Purera’a Noera
’Ua fānauhia te Mesia te tamari’i nō ’outou


9:55

’Ua fānauhia te Mesia te tamari’i nō ’outou

Purera’a Noera a te Peresidenira’a Mātāmua nō 2024

Sābati 8 nō Tītema 2024

’Auē tō tātou fāna’o ’ia fa’aro’o i teie huru pehe nehenehe nei ? Māuruuru roa ’ino i teie pupu hīmene, te ’upa’upa ’e te mau arata’i hīmene. ’Aita vau e ’ite nei ia ’outou i muri i teie mau tumu rā’au, ’ua ’ite rā vau tei reira ’outou.

« Infant Holy, Infant Lowly », ’o te hō’ē ïa hīmene Noera tā’u e au roa nei.

Ta’oto te nana, ha’apa’o te tīa’i māmoe

Tīa’i ē po’ipo’i noa atu ;

’Ua ’ite i te hanahana, ’ua fa’aro’o i te ’ā’amu

Parau ’āpī nō te ’evanelia mau.

’E ’ua ’oa’oa, ’ua ti’amā i te ’oto,

E reo ’ārue ē ’ā’ahiata noa atu,

’Ua fānauhia te Mesia te tamari’i nō ’outou.

’Ua fānauhia te Mesia te tamari’i nō ’outou !

I tō’u ’āpīra’a, e i’oa pi’i tā tō’u metua i hōro’a nō’u, ’o « Tammy pinia māmoe », ’e ’ia parau te ’īrava pāpa’ira’a mo’a nō te tīa’i māmoe ’e te māmoe, nō’u iho ā ïa terā mau parau.

E mea ’ē iho ā ïa ’ia parauhia nō te ’ā’amu Noera ’e te mau melahi tei fā i te mau tīa’i māmoe, tē tīa’i ra i tā rātou mau nana, te mau pinia māmoe, i te pō. ’Ua feruri au iā’u i reira ma te feruri e aha ra te huru ’ia ha’afātata atu i te ’aiū i roto i te phātene. E mea au roa nō’u terā mau hōho’a i te mau matahiti ato’a, ’ia feruri au i tōna fānaura’a.

Te tahi atu hōho’a tā’u e au roa a’e, nō roto mai ïa i te hō’ē ’ā’amu tei fa’ati’ahia e Elder John R. Lasater.

’A rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua tere ’o Elder Lasater i te hō’ē fenua nō ’Āfirita, tei roto ’oia i te hō’ē pupu a te fa’aterera’a hau.

I te hō’ē mahana, ’a rātere ai rātou nā roto i te mēdēbara i roto i tō rātou mau pere’o’o limousine, e ’ati tei tupu. Tei ni’a tōna pere’o’o i te ’āpu’u ’āivi, ’ite a’era ’oia i te pere’o’o mātāmua tē haere ra i te hiti. Tē nā ’ō ra ’oia : « ’Ua vai noa te hōho’a o terā ’ohipa i roto iā’u pauroa terā mau matahiti. »

E tīa’i māmoe ruhiruhia ’e tōna ’ahu roa mai i te tau o te Fa’aora, tē ti’a ra i pīha’i iho i te limousine nō te paraparau i te ta’ata fa’ahoro. E nana iti i pīha’i iho, 15 māmoe.

’Ua fa’aū te pere’o’o mātāmua i te hō’ē māmoe, ’e ’ua pēpē terā māmoe, tā te ta’ata fa’ahoro ïa Elder Lasater i fa’ata’a mai. ’E nō te mea ho’i ’o te pere’o’o a te ari’i, e nehenehe tā te tīa’i māmoe e tītau i te ho’o o terā pinia māmoe iti i tōna fāito māmoe, ma te tāta’ihānerehia. I raro a’e rā i taua iho ture ra, e tūpa’ihia terā pinia māmoe nō te ’ōpere i rotopū i te ta’ata.

’Ei reira ’ua nā ’ō te fa’ahoro pere’o’o : « ’A hi’o na rā i te tīa’i māmoe ruhiruhiā, e’ita ’oia e rave i te moni ; e’ita iho ā rātou e rave. » ’Ia uihia nō te aha pa’i, ’ua pāhono mai : « Nō tōna here i tāna māmoe tāta’itahi. »

Hi’o a’era rātou i terā tīa’i māmoe ruhiruhiā i te haerera’a i raro, ’e ’ua rave mai i te pinia māmoe pēpē i roto i tōna rima, ’e ’ua tu’u i roto i tōna mau ’ahu. ’Ua horomiri noa ’oia i te pinia māmoe, ma te fa’ahiti tāmau i te hō’ē parau, ’e i te uira’a atu Elder Lasater i te aura’a o terā parau, ’ua parauhia mai ē : « Tē parau ra ’oia i te i’oa o te māmoe. E i’oa tō tāna mau māmoe ato’a, ’o ’oia ho’i tō rātou tīa’i māmoe, ’e ’ua ’ite te mau tīa’i māmoe maita’i i tā rātou māmoe tāta’itahi i tō rātou i’oa. »

’Ua parau-fafau-hia mai i roto i te Isaia ē : « E ha’aputuputu ’oia i te mau fanau’a ri’i i roto i tāna rima, ’e ’ei roto rātou i tāna ’ōuma ’ia hōpoi. »

Mai te mea e ha’amana’o tātou i te hō’ē mea, ’aore rā e putapū i te hō’ē mea i teie pu’e tau Noera, e tāpa’o paha ïa nōna tātou. Tē ha’amana’o ra ’outou i te parau a te Mesia ia Petero : « ’A fa’a’amu i tā’u mau ’ārenio […] tā’u mau māmoe » ?

« I na’uanei ho’i i fānau ai te Ora nō ’outou i te ’oire o Davida, ’oia ho’i te Mesia ra ’o te Fatu. »

« ’Ua fānau mai ho’i te hō’ē tama nā tātou, ’ua hōro’ahia mai te hō’ē tamaiti nā tātou. »

’Ua fānauhia ’oia nō te fa’ateitei ia tātou tāta’itahi. ’E mai te mea nō te tā’āto’ara’a ’oia, pāpū roa ïa nō ’outou ato’a. ’Ua fānauhia te Mesia te tamari’i nō ’outou.

Terā rā, ’ua fa’aara ato’a Isaia : « ’Ua haere ’ē ana’e tātou, mai te māmoe ra. » Pēnei a’e tātou tāta’itahi tei riro mai te pinia māmoe haere ’ē noa, ’aore rā mai te māmoe mo’e. I teie pō, tē tu’u nei au i te mana’o ē ’o tātou pā’āto’a te pinia māmoe pēpē a te Tīa’i māmoe maita’i, ’e nāna e hi’i ia tātou i roto i te rima o tōna here. Nō te mea e ta’ata tāhuti ra, e mau mea ïa tā tātou e mea fati, tītauhia ’ia tātā’i.

’E ’aita vau i ’ite i te hō’ē taime o te hepetoma e tītau-rahi-hia ai te hō’ē Tāra’ehara ma te hōhonu mau, maori rā i te sābati i te taime nō te ’ōro’a mo’a. E ’āfa’i au i tō’u ’ā’au tātarahapa ma te feruri i te mau parau ’e i te mau tāpa’o i terā « taime nō te fa’a’āpīra’a pae vārua. » I te tahi rā taime, e hiti mai te taime paruparu, i te ferurira’a i te hepetoma i ma’iri, e ’ite au ’o terā noa ā mau hara, terā noa ā paruparu tā’u i feruri i te sābati i ma’iri. ’E tupu ïa te mana’o tātarahapa mau ’e te fāfati.

Tē ta’a ra ia ’outou i terā mau taime ?

I teie mahana, e ani au ia ’outou ’ia tāmata i te hō’ē mea ’āpī. I terā mau taime mo’a rahi o te hepetoma, mai te mea e mana’o fāfati tō ’outou, ’a feruri iāna tē pi’i nei ia ’outou i tō ’outou i’oa, ’e ’a haere iāna ra. ’A hi’o i tō ’outou Fa’aora nā roto i te mata o te ferurira’a, ma te rima fa’ari’i ’e te huru ’ana’ana ia ’outou ’e te parau ē : « ’Ua ’ite iho ā vau e tupu terā mana’o ! Nō reira vau i haere mai ai i te fenua nei ’e i mamae ai. » ’Ua ineine tāna tauturu ’e tōna maita’i rahi nō ’outou i teie nei ā taime, e ’ere i te hope’a o te purūmu ’a mana’o ri’i ai ’outou ē ’ua tano maita’i roa te mau mea. ’O vai pa’i tē mana’o mai te reira ? ’Aita hō’ē a’e ta’ata tā’u i ’ite.

’A ha’amana’o, tē haere nei tātou i te purera’a, i te ’ōro’a mo’a nō te tāmā’ara’a a te Fatu, ’ia fa’aorahia tō tātou māuiui, ’e ’ia putapū ato’a rā i tō tātou māra’a.

Tau matahiti i ma’iri, tē tāvini ra vau i te Paraimere, tē fa’ati’a ra vau i te ’ā’amu o te hō’ē ta’ata tei bāpetizohia a’enei. I fa’ahiti vau ē ’o teie paha hoa iti te hō’ē o te mau melo nō te ’Ēkālesia tāfetafeta ’ore roa a’e ’e te mā roa a’e. Ti’a mai nei te hō’ē rima i te ’āna’ira’a nō mua ’e ’ua parau mai terā tamāroa : « E ti’a iā’u ’ia mā ato’a mai iāna, ’ua bāpetizohia vau ’e tē rave nei i te ’ōro’a. » ’Ua pāhono ri’i noa atu vau : « ’Oia mau, terā iho ā tā’u e hina’aro e parau—tāna i parau. »

E au mau hoa, tē ha’amana’o mau ra ānei tātou ’e tē fāri’i ra ānei tātou i teie ha’api’ira’a tumu māere rahi ? Mai te mea ’ua rave tātou i te ’ohipa nō te ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a ’e te Atua—ma te ho’i tāmau noa ’e te fa’a’ite ’e te tātarahapa—e ti’a ia tātou ’ia tāmāhia i te mahana tāta’itahi. ’E nā roto i te ’ōro’a mo’a, e nehenehe tātou e putapū ē ’ua mā tātou mai i tō tātou mahana bāpetizora’a.

Nō’u nei, e mea nā reira te sābati i te rirora’a ’ei mahana fa’afa’aeara’a. E ’ere i te fa’afa’aeara’a pae tino noa, e fa’afa’aeara’a rā nō’u i tō’u mana’o ha’avā ’e te mata’u, i tō’u mana’o tū’ati ’ore ’e i tō’u mau paruparu. Nō te hō’ē a’e mahana !

E fa’ati’ara’a marū roa i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē hōro’a nei i te hi’ora’a iti nō teie fa’afa’aeara’a. I roto i te Buka a Moromona, i te fārereira’a te Faaora tei ti’afaahou mai i tāna mau « māmoe ’ē atu ā » i Amerika, ’e i tōna fāfāra’a i tō rātou mau hina’aro ani-’ore-hia, ’ua ani ’oia i te tā’āto’ara’a e tino pēpē tō rātou—te piri’o’i, te mata pō, te tari’a turi ’aore rā rātou « tei ro’ohia i te ’ati ra »—’ia haere mai i mua.

Tē feruri nei au ia rātou e ’ite-pāpū-hia tō rātou fifi pae tino i te ’āna’ira’a. I tō’u ato’a rā mata o te ferurira’a, tē ’ite nei au i te mau ta’ata mai iā’u nei ’e mai ia vetahi ato’a tā’u i here, tei roto i terā ’āna’ira’a, rātou tei ro’ohia i te hō’ē fifi ’aita i ’itehia e te mata ta’ata nei. I ani ’oia i te feiā tei ro’ohia i te ’ati ra, « ’e ’ua fa’aora ’oia ia rātou tāta’itahi. »

’A hi’o maita’i na ē, i terā taime, ’aita i parauhia ē, ’ua rapa’au ’oia ia rātou. E mea au nā’u teie mana’o ē e mea ta’a ’ē te fa’aorara’a ’e te rapa’aura’a. E fa’aho’i te rapa’aura’a ia tātou i te maita’i nā mua atu, ’o tā tātou ïa e hia’ai nei, e ’ere ? E mea ta’a ’ē rā te fa’aorara’a. Te fa’aorara’a, e mana’ohia ïa i te pēpē tahito, ’o tē fa’ata’a ’ē ïa ia tātou i te tahi atu pae.

’Ua tāpe’a roa ato’a te Fa’aora o te ao nei, ’ei tino ti’afa’ahou, i te mau pēpē i tōna nā rima ’e te ’āvae ’e te ’ao’ao—e fa’a’itera’a ē e’ita roa atu tātou e mo’e iāna ’e i tōna papa’ira’ahia tātou e ora ai. ’E pēnei a’e, i terā mahana ’a fa’aora ai te Fa’aora ia rātou, ’ua tauahi ato’a ’oia ia rātou tāta’itahi, ma te tauahi nō te here.

I teie pō, pēnei a’e e mana’o paruparu tō ’outou ’e ’aita i pāpū e ’ite ānei ’outou i tāna fa’aorara’a. E parau mau ānei rā ? I te mau sābati ato’a i roto i te ’ōro’a mo’a, tē fa’ateitei nei ’oia ia ’outou mai raro mai i te purūmu repo ma te tu’u ia ’outou i roto i tōna ’ahu ’e ma te hi’i ia ’outou i roto i tōna rima ’ā’ano.

I taua pō mo’a ra nō Noera, ’ua fa’a’ite te hō’ē melahi i te parau ’āpī maita’i, te parau maita’i nō te ’oa’oa rahi. « ’O ’oia te rahi roa a’e tei fa’ariro iāna ’ei iti roa a’e—te Tīa’i māmoe o te ao ra tei riro mai ’ei Pinia māmoe. » « Te Ari’i o te mau ari’i i roto i te phātene iti. I roto i tō tātou mau fifi, ’ua fānauhia ’oia ’ei hoa nō tātou. » Tē ti’aturi nei au ē, tē parau ra te melahi ē : « ’Ua tae mai tō ’outou hoa, tō ’outou hoa rahi. ’E ’āhani ’outo i ’ite i tōna hi’o-māite-ra’a ia ’outou, ’e i te huru ’outou i hi’o iāna ’a ora ai ’e āna ra nā mua atu, ’āhani ’outou i māramarama i te mea tāna e fa’atusia nō ’outou ’e te huru ’oia e ineine noa i te tauturu ia ’outou nō te ho’i i te fare, e horo paha ïa ’outou nō te fārerei iāna i te phātene ra. »

Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, ’o te reira mau tā te ’Aiū i roto i te phātene, te Ta’ata tā tātou e ha’amori nei ’e ’o tā tātou paha i tāmata i te feruri i te tāpe’ara’a i roto i tō tātou rima, i haere mai e rave nō tātou.

’Oia mau, ’ua fānauhia te Mesia te tamari’i nō ’outou !

I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. « Infant Holy, Infant Lowly », Gospel Library

  2. Hi’o John R. Lasater, « Shepherds of Israel », Ensign, Mē 1988, 74.

  3. Isaïa 40:11.

  4. Ioane 21:15–17 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia.

  5. Luka 2:11reta tei fa’ahuru-’ē-hia.

  6. Isaia 9:6 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia.

  7. Isaïa 53:6.

  8. Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 29.2.1.1, Gospel Library ; hi’o ato’a, « Mānava i roto i te ’ēkālesia nō te ’oa’oa », Liahona, Novema 2024, 37.

  9. 3 Nephi 15:17 ; hi’o ato’a Ioane 10:16.

  10. 3 Nephi 17:9.

  11. 3 Nephi 17:9.

  12. Bruce D. Porter, « Come, Let Us Adore Him », Ensign, Tītema 2013, 22.

  13. « O Holy Night », Recreational Songs (1949), 143.