“Ne’emia: ’O lo’o Faia e A’u le Galuega Tele, Ou te Le Mafai ai Ona Alu Ifo [i Lalo],’” Tusi Lesona a le Faiaoga Seminare o le Feagaiga Tuai (2026)
“Neemia: ‘O lo‘o Faia e A’u le Galuega Tele, Ou te Le Mafai ai Ona Alu Ifo [i Lalo],’” Tusi Lesona a le Faiaoga Seminare o le Feagaiga Tuai
Esera 1; 3–7; Ne’emia 2; 4–6; 8: Lesona 93
Neemia
“O lo’o Faia e A’u le Galuega Tele, Ou te Le Mafai ai Ona Alu Ifo [i Lalo]”
Na musuia e le Atua Ne’emia, ia puipuia lona nu’u e ala i le toe fausiaina o pa o Ierusalema.Sa ao ina faatoilaloina e le nuu o Neemia o taufaamatau faifaipea ma mea faataumaoi ina ia faataunuuina ai lenei galuega.Ua tuuina mai foʻi iā i tatou le galuega tāua mai i le Atua, ma e ono feagai foʻi i tatou ma faigatā i lona faataunuuina.O lenei lesona ua fuafuaina e uunaia ai tagata aoga ia tumau ona taulai atu i le galuega ua tuuina atu e le Tama Faalelagi ia i latou e fai.
Sauniuniga a le tagata a’oga: Vala’aulia tagata a’oga e o mai i le vasega ma se lisi o ni mea se tolu, latou te lagona e finagalo le Tamā Fa’alelagi latou te taula’i iai: tasi mo le vaiaso lenei, tasi mo ni nai tausaga o i luma, ma le tasi mo se isi taimi o lumana’i atu i le olaga. E te ono fautua atu i tagata a’oga ua mae’a ona maua fa’amanuiaga fa’apetiriaka, e toe faitau iai ae le’i fatuina a latou lisi.
Gaoioiga e Ono Mafai Ona Aoaoina Ai
Fa’ataumaoi
Mafaufau e amata le vasega e ala i le fesoasoani i tagata aoga ia iloa mea e ono mafai ona tosina ese ai o latou mafaufau mai le faia o le galuega a le Atua.Ina ia fa’atino lenei mea, e mafai ona e fa’aali atu le vitiō “Faia o le Mea Aupito Sili ona Taua” (1:42), e maua i le ChurchofJesusChrist.org.Pe mafai foi ona e faasoa atu le faamatalaga o loo i le parakalafa o loo i lalo ma faaali atu le saunoaga o loo i lalo mai ia Peresitene Dieter F. Uchtdorf, a o avea ai i lena taimi o se tasi o le Au Peresitene Sili.
I le tele o tausaga ua tuana’i, a o sauni ni pailate e fa’atū lau’ele’ele se va’alele, sa le mumū se tasi o tamai molī [fa’ailoilo] i totonu o le nofoaga o avevaalele.Sa taula’i uma atu le au va’a i le matāuila, ae latou lē iloa ai ua agai ifo lemū le vaalele i se faataufusi.Na paʻu le vaalele, ma maliliu ai le silia ma le 100 tagata.
Sa a’oa’o mai e Peresitene Dieter F. Uchtdorf, a o avea i lena taimi o se tasi o le Au Peresitene Sili, se lesona taua mai lenei fa’alavelave:
Sa matuā lelei atoatoa le tulaga tau i masini o le vaalele. Sa galulue lelei totoga uma—mea uma lava sei vagana ai se mea se tasi: o se tamai matauila ua pe. O lena tamai matauila—pe na o le 20 sene lona tau—na amataina laasaga auauai o mea na tutupu ma iu ai i le oti matautia o le silia ma le 100 tagata.
O le mea moni, o le matauila pā e lei mafua ai le faalavelave; na tupu ona ua tuu e le auvaa lana taulaiga i se mea sa foliga mai e tāua i lena lava taimi ae galo ai le mea e aupito sili atu ona tāua.
O le lilifa atu e taulai i mea e lē tāua a o faatuatuanai mea e aupito sili ona tāua, e lē na o pailate e tutupu ai ae o tagata uma lava. E lamatia uma lava i tatou.(“O lo’o Tatou Faia se Galuega Sili ma e Lē Mafai ona Tatou To’ilalo,” Liahona, Mē 2009, 59)
Vala’aulia tagata aoga e fa’asoa mai o latou manatu pe fa’apefea ona fa’atatau le feau mai ia Peresiteine Uchtdorf iā i tatou, i le avea ai o ni so’o o Iesu Keriso.
Ona e ono mafai lea ona fa’aali le fa’amatalga lenei ma fa’atonu tagata a’oga e faitau lē leoa.Uunaia i latou e ole atu i le Tamā Fa’alelagi e taitai i latou e ala mai i le Agaga Pa’ia, ina ia malamalama ai i le auala e fa’atatau ai lenei feau iā i latou patino lava.E mafai ona latou tusifaamaumau o latou manatu iā latou api tala’aga o su’esu’ega.
Na fa’aauau mai e Peresiteine Uchtdorf e fa’apea:
Taofi mo sina taimi puupuu, ma siaki po o fea le mea o i ai lou lava loto ma manatu.O e taulai atu i mea sili ona taua?O le ala e te faaaoga ai ou taimi paganoa atonu e mafai ona maua ai se taufaailo taua.O fea e taulai i ai ou mafaufauga pe a tuanai le taufaamalosi mai ona o ni mea ua tatau ona faamaea ona fai?Pe o taula’i ea ou mafaufauga ma lou loto i mea faale-tumau ua na’o sina taimi e tāua ai, po o i mea e aupito sili ona tāua?(“O lo’o Tatou Faia se Galuega Sili ma e Lē Mafai ona Tatou To’ilalo,” Liahona, Mē 2009, 60)
galuega a Neemia
Faamatala i tagata aoga e faapea o se tagata Isaraelu e igoa ia Neemia sa o se auauna a Aretaseta, le tupu o Peresia.E toʻatele tagata Isaraelu na toe foʻi i Ierusalema i tausaga na muamua atu e toe fausia le malumalu.Na iloa e Ne’emia ua lamatia i latou i ni osofa’iga ona ua osofaia i lalo pā puipui ma faitoto’a tetele sa si’omia ai Ierusalema.
Mafaufau e vala’aulia tagata a’oga e faamaea le gaoioiga lenei i ni vaega toalaiti.Uunaia vaega ia ’aua le fa’anatinati le fa’asologa o laasaga, ae ia faasoasoa lelei le taimi latou te a’oa’o mai ai i mea na tutupu ia Ne’emia.Ina ia fesoasoani i vaega e tumau i le fa’asologa lava e tasi, atonu e te manao e fa’aali atu tau lava na o le tasi le laasaga o fa’atonuga i le taimi e tasi.Tu’u atu i vaega ia lava se taimi e fa’amae’a ai lena laasaga ae le’i fa’aalia atu le laasaga taulau.
-
Faitau le Neemia 1:1–4; 2:1–6, 11–12, 17–18.Sa’ili ma talanoaina ni fa’amaoniga e faapea o manaoga o Neemia e toe fausia pa o Ierusalema na musuia e le Atua.
-
Tusi i se laupepa avanoa ni mea se tolu ua faatonuina e le Atua le au talavou o le Au Paia o Aso e Gata Ai, e taulai atu iai e ala mai i Ana perofeta.O se tasi o auala e faia ai lenei mea o le toe iloilo lea o lauga mai le konafesi na se’i fa’atoa mae’a atu.
Ona fesuiai lea o pepa ma se isi vaega ma talanoaina ma lau vaega mea na latou tusia.(Manatua: Taofi le pepa a le isi vaega.I le laasaga lona fā o lenei gaoioiga, o le’a e fa’aopoopo atu iai nisi o mea.)
-
Faitau le Ne’emia 2:19; 4:1, 7–8, vaavaai pe sa fa’apefea e fili o tagata Iutaia ona latou tali mai i le galuega sa tu’uina atu e le Atua ia i latou.Ia talanoaina auala o loo faaaogā ai e Satani faatogafiti talitutusa i aso nei e faapogai ai lo tatou lē taulaʻi atu i mea o loo poloaʻia i tatou e le Atua e fai.
-
I autafa ane o mea e tolu ua lisiina i le pepa a le isi vaega, tusi i lalo se fa’alavefau po o se faafitauli e ono faigatā ai mo se tupulaga talavou ona taulai atu i le galuega ua tu’uina atu iā i latou, e ala mai i Ana perofeta.
-
Faitau le Neemia 4:9, 14–20 ma talanoaina mea ua e aoaoina mai le nuu o Neemia e uiga i le faatoilaloina o mea faalavefau ma faigata i le faataunuuina o le galuega ua tuuina mai e le Tama Faalelagi ia i tatou.
-
Toe fa’afo’i le pepa i le uluai vaega.Faitau ma talanoaina mea faalavefau ma faigata na faaopoopo e le isi vaega i la outou pepa.Talanoaina ni manatu pe mafai faapefea e se tasi ona fa’ato’ilaloina i latou ma taula’i atu i le galuega ua tu’uina mai e le Atua i talavou e ala mai i Ana perofeta.
-
Aotele i se fuaiupu se tasi ni mea na e aoaoina pe lagonaina e uiga i le fa’atinoina o le galuega ua tu’uina mai e le Tamā Fa’alelagi ia i tatou.Tusi lenei upumoni i luga o le laupapa.
A uma le gaoioiga, uunaia volenitia e faasoa mai mea sa latou aoaoina pe lagonaina ma le vasega.E te ono vala’aulia tagata aoga ia fa’ailoa mai se upumoni o loo i luga o le laupapa sa tusiaina e le isi vaega, ma fa’asoa mai se mea ua latou a’oa’oina mai ai.A o fa’asoa e tagata aoga ia upumoni, fesoasoani iā i latou ia taula’i atu ia Iesu Keriso e ala i le faia o fesili e pei o le, “O ā ni a’oa’oga po’o ni fa’ata’ita’iga mai le soifuaga o le Fa’aola e fesoasoani iā i tatou ia atili malamalama lelei ai e uiga i lenei upumoni?”
O ni fa’ata’ita’iga o ni mea moni sa ono tusi i lalo e vaega:
E ala i le tatalo, e mafai ai ona tatou maua le puipuiga ma le malosi mai le Atua e faataunuu ai Lana galuega.(Ne’emia 1:4; 4:9)
O le a fesoasoani le Atua i Ana auauna e faatoilalo mea fa’ataute’e i le faatinoina o Lana galuega.(Ne’emia 4:20)
-
E mafai faapefea e mea na e aoaoina i lenei gaoioiga ona fesoasoani ia te oe e tumau ai le taulai atu i le galuega ua tuuina atu e le Atua ia te oe e fai?
O le vitiō “O Fa’anaunauga Loloto o le Agaga” (3:28), e maua i le ChurchofJesusChrist.org, e mafai na fesoasoani i tamaiti aoga ia iloa ma talanoaina pe fa’apefea e oo lava i mea lelei ona avea ma fa’alavefau mai le taulai atu i le mea pito sili na taua o le galuega ua tu’uina mai e le Atua iā i tatou.
Fa’aaogaina patino
Fa’amatala i tagata a’oga o Ne’emia sa lamatia toatasi e ona fili.Na latou taumafai i le tele o togafiti e taofia ai o ia mai le faia o le galuega a le Atua o le toe fausia o pā o Ierusalema.O se tasi o togafiti sa latou faia o le taumafai lea e tata’i ese mai o ia mai le aai ma avatu i se nofoaga e mafai ai ona latou fasia ai o ia.
Vala’aulia tagata a’oga latou te fa’amae’a lē leoa vaega nei.Atonu e te mana’o ia tele se taimi e tu’u atu ia i latou ma uunaia i latou ia tomanatu pe o le ā le finagalo o le Atua i le auala latou te faamae’a ai nei fa’amatalaga.
Faitau le Neemia 6:1–4, 15–16 ma mafaufau loloto i mea ua e aoaoina mai le tali atu a Neemia i taumafaiga a ona fili e toso ese o ia mai le galuega a le Atua.(Atonu e te manao e faailoga ma mafaufau loloto pe mata o le a le uiga o le fuaiupu 3 i lou olaga.)
Faamae’a faamatalaga nei e faavae i luga o lou olaga.Tusifaamaumau ou manatu i lau api tala’aga o suesuega po o le pito avanoa o au tusitusiga paia i autafa o le fuai’upu 3.
Ou te talitonu e finagalo le Tama Faalelagi ou te taulai atu i .
O ni fa’alavefau ma ni faigatā foufou mai e ono feagai ma a’u o .
O nisi o auala e mafai ona ou tumau ai i le taulai atu i le galuega a le Tama Faalelagi o .