Nō te aha tei i’ō nei tātou i te fenua nei ’e e aha te mea e tupu i muri a’e i tō tātou pohera’a

E fa’anahora’a mure ’ore tā te Atua nō ’oe. Maoti Iesu Mesia, i muri a’e i teie orara’a e nehenehe ’oe e vai ’e tō ’oe ’utuāfare ē a muri noa atu.
Tē hina’aro nei te Atua, tō tātou Metua here i te ao ra, ’ia putapū tātou i te poupou ’e te ’oa’oa. ’Ua hāmani ’oia i te hō’ē fa’anahora’a nō tātou, ’ia haere mai i te fenua nei, ’ia tupu i te rahi, ’e ’ia ho’i atu e ora i pīha’i iho iāna ē a muri noa atu. E hōro’a mai tāna fa’anahora’a i te aura’a ’e te heiparau nō tō tātou orara’a ma te pāhono i te mau uira’a rarahi : « Nō hea mai au ? » « Nō te aha tei i’ō nei vau ? » ’e « E aha te mea e tupu i muri a’e i tō’u pohera’a ? »

Nō hea mai ’oe ?

’Ua ha’amata tō ’oe ’ā’amu hou ’oe ’a fānauhia ai. I te ra’i ra, ’ua vai na ’oe ’ei vairua i pīha’i iho i te Atua ’e te toe’a o tāna mau tamari’i vairua. E mau melo pā’āto’a tātou nō tōna ’utuāfare, ’e i roto i tō tātou orara’a hou te tāhuti nei, ’ua mā’iti tātou e pe’e i te fa’anahora’a a te Atua. Te aura’a o te reira, te haerera’a mai i te fenua nei ’ia ti’a ia tātou ’ia nā roto i te ta’ahira’a i muri iho o tō tātou haerera’a mure ’ore i mua.

Te poietera’a

I raro a’e i te arata’ira’a a te Metua i te ao ra, ’ua poiete Iesu Mesia i te fenua ’e te mau mea ora ato’a. ’O Adamu ’e ’o Eva te mau tamari’i mātāmua a te Metua i te ao ra tei haere mai i te fenua nei. ’Ua hāmani te Atua i tō rāua tino ’ia au i tōna iho hōho’a ’e ’ua tu’u ia rāua i roto i te ’ō i ’Ēdene.

Te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva

’A vai ai Adamu ’e o Eva i roto i te ’ō, ’ua fa’aue te Atua ia rāua ’eiaha e ’amu i te hotu nō te tumu rā’au nō te ’ite i te maita’i ’e te ’ino.

Mai te mea e ha’apa’o rāua i teie fa’auera’a, e nehenehe rāua e fa’aea noa i roto i te ’ō, e’ita rā rāua e nehenehe e haere i mua ma te ’apora’a mai nā roto mai i te pāto’ira’a ’e te mau fifi o te orara’a tāhuti. E’ita roa rāua e ’ite i te ’oa’oa nō te mea e’ita roa rāua e nehenehe e ’ite i te ’oto ’e te māuiui.

’Ua fa’ahema Sātane ia Adamu ’e ia Eva ’ia ’amu i te hotu i rahuihia. ’Ua mā’iti Eva e ’amu i te hotu ’e ’ua hōro’a te tahi hotu nā Adamu. ’Ua mā’iti ato’a ’oia [Adamu] e ’amu i te reira. Nō teie mā’itira’a, ’ua ti’avaruhia rāua i rāpae i te ’ō ’e ’ua fa’ata’a-’ē-hia rāua i te aro o te Atua. ’Ua pi’ihia teie ’ohipa i tupu te hi’ara’a.

’Ua riro te hi’ara’a ’ei hō’ē ta’ahira’a i mua nō te ta’ata nei ’e ’ei hō’ē ha’amaita’ira’a rahi nō tātou pā’āto’a. ’Ua fa’ati’a te hi’ara’a ia tātou ’ia fānauhia i te fenua nei ’e ’ia haere i mua i roto i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra.

’Ua riro te hi’ara’a ’ei hō’ē ta’ahira’a i mua nō te ta’ata nei ’e ’ei ha’amaita’ira’a nō tātou pā’āto’a. Te mau ha’amaita’ira’a o te hi’ara’a tē vai ra :
  • ’Ua riro mai Adamu ’e ’o Eva ’ei ta’ata tāhuti.
  • ’Ua ora rāua i te ’ohipa i tupu ’e ’ua ti’a ia rāua ’ia fa’a’ohipa i tō rāua ti’amāra’a ’ia mā’iti i rotopū i te maita’i ’e te ’ino.
  • Nō te mea ’ua fa’aruru Adamu ’e ’o Eva i te pāto’ira’a, ’ua nehenehe ia rāua ’ia ha’api’i mai ’e ’ia haere i mua.
  • Nō te mea ’ua ora rāua i te ’oto, ’ua nehenehe ato’a ia rāua ’ia ’ite i te ’oa’oa.
  • Maoti te hi’ara’a e ti’a ai ia tātou ’ia fānauhia i te fenua nei ’e ’ia haere i mua i roto i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra.
Nā roto i te hi’ara’a, ’ua fa’ari’i tātou i te ha’amaita’ira’a nō te hō’ē tino tāhuti, te ti’ara’a ’ia mā’iti i rotopū i te maita’i ’e te ’ino, ’e te rāve’a ’ia noa’a te ora mure ’ore. ’Aita roa teie mau mea ato’a e tupu ’āhiri Adamu ’e ’o Eva i pārahi noa i roto i te ’ō.

’Ua fa’a’ite Adamu ’e ’o Eva i tō rāua māuruuru nō te mau ha’amaita’ira’a ’o tei tae mai nā roto i te hi’ara’a :

« ’Ua ha’amaita’i atu ra Adamu i te Atua ’e ’ua ’ī roa a’era, ’e ’ua ha’amata ihora i te tohu nō ni’a i te mau ’utuāfare ato’a o te fenua, i te nā-’ō-ra’a ē : ’Ia ha’amaita’ihia te i’oa o te Atua, i te mea nō tō’u ’ōfatira’a i te ture ’ua ’ara’ara tō’u mata, ’e i roto i teie orara’a e roa’a mai iā’u te ’oa’oa, ’e i roto i te ’i’o nei e ’ite fa’ahou ai au i te Atua.

« ’E ’ua fa’aro’o Eva, tāna vahine i teie mau mea ato’a ’e ’ua ’oa’oa, nā ’ō atu ra : ’Āhiri ’aita tāua i ’ōfati i te ture ’aore ïa e noa’a tō tāua hua’ai, ’e ’aore ato’a tāua e ’ite i te maita’i ’e te ’ino, ’e te ’oa’oa o tō tāua fa’aorara’a ra, ’e te ora mure ’ore ’o tā te Atua e hōro’a ia rātou ato’a ’o tē ha’apa’o ».

Adam and Eve standing together.  Eve is holding a baby.  They are both looking at the baby.

Nō te aha ’oe i’ō nei ?

E tuha’a faufa’a roa te orara’a i te fenua nei nō te fa’anahora’a nehenehe a te Atua nō tātou tāta’itahi. E tauturu te mau ’ohipa tā tātou e ora nei i’ō nei ia tātou ’ia ha’api’i mai, ’ia tupu i te rahi, ’e ’ia fa’aineine nō te ho’i atu i tō tātou Metua i te ao ra.

Te tāra’ehara a Iesu Mesia ’o te pū ïa nō te fa’anahora’a o te ’oa’oa a te Atua

  • Nā roto i te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva, e fa’aruru tātou pā’āto’a i te hara ’e te pohe.
  • Maoti te here o te Atua nō tātou, ’ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, i te fenua nei nō te fa’aora ia tātou i te hara ’e i te pohe.
  • Maoti te tūsia tāra’ehara a Iesu, e nehenehe tā tātou mau hara e fa’a’orehia ’e e tāmāhia, ’e e nehenehe tō tātou ’ā’au e tauihia. E fa’ati’a te reira ia tātou ’ia ho’i fa’ahou i te aro o te Atua ’e ’ia fa’ari’i i te ’oa’oa vai maoro.
Tē pūpū nei Iesu Mesia i te tāmāhanahanara’a, te ti’aturira’a ’e te fa’aorara’a. Tāna tūsia tāra’eraha e fa’a’itera’a faufa’a rahi nō tōna aroha. E nehenehe te mau mea tano ’ore ato’a i roto i te orara’a nei e tātā’ihia nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia.
Because of Him—Easter Video

E aha te mea e tupu i muri a’e i tō ’oe pohera’a ?

Mai tā tātou i ora nā hou tātou ’a haere mai ai i te fenua nei, e tāmau noa tātou i te ora i muri a’e i tō tātou pohera’a. Te ’itera’a i te reira e nehenehe e hōro’a mai i te tāmāhanahanara’a ’e te hau, ’ia fa’aruru ana’e tātou ’aore rā te feiā tei herehia e tātou i te pohe. Noa atu e ’oto tātou nō te feiā tei pohe, tē vai ra te tīa’ira’a maoti Iesu Mesia—e ’ere te pohe i te hope’ara’a (hi’o Ioane 11:25–26).

Te ao vārua

’Ia pohe tātou, e ta’a ’ē tō tātou vairua ’e tō tātou tino. Noa atu e pohe tō tātou tino, tō tātou vairua—te iho nō reira mai tātou—e ora noa ïa. E haere atu tō tātou vairua i te ao vārua, hō’ē pu’e tau tīa’ira’a nō te ha’api’ira’a mai ’e nō te fa’aineinera’a, ē tae roa i te taime e fa’ari’i ai tātou i te hōro’a nō te ti’afa’ahoura’a.

Te ti’afa’ahoura’a

Te ti’afa’ahoura’a ’o te tāhō’ē-fa’ahou-ra’a ïa tō tātou tino ’e tō tātou vairua, ’e ’o te ta’ahira’a ïa i muri iho o tō tātou tupura’a rahi mure ’ore.

’Ia ti’afa’ahou ana’e tātou, e fa’ari’i tātou tāta’itahi i te hō’ē tino ’i’o maita’i roa, ti’amā i te māuiui ’e i te ma’i. E riro mai tātou ’ei ta’ata tāhuti ’ore, e ora ē a muri noa atu.

Maoti te tāra’ehara ’e te ti’afa’ahoura’a o te Fa’aora, e ti’afa’ahou mai te ta’ata tāta’itahi tei ora nā (Alama 11:42–44).

E noa’a te fa’aorara’a maoti Iesu Mesia

Nō te mea e ti’afa’ahou tātou pā’āto’a, e fa’aorahia tātou pā’āto’a—’aore rā e fa’ari’i te fa’aorara’a—i te pohe tino nei. E’ita roa rā te ti’afa’ahoura’a ’oia ato’a te fa’aorara’a i tā tātou mau hara e tupu ’āhani ’aita Iesu Mesia.

’Ua mamae ’oia nō tā tātou mau hara, ’oi ’ia pure ana’e tātou nō te fa’a’orera’a hara ’e ’ia tāmata i te taui, e nehenehe tātou e tāmāhia. ’Ua pohe ato’a ’oia i ni’a i te sātauro ’e ’ua ti’afa’ahou mai te pohe mai. Maoti Iesu, e ’ere te pohe i te hope’ara’a.

Te ha’avāra’a ’e te hanahana mure ’ore

I te taime o te ti’afa’ahoura’a, e ha’avāhia tātou tāta’itahi e Iesu, tō tātou Fa’aora. E niuhia teie ha’avāra’a hope’a i ni’a i tō tātou mau hina’aro, tā tātou mau ’ohipa ’e tā tātou mau mā’itira’a.

’O te Atua ’e ’o Iesu ana’e tei ’ite maita’i roa i tō tātou ’ā’au ’e tō tātou huru orara’a, nō reira ’o rāua ana’e te nehenehe e ha’avā maita’i roa ia tātou. E riro teie ha’avāra’a ’ei ha’avāra’a o te here, te aroha, te parauti’a ’e te ti’a’aura’a (hi’o 3 Nephi 27:14–15).

Christ, dressed in white, is portrayed as a shepherd. He is holding a dark colored lamb while many light colored sheep follow behind him.
Te fā faufa’a roa a te Atua ’o te tauturura’a ïa i tāna mau tamari’i ato’a, ’ia ho’i fa’ahou mai e ora i pīha’i iho iāna i roto i te bāsileia tiretiera.

E fa’ati’a te fa’anahora’a a te Atua ia tātou i te ora mure ’ore i pīha’i iho iāna ’e i tō tātou ’utuāfare. Te pe’era’a i te fa’anahora’a o te ’oa’oa a te Atua, tē vai ra i roto :
  • Te ti’aturi ia Iesu Mesia.
  • Te tātarahapara’a i tā tātou mau hara.
  • ’Ia bāpetizohia i tōna i’oa.
  • ’Ia fa’ari’i i te hōro’a o te Vārua Maita’i.
  • Te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua.
  • ’Ia tātarahapa ’ia hape ana’e tātou.

Ha’api’i rahi mai ā i te fa’anahora’a a te Atua

E fa’anahora’a tā te Atua nō ’oe. Ha’api’i mai ’e te mau misiōnare i te ’ōpuara’a o te orara’a, nā ni’a i te natirara ’aore rā te fārerei-tino-ra’a.