„Psalmii 51, «Curățește-mă de păcatul meu»”, Vechiul Testament – Manual pentru învățătorul de la seminar (2026)
„Psalmii 51, «Curățește-mă de păcatul meu»”, Vechiul Testament – Manual pentru învățătorul de la seminar
Psalmii 49-51; 61-66; 69-72; 77-78; 85-86, lecția 104
Psalmii 51
„Curățește-mă de păcatul meu”
David a scris un psalm exprimându-și dorința de a fi iertat pentru păcatele pe care le-a comis. El și-a arătat dorința de a se pocăi sincer. Această lecție poate ajuta cursanții să înțeleagă că, atunci când se pocăiesc, Salvatorul îi poate curăța.
Pregătirea cursanților. Invitați cursanții să-și imagineze că se află în următoarea situație: Imaginează-ți că un prieten de-ai tăi spune că știe că trebuie să se pocăiască, dar se întreabă cum. Ce ai dori ca el să înțeleagă despre pocăință și rolul Salvatorului în biruirea păcatului?
Posibile activități de învățare
Pocăința
Activitatea de mai jos le oferă cursanților ocazia de a cugeta asupra modului în care înțeleg, în prezent, pocăința. Puteți să expuneți instrucțiunile.
Imaginează-ți că următoarea întrebare anonimă a unui tânăr a fost inclusă în ediția din această lună a revistei Pentru întărirea tineretului:
„Am comis recent niște păcate foarte grave pentru care mă simt foarte rău. Nu sunt sigur cum să mă pocăiesc. Sincer să fiu, mă întreb dacă mă mai pot pocăi. Puteți să mă ajutați?”.
În jurnalul pentru studiu, folosind ceea ce știi despre pocăință, consemnează ce crezi că ar fi util ca această persoană să știe și să înțeleagă.
Pe măsură ce cursanții citesc întrebarea anonimă și își consemnează răspunsurile, pot avea întrebări suplimentare care le vin în minte. Îi puteți invita să scrie toate întrebările pe care le-ar putea avea despre pocăință. Ajutați-i să știe că, în timpul lecției, vor avea ocazii de a studia mai mult despre pocăință. Depuneți mărturie că Spiritul le poate oferi răspunsuri la întrebările lor despre pocăință pe măsură ce caută, rugându-se, răspunsuri prin studiul lor atât în clasă, cât și în afara ei.
Pocăința sinceră
Întrebați cursanții ce știu despre împăratul David. Îi puteți ruga să împărtășească unele dintre lucrurile minunate pe care le-a făcut, precum și unele dintre păcatele pe care le-a comis. Împărtășiți cursanților oricare dintre următoarele contexte pe care nu le menționează în rezumatul lor.
David „s-a făcut vinovat de crime grave; dar… el a fost capabil de pocăință adevărată și, prin urmare, a fost capabil să găsească iertare, cu excepția uciderii lui Urie” (Ghid pentru scripturi, „David”, vedeți, de asemenea, Doctrină și legăminte 42:18). În Psalmii 51, David a consemnat un psalm către Dumnezeu în care și-a exprimat remușcarea pentru păcatul său cu Bat-Șeba (vezi 2 Samuel 11-12). Umilința și dorința sinceră a lui David de a fi readus la harul și acceptarea lui Dumnezeu demonstrează atitudinea unei persoane care caută să se pocăiască cu adevărat.
Cursanții pot studia, mai întâi, singuri, Psalmii 51, căutând ce învață despre pocăință; apoi, le puteți oferi un mod de a împărtăși ceea ce au descoperit și învățat. Iată câteva instrucțiuni pe care le puteți expune cursanților pentru a le urma. Puteți adapta oricare dintre aceste instrucțiuni pentru a împlini mai bine nevoile și capacitățile cursanților dumneavoastră.
Studiază singur Psalmii 51:1-19 și caută ce putem învăța din psalmul lui David despre (1) Dumnezeu sau (2) pocăință. Marchează ceea ce găsești.
Identifică trei expresii pe care le-ai marcat și fă una dintre cele de mai jos.
-
Scrie o afirmație adevărată potrivit căreia expresia predă despre Dumnezeu sau pocăință.
-
Găsește o referință suplimentară care îți confirmă sau îți aprofundează înțelegerea despre ce înseamnă acea expresie.
-
Găsește un citat de la un conducător al Bisericii care te poate ajuta să înțelegi.
-
Scrie o întrebare despre expresia respectivă.
Un mod prin care puteți ajuta cursanții să se pregătească să împărtășească este să scrieți, pe tablă, numerele de la 1 la 19. Invitați cursanții să-și scrie numele lângă numărul versetului care conține o expresie despre care ar fi dispuși să împărtășească o referință suplimentară, un citat sau o întrebare. După ce au terminat, puteți invita cursanții să împărtășească. În timp ce cursanții împărtășesc, puteți scrie afirmații adevărate pe tablă.
Mai jos găsiți conținut pe care îl puteți împărtăși ca parte a discuției. Scripturile și declarațiile sunt organizate în funcție de gruparea versetelor și de adevărurile scrise cu caractere aldine. Căutați să urmați orice îndemnuri ale Spiritului pe care le primiți despre ce să împărtășiți sau ce să cereți.
Psalmii 51:1-2, 7, 9. Dumnezeu are putere să mă curețe de păcatul meu.
Isaia 1:18
Președintele Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a depus mărturie:
„Oricâte greșeli simțiți că ați făcut… ori indiferent de cât de mult credeți că v-ați îndepărtat de casă, de familie și de Dumnezeu, vă depun mărturie că nu v-ați îndepărtat atât de mult încât dragostea divină să nu vă poată ajunge. Nu puteți să vă scufundați mai adânc decât poate străluci lumina infinită a ispășirii lui Hristos” („Lucrătorii viei”, Liahona, mai 2012, p. 33).
Psalmii 51:3-4. Recunoașterea păcatului nostru înaintea lui Dumnezeu este necesară pentru pocăință.
Doctrină și legăminte 58:42-43
În Manualul general se explică:
„Pocăința cere ca păcatele să fie mărturisite Tatălui Ceresc…
Când membri ai Bisericii comit păcate grave, pocăința lor include, de asemenea, mărturisirea în fața episcopului sau a președintelui de țăruș. El poate, apoi, să exercite cheile Evangheliei pocăinței în folosul lor (vedeți Doctrină și legăminte 13:1; 84:26-27; 107:18, 20). Aceasta îi ajută să se vindece și să se întoarcă pe calea Evangheliei prin puterea ispășirii Salvatorului…
Mărturisirea voluntară arată că o persoană dorește să se pocăiască” (Manual general – Slujirea în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, 32.4.1, Biblioteca Evangheliei).
Psalmii 51:10-12. Când ne pocăim, Dumnezeu ne poate ajuta să ne schimbăm, să simțim bucurie și să-L avem pe Duhul Sfânt cu noi.
Președintele Russell M. Nelson ne-a învățat:
„Când alegem să ne pocăim, alegem să ne schimbăm! Îi permitem Salvatorului să ne transforme în cea mai bună versiune a noastră. Alegem să progresăm spiritual și să avem parte de bucurie – bucuria mântuirii în El. Când alegem să ne pocăim, alegem să devenim mai asemănători lui Isus Hristos” („Putem să facem mai bine și să fim mai buni”, Liahona, mai 2019, p. 67).
Psalmii 51:16-17. Trebuie să am inima și spiritul frânte și smerite pentru a mă pocăi cu adevărat înaintea lui Dumnezeu.
Vârstnicul Neil L. Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat:
„A avea o inimă frântă înseamnă să fii umil, să te pocăiești și să fii blând, să fii receptiv la voia lui Dumnezeu. Un spirit smerit pune propriile interese în mâinile lui Dumnezeu, crezând că voia Sa, nu a noastră, ne va ajuta să devenim cine trebuie să devenim” [The Divine Gift of Forgiveness (2019), p. 153].
Explică pocăința
Pentru a ajuta cursanții să arate că înțeleg pocăința sinceră și rolul Salvatorului în aceasta, invitați-i să recapituleze ce au învățat astăzi în clasă.
Uită-te înapoi la ceea ce ai scris la începutul lecției despre întrebarea din revista Pentru întărirea tineretului. Folosind ceea ce ai învățat astăzi despre pocăința sinceră, adaugă două sau trei propoziții la răspunsul tău inițial.
Puteți invita câțiva cursanți care doresc să împărtășească cum ar răspunde la această întrebare. Încurajați cursanții să-și împărtășească mesajul unui prieten sau unui membru al familiei despre care simt că ar fi binecuvântat să-l audă.
Puteți încheia lecția invitând cursanții să se întoarcă spre Salvator prin pocăință și să depună mărturie despre puterea Sa de a ne curăța pe măsură ce ne pocăim.