Ha’afātata atu ā i te Atua. Fārerei i te mau misiōnare nā ni’a i te natirara ’aore rā e fārerei tino.
Fa’ahōhonu i tō ’oe tā’amura’a ’e te Atua ’e ha’api’i mai i tāna fa’anahora’a nō ’oe nā roto i te fārereira’a i te mau misiōnare a Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. E pure, e tai’o ’e e ’āparau tātou i te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia.
E aha tā ’oe e ’ite i roto i te fārereira’a
’Oa’oa roa mātou i te fārerei ia ’oe ’e i te tauturu ia ’oe ’ia putapū i te hau ’e i te mana’o pāpū i roto i te orara’a maoti te orara’a i te ’evanelia a Iesu Mesia. Teie te tahi hi’ora’a nō te fārereira’a :
- E ha’amātau tātou i te tahi ’e te tahi.
- E pure ’āmui tātou.
- E ha’api’i tātou i te ’evanelia a Iesu Mesia.
- E tītau manihini mātou ia ’oe ’ia haere mai i te purera’a nā muri ia mātou.
Tītau i te hō’ē fārereira’a
’Ite mai i te tāmāhanahanara’a nā roto i te paraparaura’a i te mau misiōnare. E nehenehe mātou e tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a nā muri ia ’oe, ’e e tauturu ia ’oe ’ia ’ite mai i te hau nā roto i te pure. ’A hōro’a mai i tō ’oe ha’amāramaramara’a hono ’e e tāniuniu atu te mau misiōnare i tō ’oe vāhi ia ’oe, nō te fa’aau i te hora fārereira’a, nā ni’a i te natirara ’aore rā ma te tae tino mai.
Hina’aro ’ia ha’api’i rahi atu ā ?
’O vai te mau misiōnare ?
’O vai te mau misiōnare ?
Te mau misiōnare, e mau ta’ata ïa e hōro’a i tō rātou taime, ma te tu’u i tō rātou iho orara’a i te hiti e piti matahiti te maoro nō te tauturu ia vetahi ’ē ’ia ha’afātata atu ā ia Iesu Mesia. Hou ’a fa’aru’e ai nō te misiōni, e mau pīahi rātou, e mau rave ’ohipa, e mau mā’ona, e mau pīahi itoito, e mau rohipehe, e aha ana’e atu ā. I muri i tā rātou tāvinira’a, e ho’i rātou i te fare nō te fa’aoti i te ha’api’ira’a tuatoru, nō te ’ohipa, nō te arapae ’e nō te fa’aipoipo ’e nō te ora i te orara’a mātauhia.
Nā te mau fenua ato’a nei rātou. E ’ere i te ’ohipa mātau ’ore ’ia tāvini te mau misiōnare i roto i te hō’ē fenua ma te paraparau i te reo ’ē i tō rātou iho. E tāvini te mau misiōnare i tō rātou taure’are’ara’a ’aore rā i tō rātou matahiti fa’atuha’ara’a ’ei ta’ata ’ōtahi ’aore rā ’ei ta’ata fa’aipoipo. Ta’a ’ē noa atu tō rātou fāito matahiti, e hina’aro mau tō rātou—e fa’aru’e rātou i tō rātou fare ’e te ’utuāfare nō te hō’ē tau nō te rave i te mea tā Iesu i ha’api’i i tāna mau ’āpōsetolo : « E haere ’outou e ati noa a’e te mau fenua ato’a, e fa’a’ite haere i te ’evanelia i te ta’ata ato’a » (Mareko 16:15).
Nā te mau fenua ato’a nei rātou. E ’ere i te ’ohipa mātau ’ore ’ia tāvini te mau misiōnare i roto i te hō’ē fenua ma te paraparau i te reo ’ē i tō rātou iho. E tāvini te mau misiōnare i tō rātou taure’are’ara’a ’aore rā i tō rātou matahiti fa’atuha’ara’a ’ei ta’ata ’ōtahi ’aore rā ’ei ta’ata fa’aipoipo. Ta’a ’ē noa atu tō rātou fāito matahiti, e hina’aro mau tō rātou—e fa’aru’e rātou i tō rātou fare ’e te ’utuāfare nō te hō’ē tau nō te rave i te mea tā Iesu i ha’api’i i tāna mau ’āpōsetolo : « E haere ’outou e ati noa a’e te mau fenua ato’a, e fa’a’ite haere i te ’evanelia i te ta’ata ato’a » (Mareko 16:15).
E mea tāmoni ānei te fārereira’a i te mau misiōnare ?
E mea tāmoni ānei te fārereira’a i te mau misiōnare ?
’Aita. Nō te mau ta’ata ato’a te ’evanelia a Iesu Mesia. Tē ani nei ’oia i te mau ta’ata ato’a ’ia haere mai iāna ra ma te « ’ārio ’ore ra » (Isaia 55:1). Te parau mau, e ’aufau te mau misiōnare nō te fārerei ia ’oe, tā rātou mau ha’amāu’ara’a nō te haere i te misiōni. ’Aita ato’a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e te mau ’orometua ha’api’i e ’aufauhia nei.
Mai te aha te huru te mau purera’a a te ’Ēkālesia ?
Mai te aha te huru te mau purera’a a te ’Ēkālesia ?
E nehenehe te mau hora purera’a a te ’Ēkālesia e taui mai terā ’āmuira’a i terā ’āmuira’a. Terā rā, e mea pāpū e fa’atupuhia te hō’ē purera’a ha’amorira’a nō te tā’āto’ara’a, ’e i muri iho te mau piha ha’api’ira’a nō te mau tamari’i, te feiā ’āpī ’e te feiā pa’ari.
Te purera’a nō te tā’āto’ara’a, e parauhia ïa te « purera’a ’ōro’a. » Teie rurura’a, e mau hīmene ïa, e mau pure ’e e mau ’ōrero ’evanelia (’aore rā, « mau a’ora’a ») tei hōro’ahia mai e te mau melo o te ’āmuira’a i te mau hepetoma ato’a. Te tuha’a faufa’a roa a’e rā o te rurura’a, ’o te ravera’a ïa mātou i te ’ōro’a mo’a (mai te Komunio) nō te ha’amana’o i te Fa’aora.
Te purera’a nō te tā’āto’ara’a, e parauhia ïa te « purera’a ’ōro’a. » Teie rurura’a, e mau hīmene ïa, e mau pure ’e e mau ’ōrero ’evanelia (’aore rā, « mau a’ora’a ») tei hōro’ahia mai e te mau melo o te ’āmuira’a i te mau hepetoma ato’a. Te tuha’a faufa’a roa a’e rā o te rurura’a, ’o te ravera’a ïa mātou i te ’ōro’a mo’a (mai te Komunio) nō te ha’amana’o i te Fa’aora.