nei nō e rave rau tumu. E aha tā ’outou e nehenehe e rave nō te ha’aparare i te hau ’e te ’oa’oa o te Fa’aora i teie Pāsa ?
Hō’ē mana’o ’oia ho’i te ’itera’a mai i te mau poro’i i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a nō ni’a i te hau ’e te ’oa’oa tā Iesu Mesia e pūpū nei, mai teie : Salamo 16:8–11 ; 30:2–5 ; Isaia 12 ; 25:8–9 ; 40:28–31 ; Ioane 14:27 ; 16:33 ; Alama 26:11–22. ’A feruri nāhea ’outou i te fa’a’ite atu i teie mau poro’i ia vetahi ’ē. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe paha ’outou e hāmani i te mau tāreta nō Pāsa nō te ’ōpere, tei fa’atumuhia i ni’a i teie mau poro’i. ’A pure nō te mau ta’ata e hina’aro e fa’ari’i i tā ’outou poro’i nō Pāsa. E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite i tā ’outou poro’i i ni’a i te mau rāve’a tūreiara’a tōtiare, i reira te rahira’a ta’ata e ’ite ai.
E tauturu ato’a te mau hīmene nō ni’a i te Mesia ’e te ti’afa’ahoura’a, mai te « ’Ua ti’a mai te Fatu » (Te mau Hīmene, N 116), ia tātou ’ia putapū i te hau ’e te ’oa’oa i te Pāsa. ’A ’imi i roto i te hīmene te mau pereota, i tō ’outou mana’o, e fa’a’ite nei i te ’oa’oa o te Pāsa.
Hi’o ato’a Jeffrey R. Holland, « E ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a », Liahona, Mē 2021, 35–38 ; Mark S. Palmer, « E riro mai tō tātou ’oto ’ei ’oa’oa », Liahona, Mē 2021, 88–90.
Why Weepest Thou [E aha ’oe i ’oto ai], nā Simon Dewey (parau ri’i)
Maoti tāna tāra’ehara, e mana tō Iesu Mesia nō te tauturu iā’u ’ia upo’oti’a i ni’a i te hara, te pohe, te mau tāmatara’a ’e te mau paruparu.
Teie te hō’ē ’ohipara’a ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia ’ite i te mau ha’amaita’ira’a e rave rahi, e tae mai nā roto ia Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara. ’A tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a i raro nei nō ni’a i te mea tā Iesu Mesia e tauturu nei ia tātou ’ia upo’oti’a. ’A tāmata i te fa’ata’ata’a i te mau ’īrava nā roto i teie mau tuha’a : te hara, te pohe, te mau tāmatara’a ’e te mau paruparu (e nehenehe te tahi mau ’īrava e tano nō e rave rahi tuha’a). ’A tai’o ai ’outou, e aha te mau nīno’a mana’o e tae mai nō ni’a i te mana o te Fa’aora ?
-
Isaia 61:1–3
-
Ezekiela 36:26–28
-
Mataio 11:28–30
-
Luka 1:46–55
-
Roma 8:35–39
Nāhea ’outou i te fa’ata’a atu i te hō’ē hoa e ’ere i te keresetiāno, nō te aha Iesu Mesia e mea faufa’a roa nō ’oe ? E tauturu te a’ora’a a Elder Ahmad S. Corbitt « ’Ua ’ite ānei ’oe nō te aha, ’ei keresetiāno, tē ti’aturi nei au i te Mesia ? » (Liahona, Mē 2023, 119–21).
Hi’o ato’a Reyna I. Aburto, « ’Ua ’ere te pohe i tōna rē », Liahona, Mē 2021, 85–87 ; Te mau tumu parau ’e te mau uira’a, « Tāra’ehara a Iesu Mesia », « Ti’afa’ahoura’a », Vaira’a buka ’evanelia.
’Ua ’aufau Iesu Mesia i te ho’o hō’ē roa nō tō’u fa’aorara’a.
E aha tā tātou i ha’api’i mai nā roto mai i te mau ’īrava i muri nei, nō ni’a i te ho’o tā Iesu Mesia i ’aufau nō tō ’outou fa’aorara’a : Isaia 53:3–5 ; Mosia 3:7 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:16–19 ? E aha te ho’o tā te Metua i te ao ra i ’aufau ? (hi’o Ioane 3:16).
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
’Ua mamae ’e ’ua pohe Iesu nō’u.
-
Te hepetoma nō Pāsa e taime maita’i ïa nō te ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i, i te mea tā te Fa’aora i rave nō tātou i Getesemane ’e i ni’a i te tātauro. E nehenehe ’outou e ha’amata nā roto i te fa’a’itera’a ia rātou i te mau hōho’a i raro nei, ’e e vaiiho ia rātou ’ia paraparau i te ’ohipa e tupu ra i roto i te mau hōho’a. ’A hi’o noa ai tā ’outou mau tamari’i i te mau hōho’a, e nehenehe ’outou e tai’o i te mau ’īrava e fa’ata’a nei i teie mau tupura’a (hi’o Mataio 26:36–46 ; 27:35–50 ; Luka 22:39–46 ; Ioane 19:16–30). E nehenehe tā ’outou mau tamari’i e fa’a’ite mai i te mau parau ri’i i roto i te mau hōho’a ’o tā rātou e fa’aro’o nei i roto i te mau ’īrava.
’Aui : Christ in Gethsemane [Te Mesia i Getesemane], nā Harry Anderson ’Atau : The Crucifixion [Te fa’atātaurora’a], nā Harry Anderson
-
Nāhea tātou i te ha’amaita’ira’ahia maoti te tusia a Iesu nō tātou ? Tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi mai i te mau ta’o ’e te mau pereota e pāhono nei i teie uira’a i roto te Isaia 53:4–12 ; Alama 7:11–13 ; ’e Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:16–19. ’A parau i te tahi ’e te tahi e aha tā ’outou e putapū nei nō ni’a i te Fa’aora, i muri a’e i te tai’ora’a i teie mau pāpa’ira’a mo’a.
’Ua ti’afa’ahou mai Iesu Mesia nō’u.
-
E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma ’aore rā te tahi atu mau hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, nō te fa’ati’a i tā ’outou mau tamari’i i te ’ā’amu o te ti’afa’ahoura’a (hi’o ato’a « ’Ua ti’afa’ahou Iesu Mesia », i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 139–44). I muri iho e vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’ati’a fa’ahou mai i te ’ā’amu ia ’outou.
-
’A feruri nāhea ’outou i te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’ite mai i te ’oa’oa i roto i te Mesia i teie Pāsa. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō Pāsa au-roa-hia, mai te « Ti’afa’ahou mai Iesu » (Te mau Hīmene, N 117) ’aore rā « Getesemane » (Vaira’a buka ’evanelia). Nō te ’ite mai te tahi atu mau hīmene nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a, ’a hi’o atu i roto te mau parau tumu o Te mau Hīmene ’e Te mau hīmene nā te mau tamari’i. E nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e parau i te tahi ’e te tahi nō te aha ’outou e au ai i teie mau hīmene ’e e aha tō ’outou e putapū nei ’ia hīmene ana’e ’outou i te reira. E aha tā teie mau hīmene e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ?
E nehenehe te mau tamari’i e putapū i te Vārua, e hina’aro rā rātou i te tauturu nō te ’ite mai i tāna fa’aurura’a. « Ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i te mau rāve’a rau tā te Vārua e fa’a’ite mai ia tātou. E tauturu ia rātou ’ia ’ite i tōna reo ’a paraparau ai ’oia ia rātou. E tauturu te reira ia rātou ’ia fa’ananea i te hō’ē peu ’imira’a ’e i te ’ohipara’a i ni’a i te heheura’a e fa’ari’ihia e rātou iho i roto i tō rātou orara’a » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 32). ’Ei hi’ora’a, ’ia hīmene ’outou i te mau hīmene nō ni’a i te Fa’aora ’e tā ’outou mau tamari’i, ’a hi’o i te mau hōho’a nōna ’aore rā ’a tai’o i te mau ’ā’amu nō ni’a iāna, ’a fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mau nīno’a mana’o pae vārua e vai ra i roto ia ’outou.
-
Tē vai ra i roto i te Vaira’a buka ’evanelia te hō’ē ha’aputura’a video nō Pāsa, e auhia paha e tā ’outou mau tamari’i. E nehenehe paha ïa ’outou e vaiiho ia rātou ’ia mā’iti i te hō’ē nō te māta’ita’i. ’A ani ia rātou e aha tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a ia Iesu Mesia nā roto mai i te video. E nehenehe ato’a ’outou e ani ia rātou ’ia ha’apoto mai i te poro’i o te video ma te hō’ē pereota.
Tē fa’a’ite pāpū nei te mau peropheta nō Iesu Mesia ʼe tāna tāra’ehara.
-
’A māta’ita’i ’āmui ai ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i i te ’āmuira’a rahi i teie hope’a hepetoma nō Pāsa, ’a tauturu ia rātou ’ia ’ite mai i te taime ’a fa’a’ite pāpū ai te mau ’ite ta’a ’ē o te Fa’aora nō te ti’afa’ahoura’a. Penei a’e e nehenehe ’outou e ha’uti i te reira—’a ani ia rātou ’ia ti’a mai i ni’a i te taime e fa’aro’o ai rātou te ta’o mai te Pāsa ’aore rā te tāra’ehara ’aore rā te ti’afa’ahoura’a. ’A parau i te tahi ’e te tahi nō te aha ’outou i māuruuru ai nō te mau ’itera’a pāpū o te mau peropheta ora nō te Fa’aora.
Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.