Ha’afātata atu ā i te Atua. Fārerei i te mau misiōnare nā ni’a i te natirara ’aore rā e fārerei tino.

Fa’ahōhonu i tō ’oe tā’amura’a ’e te Atua ’e ha’api’i mai i tāna fa’anahora’a nō ’oe nā roto i te fārereira’a i te mau misiōnare a Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. E pure, e tai’o ’e e ’āparau tātou i te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia.
Two young hispanic missionaries show a scripture to a hispanic man in his 20's, They are sitting on the couch. The room is blue and modern behind them.

E aha tā ’oe e ’ite i roto i te fārereira’a

’Oa’oa roa mātou i te fārerei ia ’oe ’e i te tauturu ia ’oe ’ia putapū i te hau ’e i te mana’o pāpū i roto i te orara’a maoti te orara’a i te ’evanelia a Iesu Mesia. Teie te tahi hi’ora’a nō te fārereira’a :
  1. E ha’amātau tātou i te tahi ’e te tahi.
  2. E pure ’āmui tātou.
  3. E ha’api’i tātou i te ’evanelia a Iesu Mesia.
  4. E tītau manihini mātou ia ’oe ’ia haere mai i te purera’a nā muri ia mātou.
Tītau i te hō’ē fārereira’a
’Ite mai i te tāmāhanahanara’a nā roto i te paraparaura’a i te mau misiōnare. E nehenehe mātou e tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a nā muri ia ’oe, ’e e tauturu ia ’oe ’ia ’ite mai i te hau nā roto i te pure. ’A hōro’a mai i tō ’oe ha’amāramaramara’a hono ’e e tāniuniu atu te mau misiōnare i tō ’oe vāhi ia ’oe, nō te fa’aau i te hora fārereira’a, nā ni’a i te natirara ’aore rā ma te tae tino mai.

Review Your Address

We couldn't verify your address. Please verify before you continue.
We couldn't verify your address. Please check for any typos or try entering it a different way.
You Entered:
Suggested Address:

Hina’aro ’ia ha’api’i rahi atu ā ?

Te mau misiōnare, e mau ta’ata ïa e hōro’a i tō rātou taime, ma te tu’u i tō rātou iho orara’a i te hiti e piti matahiti te maoro nō te tauturu ia vetahi ’ē ’ia ha’afātata atu ā ia Iesu Mesia. Hou ’a fa’aru’e ai nō te misiōni, e mau pīahi rātou, e mau rave ’ohipa, e mau mā’ona, e mau pīahi itoito, e mau rohipehe, e aha ana’e atu ā. I muri i tā rātou tāvinira’a, e ho’i rātou i te fare nō te fa’aoti i te ha’api’ira’a tuatoru, nō te ’ohipa, nō te arapae ’e nō te fa’aipoipo ’e nō te ora i te orara’a mātauhia.

Nā te mau fenua ato’a nei rātou. E ’ere i te ’ohipa mātau ’ore ’ia tāvini te mau misiōnare i roto i te hō’ē fenua ma te paraparau i te reo ’ē i tō rātou iho. E tāvini te mau misiōnare i tō rātou taure’are’ara’a ’aore rā i tō rātou matahiti fa’atuha’ara’a ’ei ta’ata ’ōtahi ’aore rā ’ei ta’ata fa’aipoipo. Ta’a ’ē noa atu tō rātou fāito matahiti, e hina’aro mau tō rātou—e fa’aru’e rātou i tō rātou fare ’e te ’utuāfare nō te hō’ē tau nō te rave i te mea tā Iesu i ha’api’i i tāna mau ’āpōsetolo : « E haere ’outou e ati noa a’e te mau fenua ato’a, e fa’a’ite haere i te ’evanelia i te ta’ata ato’a » (Mareko 16:15).
’Aita. Nō te mau ta’ata ato’a te ’evanelia a Iesu Mesia. Tē ani nei ’oia i te mau ta’ata ato’a ’ia haere mai iāna ra ma te « ’ārio ’ore ra » (Isaia 55:1). Te parau mau, e ’aufau te mau misiōnare nō te fārerei ia ’oe, tā rātou mau ha’amāu’ara’a nō te haere i te misiōni. ’Aita ato’a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e te mau ’orometua ha’api’i e ’aufauhia nei.
E nehenehe te mau hora purera’a a te ’Ēkālesia e taui mai terā ’āmuira’a i terā ’āmuira’a. Terā rā, e mea pāpū e fa’atupuhia te hō’ē purera’a ha’amorira’a nō te tā’āto’ara’a, ’e i muri iho te mau piha ha’api’ira’a nō te mau tamari’i, te feiā ’āpī ’e te feiā pa’ari.

Te purera’a nō te tā’āto’ara’a, e parauhia ïa te « purera’a ’ōro’a. » Teie rurura’a, e mau hīmene ïa, e mau pure ’e e mau ’ōrero ’evanelia (’aore rā, « mau a’ora’a ») tei hōro’ahia mai e te mau melo o te ’āmuira’a i te mau hepetoma ato’a. Te tuha’a faufa’a roa a’e rā o te rurura’a, ’o te ravera’a ïa mātou i te ’ōro’a mo’a (mai te Komunio) nō te ha’amana’o i te Fa’aora.