Purera’a Noera
Fa’aineinehia nō te fārerei i te Fa’aora


11:46

Fa’aineinehia nō te fārerei i te Fa’aora

Purera’a Noera a te Peresidenira’a Mātāmua nō 2024

Sābati 8 nō Tītema 2024

’Ua tomo tātou i roto i te pu’e tau Noera, tē fāriu nei te mana’o i ni’a i te feiā tei te ātea i tō rātou ’utuāfare, mai te mau misiōnare e rave rahi roa e tāvini nei.

Tā’u Noera mātāmua i te ātea o tō’u ’utuāfare, e misiōnare ïa vau i Peretāne, i te ’āva’e Tītema 1960. Tei Swindon vau te tāvinira’a.

’A 90 mahana atu ra māua i te ’īritira’a ia Swindon nō te ’ohipa misiōnare. ’Ua tārahu māua i te hō’ē piha nō te mau rurura’a i te sābati. ’Ua ha’amaita’ihia māua i te tahi ma’a melo fa’afariu—e ha’amatara’a nō te hō’ē ’āma’a.

I te pō Noera, ’ua fa’aoti māua tō’u hoa, ’o Elder Noel Luke, e fārerei i te mau ta’ata i tō rātou fare, i terā vāhi tā māua e tāvini ra, ma te hōro’a i te tahi parau poto nō te Noera ’e te hō’ē ha’amaita’ira’a. E pō nehenehe mau, e mau ata i roto i te reva ’e te ’āva’e e ’ana’ana mai ra nā roto mai, mai te huru tei te ra’i mātou. ’Ite ihora māua ē, te mau ta’ata ato’a i terā vāhi tei tū’ama i tā rātou ’āfata teata nō te māta’ita’i i te hō’ē hīmene ’e te ta’ata ha’uti au ra, ’o Harry Secombe. ’Ua hīmene ’oia i te hīmene iti « Bless This House [Ha’amaita’i i teie fare]. » E mea putapū mau tōna hīmenera’a i te mau parau mo’a ra :

Ha’amaita’i na i te ta’ata i’ō nei.

’Ia mā noa rātou, ti’amā i te hara.

Ha’amaita’i na ia mātou

’Ia ti’a ia mātou ’ia noho ’e ’oe na.

E roimata tei fa’arari i tō māua mata. ’Ua ta’i mai te hīmene mai roto mai i te mau ’utuāfare ato’a, ’e ’ua tāvevo roa i roto i te mau ata. ’Ua tupu tō māua Elder Luke te mana’o fa’a’ī ē, e mau ve’a mau māua nō tō tātou Fatu ’e Fa’aora Iesu Mesia, tē tāmata ra i te tāvini ’e i te ha’amaita’i i te mau tamari’i a tō tātou Metua i te ao ra.

’Ei misiōnare vau i te ’apora’a ē, te orara’a i ni’a i te fenua nei, tei te ātea pā’āto’a ïa tātou i tō tātou ’utuāfare—tō tātou ’utuāfare i te ra’i ra. Te rāve’a nō te putapū i te tāmāhanahana o terā ’utuāfare ra, e mea nā roto ïa i te tāvinira’a i tō tātou Fa’aora.

I te mau matahiti i ma’iri a’enei, ’ua fa’aitoito mai te ’Ēkālesia ’ia tūra’i i te parau nō te māramarama tā te Fa’aora e fa’afāna’o nei i tō te ao ato’a nei, i te pu’e tau iho ā rā nō te Noera. Tē vai nei tā te ’Ēkālesia te tauto’ora’a nehenehe mau e Tūrama i te ao nō te fa’afāriu i te mana’o o te ta’ata ato’a i ni’a i te Fa’aora. ’Ua ’āpitihia te reira i te tauto’ora’a e hōro’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu ’e te i te tāvinira’a huru Mesia.

I te matahiti i ma’iri a’enei, ’ua ha’amata te ’Ēkālesia i te tauto’ora’a Tūrama i te ao ma te fa’a’ohipa i te paruai rahi e fa’a’ati ia Times Square i New York City.

Tei reira māua ’o Mary i te piara’ahia te hōho’a iti nō te fānaura’a o te Fa’aora i ni’a i te mau pāruai nūmeri rahi roa ’ino. E ’ohipa pae vārua hōhonu mau. I teie matahiti, ’ua tāpitihia te ’ohipa i ravehia i Times Square i roto i te mau ’oire e rave rahi nā te ao nei.

I New York City, i terā taime nō te ’āru’i Tūrama i te ao, ’ua hi’o vau i te tauto’ora’a a te mau fare toa ’ia fāna’o i te mau piara’a rahi ato’a.

Tē ha’amana’o ra vau i te nene’ira’a sābati nō te New York Times e ’api tā’āto’a ma te upo’o parau : « ’Ua ho’i mai te mau ha’amāramarama nō te tau ’ōro’a. Nā reira ato’a te feiā ho’o. » Tē fa’ati’a ra te parau ve’a nō te peu fa’a’ite’itera’a i te mau fa’anehenehe rarahi nā roto i te mau ha’amāramarama o te mau fare toa o te Aroā pae [Fifth Avenue] i New York City. ’Ia hi’o vau i roto i te parau ve’a ’e i tō’u tere a’enei i reira, ’aita hō’ē o terā mau ha’amāramarama e fa’a’ite’ite ra i te mau hōho’a nō te Noera ’aore rā nō te Mesia te tamari’i.

I tō’u tai’ora’a i te parau ve’a, ’ua ha’amana’o vau i tō’u ’āpīra’a, i te mau fa’a’ite’itera’a nō te Noera i roto i te mau ha’amāramarama o te mau fare toa i Roto Miti, tē vai ra te Mesia te tamari’i. Tē ha’amana’o ato’a nei au i te hō’ē fa’ati’ara’a nō terā tau, nō te hō’ē fare ho’oho’ora’a i te fenua rōpū tō’o’a o te rā nō Marite tei hina’aro e tūra’i i te tumu parau nō te Noera, ’ia tupu terā mana’o ta’a ’ē nō Noera ’e ’ia haere ato’a mai te mau hōani. I tu’u rātou i te hō’ē paruai fa’atīani rahi tei pāpa’ihia : « Mai te peu e ho’i mai te Mesia i teie pō, e haere ’oia ia vai ra ? » E rave rahi fa’a’ite’itera’a tei tu’uhia i roto i te mau ha’amāramarama o te fare toa, i raro mai i terā paruai fa’atīani. Hape atu ai au, teie te mau fa’a’ite’itera’a :

  • E vahine ruhiruhiā i roto i tōna ro’i, tei aupuruhia e te tuati ma’i. E au ē, e ma’i rahi tōna.

  • Te piti, ’o te hō’ē ïa metua vahine ’e te ’aiū fānau ’āpī. E ’oa’oa tei fa’a’ana’ana i tōna mata.

  • Te toru o te fa’a’ite’itera’a, e ’utuāfare ïa ma te mau tamari’i e ta’i ra. E ’ite-’ōhie-hia ē ’aita i nava’i te mā’a, ’e e mea iti paha, ’aore rā, ’aita roa e tao’a hōro’a nō te Noera.

  • Te maha o te fa’a’ite’itera’a, e ’ite-roa-hia ē e ’utuāfare tao’a rahi e tātara ra i tā rātou mau hōro’a rau.

  • Te pae o te fa’a’ite’itera’a, e ’utuāfare ha’eha’a iti ïa ’e te mau tamari’i ’oa’oa ’o tē hīmene ’āmui.

’Ia feruri hōhonu vau i terā e pae fa’a’ite’itera’a ’e te paruai fa’atīani « Mai te peu e ho’i mai te Mesia i teie pō, e haere ’oia ia vai ra ? », e piti mana’o tei puta mai i tō’u ferurira’a.

’A tahi, ’ua ’ite tātou ē, ’ia ho’i mai te Fa’aora nō te piti o te taime, e’ita tātou e ’ite i te mahana ’e te hora.

Te piti, ’ia ho’i mai Iesu Mesia, ’ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson i te ’āmuira’a rahi nei : « E ho’i mai [’oia] i ni’a i te fenua nei ’ei Mesia nō te mileniuma. » Nō te fa’aineine ia tātou, ’ua a’o mai te peresideni Nelson ē : « ’Ia ha’amo’a fa’ahou i tō [tātou] orara’a i ni’a ia Iesu Mesia. » Nō reira, e mea tano a’e paha te paruai fa’atīani ’ia parau : « Mai te peu e ho’i mai te Mesia i teie pō, ’o vai tei ineine nō te fārerei iāna ? »

’Ia feruri au i te mau fa’a’ite’itera’a nā roto i te mau ha’amāramarama, ’ua feruri au i te mau mea ato’a tei vauvauhia, e ’ohipa pae tino ana’e ïa ’e pae faufa’a, ’aita e ’ohipa pae vārua. ’Ua fa’ahōho’ahia te mau ta’ata ruhiruhiā ’e tei ma’ihia, nā reira ato’a te feiā ea maita’i ’e te ’aiū fānau ’āpī. ’Oia ato’a te feiā tao’a rahi ’e te feiā veve. ’Aita rā te fāito matahiti, te ea ’e te fāito moni e parau mai nei e aha te mea faufa’a rahi, ’oia ho’i te vaira’a o tō rātou vārua.

I roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, tē tai’o nei tātou nō ni’a i te mau tītaura’a nō te bāpetizora’a i roto i te ’Ēkālesia a te Mesia. Te tītaura’a, tei ni’a nā mua ïa i te fa’aha’eha’ara’a ia tātou, ma te « ’ā’au ’oto ’e te vārua ha’eha’a », te tātarahapara’a ’e ma te « tāvini [ia Iesu Mesia] ē tae noa atu i te hope’a ra. » Te fā ’o te rirora’a ïa ’ei « pipi ha’apa’o maita’i nā Iesu Mesia » ’e te nu’ura’a i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ’o tē fa’aineine ia tātou nō te mau ha’amaita’ira’a nō tāna Tāra’ehara.

’O te Mesia te hi’ora’a nō te mau mea ato’a. ’Ua parau ’oia : « Inaha, ’o vau te māramarama ; i fa’a’ite atu na vau i te hi’ora’a nō ’outou. » ’Ia hi’o tātou i te vaira’a o tō tātou vārua, e mea maita’i roa ïa ’ia hi’o i tōna hi’ora’a maita’i roa. ’Ua fa’a’ite mai te Fa’aora i te ’ē’a nō te ’ite mai i te poupou, te aura’a ’e te ’oa’oa i roto i teie orara’a ’e i te tau mure ’ore. ’O te poupou ’e te ’oa’oa te vārua nō te Noera.

Tē tai’o nei tātou i roto i te Ioane 19:5 ē ’ua ’āfa’i Pilato ia Iesu i mua ia rātou tei hina’aro e fa’asatauro iāna. « Ma te hei rā’au taratara i te heira’a, ’e te ’ahu ’ute’ute i te ’ahura’a. ’Ua parau mai ra Pilato ia rātou, ’A hi’o mai na i taua ta’ata nei ! »

I teie pu’e tau Noera, hi’o poto ana’e i taua ta’ata nei, ’o te Mesia, ’e te mau hōro’a tāna i fa’afāna’o.

’A tahi, feruri ana’e i te semeio nō tōna fānaura’a.

’Ua ’ite tātou ē ’o teie tamari’i tao’a rahi tā tātou e fa’ahanahana nei i teie pu’e tau Noera te Tamaiti fānau tahi a te Metua. Tei iāna te mana nō te ora mure ’ore mai roto mai tōna Metua tāne—te mana nō te ora. ’E mai roto mai i tōna metua vahine tāhuti nei, tei iāna te mana nō te pohe. ’Ua māʼitihia ʼoia mai te mātāmua ra nō tāna misiōni mo’a.

Tē tai’o nei te Mataio 1:23 : « Inaha e hapū te hō’ē paretenia, ’e e tamaiti tāna e fānau, ’e e topahia tōna i’oa ’o Emanuela ; ’oia ho’i i te ’īritira’ahia ra, Te Atua i’ō tātou nei. »

Te piti, ’a feruri i tōna orara’a ’e tōna hi’ora’a fāito maita’i roa ’e te hara ’ore. Noa atu ’oia i mamae i te mau māuiui, te mau ’ati ’e te mau fa’ahemara’a huru rau, ’ua fa’aoti manuia ’oia i tāna misiōni. ’O ’oia tō tātou hi’ora’a ’e ’ua fa’atārava ’oia i te ’ē’a nō tātou ’ia pe’e. ’Ua pūpū ’oia i tōna ora nō tei veve, tei hina’aro i te tauturu, tei ma’ihia ’e tei ro’ohia i te ’ati, ’e i te fa’ahopera’a manuia o te fa’anahora’a mure ’ore, ’o ’ōna noa ho’i tei ineine nō te reira.

Te toru, ’a feruri hōhonu i tōna pohe, te Ti’afa’ahoura’a ’e te Tāra’ehara.

Nō ni’a i te Tāra’ehara, tē parau nehenehe nei ’e ma te ’ōhie te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia : « I roto i te tāra’ehara a te Fa’aora, tē vai ra tōna mamae i Getesemane, tōna mamae ’e tōna pohe i ni’a i te sātauro, ’e tōna ti’afa’ahoura’a. ’Ua māuiui ’oia hau atu i te hāro’aro’ahia—ē ’ua tahe te toto nā roto i te mau poa ato’a. »

I roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:41, tē tai’o nei tātou : « ’Ua haere mai ’oia i roto i te ao nei, ’oia ’o Iesu, ’ia fa’asātaurohia nō te ao nei, ’e ’ia amo i te mau hara a tō te ao nei, ’e ’ia ha’amo’a i te ao nei, ’e ’ia tāmā i te reira i te parauti’a ’ore ato’a ra. »

’O te tāra’ehara a Iesu Mesia te ’ohipa rahi roa a’e ’e te hōro’a tei tupu a’enei i roto i te tua’ā’ai o te ta’ata nei. ’Ua hara tātou pā’āto’a, ’e e mea nā roto noa i te tāra’ehara a Iesu Mesia e noa’a ai te aroha ’e e ora ai i pīha’i iho i te Atua.

Te maha, ’a fa’aineine nō tōna Tae-Piti-Ra’a mai.

I roto i te Faufa’a Tahito, ’ua ha’api’i Ioba ē « ’ia tae i te hope’a ra e ti’a mai ai ’oia i ni’a i te fenua nei. » Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i nehenehe mau : « E fa’atere [te Mesia] mai roto mai i te Ierusalema tahito ’e te Ierusalema ’āpī. » I teienei tō tātou taime nō te fa’aineine nō teie ’ohipa. Tē parau nei te mau pāpa’ira’a mo’a : « : ’A fa’aineine ’outou ia ’outou iho nō te mahana rahi roa o te Fatu ra. »

Tā’u parau a’o hope’a, ’oia ho’i, ’a here ’e ’a tāvini i te Fatu. ’Ia feruri hōhonu tātou i tō tātou vaira’a ’e i tō tātou fa’aineinera’a ’ia fārerei i te Fa’aora, e mea tano nā mua tātou ’ia « hina’aro ’oe i tō Atua ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a, ’e ma tō vārua ato’a, ’e ma tō mana’o ato’a. » ʼE te piti : « E aroha atu ’oe i tō ta’ata tupu, mai tō aroha ia ’oe iho na. »

’O tō tātou herera’a i te Atua ’e i tō tātou ta’ata tupu te hi’opo’ara’a hope’a nō te vaira’a o tō tātou vārua. ’Ua here tātou i te Atua ra, e ha’apa’o ïa tātou i tāna mau fa’auera’a. ’E ’ua here tātou i tō tātou ta’ata tupu ra, e tāvini ïa tātou ia rāua ’e i te pae rahi, e riro tātou ’ei rima nō te Fa’aora.

I roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, tē fa’a’ohipa nei te Fa’aora i teie nau parau : « ’Oia ïa, e ha’amarū vau i te ’ā’au o te mau ta’ata, ’e […] e fa’ati’a vau i te hō’ē ’ēkālesia nā roto i tō ’oe na rima. »

Te rāve’a tumu nō tātou nō te fa’a’ite i tō tātou māuruuru i te Fa’aora i teie pu’e tau Noera, ’o te rirora’a ïa ’ei tāvini nōna—’oia ho’i, nō te riro ’ei rima nōna i ni’a i te fenua nei.

I teie tau nehenehe, ’a fa’ahanahana ai tātou i te fānaura’a o tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu Mesia, tē parau pāpū atu nei au ē tē ora nei ’oia. ’O ’oia tō tātou Hi’ora’a, tō tātou Pāruru i mua i te Metua, ’e ’ua rave fa’aoti ’oia i te mau mea ato’a tei tītauhia nō tātou nō te ho’i i mua i te aro o te Metua ’e o te Tamaiti. E mana’o pa’ari tō tātou mai te peu e pe’e tātou ia Iesu Mesia ’e e fa’ari’i ho’i i te mau hōro’a tāna i fa’afāna’o mai.

’Ia hanahana tō ’outou Noera tei fa’atumuhia i ni’a ia Iesu Mesia.

I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.