E aha te fa’anahora’a i te fare purera’a

Tō mātou fare purera’a, e vāhi ïa nō te ’āmui i te tahi atu feiā fa’aro’o nō te feruri, nō te ha’amori, nō te ha’api’i ’e nō te riro ’ei ta’ata maita’i a’e.

E fa’ari’i-poupou-noa-hia te mau rātere

I ni’a i tā mātou mau fare pure, e tai’ohia « Maeva te mau rātere »—’e terā mau tō mātou mana’o ! Riro ’ei melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’aore rā ’aita, hāhaere i te hō’ē hoa ’aore rā hi’o noa, ’ua ’oa’oa mātou i te fa’ari’i ia ’outou.

E aha te fa’anahora’a i te mau purera’a i te sābati

Te fare puerra’a, e vāhi ïa nō te orara’a huira’atira ’e te ha’api’ira’a, faufa’a roa atu rā, e vāhi nō te ha’amori i te Atua ’e Iesu Mesia. Pauroa te 30 000 ’āmuira’a nā te ao e pe’e nei i te hō’ē â fa’anahora’a e piti hora te maoro nō te mau purera’a i te sābati :
A church congregation singing hymns

Purera’a ’ōro’a

I roto i te rurura’a tā mātou e parau nei te « purera’a ’ōro’a », e ’āmui mai te mau melo ato’a o te ’āmuira’a. I roto i te rurura’a e pure nō te ha’amatara’a ’e nō te fa’aotira’a, e ma’a hīmene ’e te mau a’ora’a a te mau melo o te ’Ēkālesia.

Te tuha’a faufa’a roa a’e o te purera’a ’ōro’a ’o te ravera’a ïa i te ’ōro’a mo’a, mai te Komunio i roto i te tahi atu mau ha’apa’ora’a fa’aro’o keresetiano. I roto i te ’ōro’a mo’a, e ha’amana’o mātou ia Iesu Mesia ’a rave ai i te hō’ē hu’ahu’a faraoa ’e te hāpaina pape ’ei tāpa’o nō te tino ’e te toto tāna i fa’atusia nō tātou. I taua taime hau ra, e tāmata mātou i te feruri i te mau rāve’a nō te pe’e rahi atu ā iāna ma te ha’apa’o maita’i i roto i te hepetoma.

’Ei rātere, e’ita ’outou e tītauhia ’ia rave i te hō’ē mea e fa’atupu i tō ’outou mana’o huru ’ē. E nehenehe ’outou e pārahi noa i roto i te ’āmuira’a nō te hi’o i te mau ’ohipa e tupu ra.

Piha ha’api’ira’a

Ta’a ’ē noa atu te purera’a ’ōro’a, tē anihia nei te mau ta’ata ’ia fa’aea i te piti o te hora nō te ha’api’i i roto i te hō’ē pupu na’ina’i a’e.

E haere te mau tamari’i i te Paraimere, i reira rātou e ha’api’i ai i te mau ā’amu o te pāpa’ira’a mo’a, te mau hīmene, e te mau ha’api’ira’a e tano i tō rātou matahiti, nō ni’a ia Iesu e tāna evanelia. E haere ato’a te mau taure’are’a i te mau piha ha’api’ira’a mai te reira, nō tō rātou iho pupu matahiti.

Tei te huru te sābati o te ’āva’e, e haere te feiā pa’ari i te Ha’api’ira’a Sābati, nō te ha’api’i nō ni’a i te mau buka pāpa’ira’a mo’a tei mā’itihia nō te tā’āto’ara’a o te ’Ēkālesia i terā matahiti. I te tahi atu mau hepetoma, e fa’ata’a rātou ’ei pupu nā te tāne (tei parauhia, te pupu peresibutero) ’e nā te vahine (tei parauhia te Sōtaiete Tauturu).

Mai te mea ’aita i pāpū i hea e haere, ’a ani noa mai, e tauturu mai te hō’ē ta’ata ’ia ’ite e aha te piha tano.
Members of the Sunday School Teacher's Council meet together to discuss Sunday School issues and learn from each other.

Te tahi atu mau ’ohipa i roto i te ’Ēkālesia

Mai te mea e haere mai ’outou i te purera’a i te sābati, ’aore rā e hoa tō ’outou e melo nō tō mātou ’Ēkālesia, pēnei a’e e anihia ’outou ’ia haere i te hō’ē o te mau ’ātivite a te ’āmuira’a. Teie te tahi mau hi’ora’a :
  • Te mau ’ātivite sōtiare, mai te hō’ē fa’a’oa’oara’a Noela.
  • Te mau ’ātivite tāhepetoma a te feiā ’āpī.
  • Te institut nō te feiā ’āpī pa’ari, nō te ha’api’i i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e nō te ha’amātau i te tahi ’e te tahi.
  • Te mau ’ōhipa tāvinira’a.
  • Te mau piha fa’arava’ira’a iāna iho.
  • Te mau aru’i hīmene ’e te tahi atu ’ohipa anoihi.

Te mau uira’a mātarohia

E fa’ari’ihia ’outou i te ’ahu tā ’outou e hina’aro e ’ō’omo. Mai te mea tē ha’ape’ape’a ra ’outou e aha te hō’ē ’ahu tano, mātou nei, e tāmata mātou i te ’ō’omo i te hō’ē ’ahu maita’i a’e i te ’ahu o te hepetoma, ’ei fa’a’itera’a i tō mātou mana’o tura i mua i te Atua. Te ’ahu mātarohia i te fare purera’a, ’oia ho’i te ’ahu ’uo’uo ’e te tā’amu ’arapo’a nō te tāne, ’e te piritoi ’aore rā te ’ahu roa nō te vahine.
Fātata pauroa tā mātou mau ’āmuira’a e mau rātere, nō reira ’ua mātau mātou i te ’ite i te mau hōho’a mata ’āpī. Mai te mea ’āmuira’a rahi mau, e’ita paha te ta’ata e ’ite ē, e rātere ’outou. I te tahi atu mau vāhi, e ’ite mai paha te ta’ata ia ’outou ’e e aroha mai rātou. Noa atu rā te reira, ’eiaha e taiā ’ia fa’a’ite ’o vai ’outou ’e ’ia ui i tā ’outou mau uira’a.
’Aita. ’Ia hōro’a-ana’e-hia te faraoa ’e te pape nō te ’ōro’a i te ’āmuira’a, e nehenehe ’outou e fa’ahaere noa i te fāri’i i te ta’ata nō muri iho ’e pārahi au noa ai i te roara’a o te purera’a. E ’ite ’outou i te ta’ata i te ti’a mai, nō te pāhono paha i te uira’a a te ’orometua i te Ha’api’ira’a Sābati, ’aita rā e fa’ahepora’a ’ia ’āfa’i ato’a i tō ’outou rima i ni’a mai te peu ’aita ’outou i hina’aro.
’Aita. Tē ti’aturi nei matou i te ture nō te tuha’a ’ahuru i roto i te Bibilia. Tā mātou rā mau melo e mā’iti e ’aufau i te tuha’a ’ahuru, e nā reira ïa rātou ma te ’ōmo’e, e ’ere i roto i te purera’a. E’ita ’outou e anihia ’ia hōro’a i te ō i roto i te purera’a.
’Oia ïa ! E ’ēkālesia teie nō te ’utuāfare. E pārahi te mau tamari’i i pīha’i iho i tō rātou metua i roto i te purera’a ōro’a, ’e i muri iho, e ’āmui atu rātou i te mau ’ohipa nā muri i te mau tamari’i ’e te mau taure’are’a nō tō rātou matahiti ’a haere ai te feiā pa’ari i te Ha’api’ira’a Sābati. Pauroa te mau piha tamari’i ’e feiā ’āpī, e piti ta’ata pa’ari ’e hau atu. E piha nō te metua vāhi nō te fa’atāmā’a i te ’āiu, ’e nō te tahi atu mau hina’aro.

Hina’aro ’ia haere i te purera’a ’eiaha rā ’o vau ana’e ?

E nehenehe te mau melo o tā mātou ’Ēkālesia e hōro’a i tō rātou taime ’ei misiōnare i tō ’outou vāhi, e fārerei nā mua ia ’outou nō te tauturu atu ’ia ’ite e aha tē fa’anahora’a ’e nō te pāhono i tā ’outou mau uira’a. E nehenehe ato’a rātou e fa’aherehere i te hō’ē pārahira’a ’ia ineine ’outou ’ia haere mai.