E nehenehe te mau ’utuāfare e vai ’āmui ē a muri noa atu

Te mau natira’a ’utuāfare ’o tā ’oe e firi nei i roto i teie orara’a, e nehenehe ïa e vai noa i’ō atu i te pohe. Nā roto i te ha’apūaira’a i tō ’oe aura’a e te Atua, e pāutuutu mai tō ’oe mau aura’a ’e tō ’oe ’utuāfare.
A family enjoys their time together as they walk down a sidewalk.

Te mau ’utuāfare ’o te pū ïa nō te fa’anahora’a a te Atua

’Ei Metua here i te ao ra nō ’oe, tē hina’aro nei te Atua ’ia ha’api’i mai ’e ’ia tupu ’oe i te rahi i roto i te orara’a. E ti’ara’a faufa’a roa tō te mau ’utuāfare i roto i teie tupura’a rahi. Tē ti’aturi nei mātou :
  • E tuha’a faufa’a rahi roa te mau ’utuāfare nō te hō’ē tōtaiete pāutuutu.
  • E nehenehe te ’utuāfare e riro ’ei hō’ē vāhi i reira tātou e putapū ai i te turura’a, te pārurura’a ’e te here.
  • Te tīhonora’a atu i te Atua e tauturu i te fa’atupu i te mau ’utuāfare pāutuutu i reira te mau hina’aro i te pae vārua, i te pae manava ’e i te pae tino e au ai.

E nehenehe ’oe ’e tō ’oe ’utuāfare e vai ē a muri noa atu

Mai te mea ’ua riro tō ’oe ’utuāfare ’ei vaipuna rahi nō te here ’e te ’oa’oa i roto i tō ’oe orara’a, e mea fifi paha ïa ’ia feruri i te ra’i ’aita te mau aura’a ’e teie mau ta’ata. Te tuha’a o te parau ’āpī maita’i o te ’evanelia a Iesu Mesia ’oia ho’i, e nehenehe te mau ’utuāfare e vai ’āmui ē a muri noa atu.

I roto i te Bibilia, ’ua hōro’a Iesu i nā ’ahuru ma piti ’āpōsetolo te ha’amanara’a o te autahu’ara’a, ma te parau fafau atu ē « ’o tā ’outou i ha’amau i raro nei, e ha’amau-ato’a-hia ïa i te ao » (Mataio 18:18). E tāhō’ē taua ā ha’amanara’a nō ō mai i te Atua ra—’aore rā e tā’ati ’āmui—i te mau tāne ’e te mau vahine fa’aipoipo ’e te mau metua ’e te mau tamari’i ē a muri noa atu.

Family life in Hong Kong.  Images include: Family at ocean, laughing together, reading, praying, playing games etc.
E ravehia te mau ’ōro’a fa’aipoipora’a i roto i te hiero e te hō’ē ā ha’amanara’a ma te parau fafau ē, e nehenehe te mau fa’aipoipora’a o te feiā ha’apa’o maita’i i te Atua ’e i te tahi ’e te tahi e tupu noa ē a muri noa atu, ’eiaha rā ’ia hope i te taime o te pohera’a.

Tē rave nei tātou i teie ā mau ’ōro’a o te tā’atira’a nā ni’a i te i’oa o tō tātou mau tupuna, ’o rātou, ’o tā tātou e ti’aturi nei e nehenehe e mā’iti i te fa’ari’i ’aore rā i te pāto’i i te tā’atira’a.

E nehenehe te mau aura’a ’e te huru orara’a ’utuāfare e ha’afifihia, ’e ’aita tātou i ’ite mau nāhea te terera’a o te mau ’ohipa i roto i te orara’a a muri a’e. Terā rā, e fa’aro’o tō tātou i roto i te pa’ari ’e i te here maita’i roa o te Atua, ’e tē ti’aturi nei tātou ē e riro te ra’i ’ei vāhi ’oa’oa mana’o-’ore-hia.

E nehenehe ’oe e ’ite mai i te tauturu nō te ha’apūai i tō ’oe ’utuāfare

Julie Hillyard On Family
Julie Hillyard nō ni’a i te mau aura’a ’utuāfare
Tē ’itera’a mai i te ’oa’oa i roto i te hō’ē ’utuāfare ta’a ’ē
E mea ’ōhie a’e ’ia ha’amau i te mau aura’a ’utuāfare tei ’ī i te here, ’ia niu-ana’e-hia te reira i ni’a i te mau parau tumu tei ha’api’ihia e Iesu Mesia, mai te :
  • Aroha
  • Fa’a’orera’a hara
  • Ha’avare ’ore
  • ’Ā’au mēhara
  • Pure
  • Ha’amorira’a tāhō’ē
’A ha’afātata noa ai tō ’oe ’utuāfare i te Atua maoti teie mau peu, e ha’afātata atu ā ’outou i te tahi ’e te tahi.

Nō te mea tē ti’aturi nei tātou ē e mea faufa’a te mau ’utuāfare i roto i teie orara’a ’e i muri iho, tē tūtava nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te turu i te mau aura’a ’utuāfare maita’i. Teie te tahi mau rāve’a ’ia ’ite mai i te turura’a nō tō ’oe ’utuāfare.

Mau pu’e parau a te ’Ēkālēsia nō te mau ’utuāfare

Tē pūpū nei te ’Ēkālēsia i te mau pu’e parau i te ta’ata ’e i te mau ’utuāfare nō te ha’api’i i te ’evanelia a Iesu Mesia. E fa’ati’a teie mau pu’e parau ha’api’ira’a ia ’oe ’ia fa’a’ohipa i te mau mea tā ’oe i ’apo mai ’e i ha’apūai i tō ’oe fa’aro’o. E ha’apūaihia te mau parau tumu i te mau hepetoma ato’a i te fare purera’a.

Tomora’a i roto i te fa’anahora’a ha’api’ira’a, pi’ihia Mai, pe’e mai.
Tē turu nei te mau fa’anahora’a nā te feiā ’āpī a te ’Ēkālēsia i te mau metua ’ia hōro’a atu i te mau ha’api’ira’a huru Mesia i tā rātou mau tamari’i, ’e e fa’ati’a i te feiā ’āpī ’ia tīhono atu ’e te tahi mau ta’ata e ora nei i teie ā mau tumu faufa’a. Te tahi o te mau rāve’a nā te feiā ’āpī tē vai ra :
  • Te mau piha ha’api’ira’a ’evanelia
  • Te mau ’ohipara’a tāhepetoma a te pupu feiā ’āpī
  • Te mau ’ōpuara’a tāvinira’a
  • Te mau ’ori
  • Te mau puhapara’a
  • Te mau ’āmuira’a
Te purera’a pō ’utuāfare ’o te hō’ē ïa peu matarohia, ’o tei fa’aitoitohia i te mau ’utuāfare ’ia fa’atupu hō’ē pō i te hepetoma ’ei taime nō te ’āmui tā’āto’a mai. E nehenehe e riro ’ei taime ha’api’ira’a i te ’evanelia, te ha’utira’a i te mau ha’uti, te tāmā’ara’a ’e te ’āmuira’a mai i te tahi atu mau ’ohipara’a e ha’apūai i te hō’ēra’a. Te mau mea e au maita’i i tō ’oe ’utuāfare, e mea maita’i ïa ! Te mea faufa’a roa ’o te ravera’a ïa i te taime nō te ’āmui mai ’ei ’utuāfare. E riro ato’a te reira ’ei taime nō te putuputu mai ’e te mau hoa, te feiā fātata mai, ’e te mau melo o tā ’oe ’āmuira’a.
’Ua fa’auehia te mau melo o te ’Ēkālēsia ’ia aupuru i te tahi mau ta’ata i roto i tā rātou ’āmuira’a. ’Ia aupuru ana’e tātou ia vetahi ’ē, e tūtava tātou i te tāvini ia rātou mai tā te Fa’aora e nā reira. E ha’apāpū te reira ē te mau melo ato’a o te ’āmuira’a tē vai ra hō’ē ta’ata e ara maita’i ra ia rātou, ’e ’o vai te ta’ata tā rātou e fāriu atu e mau hina’aro āna’e tō rātou. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe te hō’ē taea’e ’aore rā te hō’ē tuahine aupuru e pūpū atu nō te fa’ahoro ia rātou i te fare purera’a, e fa’anaho nō te ’āfa’i i te mā’a nā te hō’ē ’utuāfare e ’aiū ’āpī tō roto, ’aore rā ’ia riro noa ’ei hōho’a mata ’oa’oa i ni’a i te pārahi o te fare purera’a.
Mai te mea tē fifi nei te mau ’utuāfare ’aore rā te mau ta’ata ’ōtahi i te fa’arava’i ia rātou iho, e nehenehe te fa’anahora’a tōtauturu a te ’Ēkālesia e tauturu ia rātou ’ia ’ite mai te mau rāve’a, mai te mau mā’a. E nehenehe te piha ’imira’a ’ohipa a te ’Ēkālesia e tauturu i te mau ta’ata ’ia ’ite mai i te hō’ē ’ohipa ’āpī ’aore rā e ha’amaita’i i te mau ’aravihi nō te ’imira’a i te ’ohipa. Tē pūpū nei mātou i te mau piha ha’api’ipi’ira’a e turuhia e te ’Ēkālesia, e matara nō te tā’āto’ara’a, nō te pae faufa’a moni a te ta’ata iho, te ’āteura’a i te pae manava ’e te fa’atupura’a i te hō’ē taiete.
E tuha’a te ta’ata tāta’itahi nō te ’utuāfare ’o tō tātou nā metua i te ra’i ra. ’Aita te mau ta’ata ato’a e haere nei i te purera’a e ora mau nei ’e tō rātou ’utuāfare, e nehenehe rā te ta’ata tāta’itahi e ’ite mai i te turura’a pae vārua ’e te hō’ē orara’a huira’atira a te ’Ēkālesia. E nehenehe te feiā pa’ari ’ōtahi e mā’iti i te ha’amori i roto i te hō’ē ’āmuira’a tē vai ra i roto te mau ’utuāfare ’e te mau tamari’i—’aore rā, i roto i te tahi mau tuha’a fenua nā te ao nei, e nehenehe rātou e haere i roto i te hō’ē ’āmuira’a tei fa’ata’a-ta’a-’ē-hia nā te feiā pa’ari ’ōtahi nō tō rātou fāito matahiti. E pūpū mai te haerera’a i te mau piha ha’api’ira’a ’evanelia ’e i te mau ’ātivite tōtiare ta’a ’ē nā te feiā pa’ari ’ōtahi, i te mau rāve’a ana’e nō te fa’aau te hoara’a ’e te fa’ananeara’a i te pae vārua.

E paraparau ana’e nō ni’a i te ’utuāfare

E nehenehe te ’Ēkālēsia e tauturu ia ’oe ’ia ha’apūai i tō ’oe ’utuāfare ’e ’ia fa’aherehere i te mau aura’a tao’a rahi nō te tau mure ’ore. E nehenehe ’oe e ha’api’i rahi mai ā ma te ’āparaura’a ’e te mau misiōnare nā ni’a i te nātirara ’aore rā te fārerei-tino-ra’a atu.