« 36. Ha’amaura’a, tauira’a ’e hōro’ara’a i te i’oa o te mau ’āmuira’a ’āpī », Buka arata’i rahi : Tāvini i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).
« 36. Ha’amaura’a, tauira’a ’e hōro’ara’a i te i’oa o te mau ’āmuira’a ’āpī », Buka arata’i rahi
36.
Ha’amaura’a, tauira’a ’e hōro’ara’a i te i’oa o te mau ’āmuira’a ’āpī
36.0
’Ōmuara’a
Nō roto mai te mau melo o te ’Ēkālesia i te mau ’āmuira’a tei niuhia i te vāhi tei reira rātou i te nohora’a (hi’o Mosia 25:17–24). E mea tītauhia teie mau putuputura’a nō te fa’anaho ’e nō te rave i te ’ohipa a te ’Ēkālesia i raro a’e i te ha’amanara’a a te autahu’ara’a ti’a. E fāri’i te feiā fa’atere o te mau putuputura’a i te mau tāviri o te autahu’ara’a nō te fa’ati’a i te ravera’a i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a. E tauturu ato’a te mau putuputura’a i te mau melo ’ia ha’apūai i te fa’aro’o o te tahi ’e te tahi, ’a ha’amori ai rātou i te Atua, ’a ha’api’i mai ai i te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia ’e ’a tāvini ai.
Te mau putuputura’a a te ’Ēkālesia (pi’i-ato’a-hia te mau ’āmuira’a) ’o te mau titi ïa, te mau mata’eina’a, te mau pāroita ’e te mau ’āma’a. E ha’amauhia rātou, e tauihia, ’aore rā e fa’a’orehia mai te mea noa e mea tītauhia.
E ’ohipa te feiā fa’atere nō te fa’arahi i te pūai pae vārua o te mau melo hou ’a ani ai e fa’ati’a i te hō’ē ’āmuira’a ’āpī, ’aore rā ’ia taui i te ’ōti’a o te hō’ē ’āmuira’a. E ha’amauhia te mau ’āmuira’a ’āpī i te taime noa ’ua nava’i te pūai o te mau ’āmuira’a e vai ra.
Nō te pāturura’a i roto i te mau Hau ’Āmui nō Marite ’e Canada, ’a niuniu i te 1-801-240-1007. I rāpae i te fenua Marite ’e Canata, ’a niuniu i te piha tōro’a o te ārea.
36.1
Te ha’amaura’a ’aore rā te tauira’a i te mau titi ’e te mau mata’eina’a
E ha’amauhia te mau titi nā roto mai i te mau mata’eina’a ’aore rā nā roto i te vāhira’a i te mau titi e vai ra. E nehenehe te hō’ē peresideni titi ’aore rā, misiōni e ani ’ia ha’amauhia te hō’ē titi ’āpī. Nā mua roa, e ha’apāpū ’oia ē, e pāhonohia te mau tītaura’a iti roa tei fa’a’itehia i roto i te tāpura i muri nei.
Te mau tītaura’a iti roa nō te ha’amau i te hō’ē titi
|
Marite ’e Canada |
Te tahi atu mau fenua ato’a | |
|---|---|---|
|
Rahira’a melo (itoito ’e te itoito ri’i) | Marite ’e Canada 3 000 | Te tahi atu mau fenua ato’a 1 900 |
|
Rahira’a taea’e itoito tei mau i te autahu’ara’a a Melehizedeka, tē ’aufau ra i te tuha’a ’ahuru ti’a, ’e e nehenehe e tāvini i roto i te mau ti’ara’a fa’atere | Marite ’e Canada 180 | Te tahi atu mau fenua ato’a 120 |
|
Rahira’a pāroita | Marite ’e Canada 5 | Te tahi atu mau fenua ato’a 5 |
E ha’amauhia te mau titi nā roto mai i te mau ’āma’a o te hō’ē misiōni ’aore rā o te hō’ē titi e vai ra. ’Aita e nūmera iti roa nō te rahira’a melo ’aore rā, nō te rahira’a ’āma’a e tītauhia nō te ha’amau i te hō’ē mata’eina’a.
Tītauhia i te hō’ē mata’eina’a ’ia roa’a te fāito pūai e hina’arohia nō te hō’ē titi i te roara’a e ono a’e ’āva’e, hou e nehenehe ai i te peresideni misiōni e ani ’ia fa’ariro i te reira mata’eina’a ’ei titi.
Te mau ’ōti’a o te hō’ē titi ’aore rā o te hō’ē mata’eina’a, e pe’e ïa i te mau ’ōti’a o te mau ’āmuira’a e vai ra i roto i te reira titi. Nō te ani te tauira’a i te mau ’ōti’a o te titi ’aore rā o te mata’eina’a, ’aore rā te tārurira’a i te hō’ē ’āmuira’a i roto i te hō’ē titi ’aore rā i te hō’ē mata’eina’a tāpiri mai, e fa’anaho ’e e fa’aau te mau peresideni titi ’aore rā misiōni e vai ra i roto, i te anira’a.
E ha’amata te peresideni titi ’aore rā misiōni i te hō’ē anira’a ’āpī i ni’a te « Boundary and Leadership Proposals ». Mai te mea e’ita ’oia e nehenehe e fa’a’ohipa i te rāve’a natirara, e nehenehe ’oia e fa’auta uira mai i te mau parau ma te pata i ni’a i te hono.
Te parau fa’ati’a nō te mau tauira’a o te titi i ’ōpuahia, nō roto mai ïa i te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo. I te rahira’a o te taime, e rave rātou i te hō’ē fa’aotira’a i roto e ono hepetoma i muri a’e i te fāri’ira’a i te parau anira’a.
36.2
Te ha’amaura’a ’aore rā, te tauira’a i te mau pāroita ’e te mau ’āma’a i roto i te mau titi
E ha’amauhia te mau pāroita ’e te mau ’āma’a i roto i te mau titi mai roto mai i te mau ’āmuira’a e vai ra. E nehenehe te hō’ē peresideni titi e ani ’ia ha’amauhia te hō’ē pāroita ’aore rā, te hō’ē ’āma’a ’āpī i roto i te titi. E ha’apāpū ’oia nā mua roa ē, e pāhono te ’āmuira’a ’āpī i te mau tītaura’a iti roa tei fa’a’itehia i roto i te tāpura i muri nei.
Te mau tītaura’a iti roa nō te ha’amau i te hō’ē pāroita
|
Marite ’e Canada |
Te tahi atu mau fenua ato’a | |
|---|---|---|
|
Rahira’a melo (itoito ’e te itoito ri’i) | Marite ’e Canada 300 | Te tahi atu mau fenua ato’a 150 |
|
Rahira’a taea’e itoito tei mau i te autahu’ara’a a Melehizedeka, tē ’aufau ra i te tuha’a ’ahuru ti’a, ’e e nehenehe e tāvini i roto i te mau ti’ara’a fa’atere | Marite ’e Canada 1 nō e 20 melo (itoito ’e te itoito ri’i). ’Ia vai te hō’ē fāito iti roa e 20. | Te tahi atu mau fenua ato’a 1 nō e 20 melo (itoito ’e te itoito ri’i). ’Ia vai te hō’ē fāito iti roa e 15. |
Te mau tītaura’a iti roa nō te ha’amau i te hō’ē ’āma’a i roto i te hō’ē titi
|
Rahira’a melo (itoito ’e te itoito ri’i) |
20 |
|---|---|
|
Rahira’a taea’e itoito tei mau i te autahu’ara’a a Melehizedeka, tē ’aufau ra i te tuha’a ’ahuru ti’a, ’e e nehenehe e tāvini i roto i te mau ti’ara’a fa’atere |
4 |
E nehenehe te hō’ē peresideni titi e ani ’ia tauihia te hō’ē ’āma’a ’ei pāroita, ’ia pāhono ana’e te ’āmuira’a i te mau tītaura’a iti roa, ’e ’ia ’itehia mai iāna te hō’ē ti’a e nehenehe e tāvini ’ei ’episekōpo.
E nehenehe te hō’ē peresideni titi e ani ’ia vai noa ’aore rā, ’ia fa’a’orehia te mau pāroita ’e te mau ’āma’a mai te mea e tītauhia.
E ha’amata te peresideni titi i te hō’ē anira’a ’āpī i ni’a te « Boundary and Leadership Proposals ». Mai te mea e’ita ’oia e nehenehe e fa’a’ohipa i te rāve’a natirara, e nehenehe ’oia e fa’auta uira mai i te mau parau ma te pata i ni’a i te hono.
Te Peresidenira’a Mātāmua ana’e te nehenehe e fa’ati’a i te anira’a. I te rahira’a o te taime, e rave rātou i te hō’ē fa’aotira’a i roto e maha hepetoma i muri a’e i te fāri’ira’a i te parau anira’a.
36.3
Te ha’amaura’a ’aore rā te tauira’a i te mau ’āma’a i roto i te mau misiōni
E nehenehe te peresideni misiōni e ani ’ia ha’amauhia te mau ’āma’a ’āpī i roto i te hō’ē misiōni. ’Aita i fa’ata’ahia te rahira’a melo iti roa e tītauhia nō te ha’amau i te hō’ē ’āma’a i roto i te misiōni. Terā rā, te ti’ara’a mau i roto i te mau ’āma’a ’āpī, e mea tano ’ia vai e maha a’e taea’e tei mau i te autahu’ara’a. Hō’ē a’e i roto i teie mau taea’e nō te autahu’ara’a a Melehizedeka ’o tē ’aufau ti’a nei i te tuha’a ’ahuru.
E ha’amata te hō’ē peresideni misiōni i te hō’ē anira’a ’āpī i ni’a te « Boundary and Leadership Proposals ». Mai te mea e’ita ’oia e nehenehe e fa’a’ohipa i te rāve’a natirara, e nehenehe ’oia e fa’auta uira mai i te mau parau nā roto i te patara’a i ni’a i te hono.
E nehenehe te Peresidenira’a Ārea e hōro’a ’aore rā, e pāto’i i te hō’ē anira’a a te peresideni misiōni nō te :
-
Ha’amaura’a ’e te topara’a i te i’oa o te hō’ē ’āma’a ’āpī i roto i te misiōni.
-
Fa’a’ore i te hō’ē ’āma’a i roto i te hō’ē misiōni.
-
Taui i te mau ’ōti’a o te hō’ē ’āma’a i roto i te hō’ē misiōni mai te mea ’aita te reira tauira’a, e ha’afifi i te hō’ē titi, hō’ē mata’eina’a, ’aore rā i te tahi atu misiōni.
E tītauhia i te Peresidenira’a ārea e fa’atae atu i te anira’a i fāri’ihia i te mau pū fa’aterera’a a te ’Ēkālesia, hou ’a ha’amauhia ai ’aore rā, ’a tauihia ai te ’āma’a i roto i te mau fa’anahora’a a te ’Ēkālesia.
E nehenehe te Peresidenira’a ārea e turu ’eiaha rā e hōro’a i te parau fa’ati’a hope’a nō te anira’a a te hō’ē peresideni misiōni :
-
’Ia tāruri te hō’ē ’āma’a i roto i te tahi atu titi, mata’eina’a, ’aore rā misiōni.
-
’Ia taui i te i’oa o te hō’ē ’āma’a e vai ra i roto i te misiōni.
-
’Ia taui i te mau ’ōti’a o te ’āma’a i roto i te hō’ē misiōni mai te mea e ha’afifi te reira tauira’a i te hō’ē titi, mata’eina’a, ’aore rā i te tahi atu misiōni.
-
Nō te ha’amau ’aore rā nō te taui i te hō’ē ’āma’a a te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi ’aore rā a te feiā pa’ari ’ōtahi o te misiōni ; nō te mau melo ’aita e paraparau i te reo tumu o te fenua ; te mau melo tei roto i te mau pū ’atu’atura’a, i roto i te mau fa’anahora’a utuutura’a, ’aore rā i roto i te mau fare tāpe’ara’a ; ’aore rā te mau melo i roto i te nu’u fa’ehau.
I roto i teie mau tupura’a, e hi’opo’a te Peresidenira’a ārea i te anira’a ’e mai te mea e turu rātou i te reira, e hāpono atu rātou i te reira nō te parau fa’ati’a. Te Peresidenira’a Mātāmua ana’e te nehenehe e hōro’a i te parau fa’ati’a hope’a. Tei mātarohia, e rave rātou i te hō’ē fa’aotira’a i roto e maha hepetoma i muri a’e i te fāri’ira’a i te hō’ē anira’a hope.
36.4
Te topara’a i te i’oa o te mau ’āmuira’a a te ’Ēkālesia
E tauturu te i’oa o te hō’ē ’āmuira’a ’ia ’itehia te reira e te feiā e ora ra i roto i te reira vāhi. Tei mātarohia, e’ita e tauihia te mau i’oa o te mau ’āmuira’a e vai ra.
Mai te mea e hina’aro te hō’ē peresideni titi ’aore rā misiōni e taui i te i’oa noa o te hō’ē ’āmuira’a, ’aita e tītauhia iāna ’ia fa’a’ohipa i te fa’anahora’a natirara. E fa’atae ’oia i te anira’a nā roto i te niuniura’a i te 1-801-240-1007. I rāpae i te fenua Marite ’e Canata, e niuniu ’oia i te piha tōro’a o te ārea.
Mai te mea e tītauhia e taui i te i’oa o te hō’ē ’āmuira’a nō te mea ’ua fa’anaho-fa’ahou-hia te ’ōti’a, e ha’amata te peresideni titi ’aore rā misiōni i te hō’ē anira’a ’āpī ma te fa’a’ohipa i te rāve’a natirara i ni’a te Boundary and Leadership Proposals. Mai te mea e’ita ’oia e nehenehe e fa’a’ohipa i te rāve’a natira’a, e nehenehe ’oia e fa’auta uira mai i te mau parau nā roto i te patara’a i ni’a i te hono.
Te Peresidenira’a Mātāmua ana’e te nehenehe e hōro’a te parau fa’ati’a nō teie mau anira’a.
E nehenehe te mau Peresidenira’a ārea e fāri’i i te mau anira’a nō te ha’amau ’e nō te topa i te i’oa o te mau ’āma’a ’āpī i roto i te mau misiōni (hi’o 36.3).
36.4.1
Te topara’a i te i’oa o te mau titi ’e te mau mata’eina’a
Te ta’o mātāmua i roto i te i’oa o te hō’ē titi ’aore rā o te hō’ē ’āma’a, mai teie ïa i muri nei :
-
Te ’oire tei reira te pū fa’aterera’a o te titi ’aore rā o te mata’eina’a
-
Te tahi atu ’oire o te titi ’aore rā o te mata’eina’a mātau-maita’i-hia e te mau melo
-
E i’oa nō te hō’ē vāhi i roto i te mau ’ōti’a o te titi ’aore rā o te mata’eina’a
I te fenua Marite ’e i Canada, te piti o te ta’o, o te tuha’a fenua ïa ’aore rā te mata’eina’a tei reira te titi ’aore rā te mata’eina’a i te vaira’a. I roto i te tahi atu mau fenua, te piti o te ta’o, ’o te i’oa ïa o te fenua.
Mai te mea ’ua hau atu i te hō’ē titi ’aore rā mata’eina’a i roto hō’ē ā ’oire, te toru o te ta’o o te hō’ē ïa tāpa’o mātauhia i roto i te mau ’ōti’a o te ’āmuira’a. ’Ua fa’a’itehia i raro nei te tahi mau tāpa’o fa’a’ite nō te mau i’oa o te titi ’e te mata’eina’a :
-
Te mau vāhi o te ’avei’a (apato’erau, apato’a, hiti’a o te rā, ’aore rā to’o’a o te rā)
-
Te mau tuha’a ’oire ’aore rā te vāhi tāpiri mai
-
Fa’a’itera’a fenua
’Ua fa’a’itehia i raro nei te tahi mau tāpa’o fa’a’itera’a ’aita e fa’ati’ahia nō te i’oa o te titi ’e o te mata’eina’a :
-
Te tahi atu mau ta’o nō te fa’a’ite i te pae (’ei hi’ora’a, apato’a to’o’a o te rā)
-
Te mau i’oa o te ta’ata
Mai te mea hō’ē ā i’oa tō te ’oire ’e tō te tuha’a ’oire, te mata’eina’a ’aore rā te fenua, ’eiaha ’ia tāpitihia te fa’ahitira’a i roto i te i’oa. ’Ei hi’ora’a :
-
Te titi nō Idaho Falls Taylor Mountain, ’eiaha ïa te titi nō Idaho Falls Idaho Taylor Mountain
-
Te titi nō México City Azteca, ’eiaha ïa te titi nō México City México Azteca
36.4.2
Topara’a i te i’oa o te mau pāroita ’e te mau ’āma’a
E topahia te i’oa o te pāroita ’aore rā o te ’āma’a ’ia au i te huru fa’a’itera’a i roto i tōna mau ’ōti’a. ’Ua fa’a’itehia i raro nei te tahi mau tāpa’o fa’a’itera’a nō te mau i’oa o te pāroita ’e te ’āma’a :
-
’Oire
-
Te mau tuha’a ’oire ’aore rā te vāhi tāpiri mai
-
Purūmu
-
Vāhi ori-haere-ra’a
-
Ha’api’ira’a
-
Fa’a’itera’a fenua
’Ua fa’a’itehia i raro nei te tahi mau tāpa’o fa’a’itera’a ’aita e fa’ati’ahia nō te i’oa o te pāroita ’e te ’āma’a :
-
Te mau pae o te ’avei’a (’ei hi’ora’a, hiti’a o te rā ’aore rā, apato’erau to’o’a o te rā)
-
Te mau i’oa o te ta’ata
-
Te mau i’oa tei niuhia i ni’a i te hō’ē « view » [vāhi māta’ita’ira’a] (’ei hi’ora’a, Temple View, Mountain View, e ’aore rā River view)
-
Te ’āpitira’a e piti i’oa nō te hāmani hō’ē i’oa ’āpī
E fa’a’ohipahia te i’oa o te hō’ē noa iho huru fa’a’itera’a i roto i te i’oa nō te pāroita ’aore rā, nō te ’āma’a. Mai te mea ’ua hau atu i te hō’ē pāroita ’aore rā ’āma’a e topahia i te hō’ē ā i’oa, e tu’uhia ïa te hō’ē nūmera i roto i te i’oa, mai teie : Pāroita 1 nō Preston ’e pāroita 2 nō Preston.
Te i’oa o te pāroita ’aore rā o te ’āma’a ’o te i’oa ïa nā roto i te reo o terā vāhi. Mai te mea ’aita terā reo e fa’a’ohipa i te pī’āpā Latino, e ’āpitihia te hurira’a reo o te reira i’oa i roto i te anira’a.
36.5
Fa’aohipara’a i te mau tauira’a i ’ōpuahia
36.5.1
Te mau tauira’a nō te titi ’e te mata’eina’a
Tē fa’a’ite ra te rata nō te parau fa’ati’a nō te ha’amau ’aore rā nō te fa’a’ore i te hō’ē titi ’aore rā i te hō’ē mata’eina’a, i te rahira’a taime te tai’o mahana e ravehia ai te mau tauira’a. E’ita teie tai’o mahana e fa’a’itehia ē tae roa atu i te taime, e ’āparau ai te huimana fa’atere rahi tei fa’ata’ahia ’e te peresideni titi ’aore rā misiōni. E’ita te mau tauira’a e fa’a’arahia ē tae roa atu i te ’āmuira’a titi ’aore rā mata’eina’a.
E fa’a’ite te mau peresideni titi ’aore rā misiōni i te pū fa’aterera’a o te ’Ēkālesia ’aore rā i tō rātou piha tōro’a nō te ārea, i muri a’e i te ravera’ahia te mau tauira’a.
36.5.2
Te mau tauira’a o te pāroita ’e te ’āma’a
I te taime ’a fāri’i ai te peresideni titi ’aore rā misiōni i te parau fa’ati’a nō te mau tauira’a o te pāroita ’aore rā o te ’āma’a, e hōro’ahia iāna e 90 mahana nō te fa’a’ite i te mau tauira’a i te mau melo nō tā rātou pāturura’a. Mai te mea e tītauhia ’ia maoro atu ā i te 90 mahana, e ani ’oia i te parau fa’ati’a i te piha tōro’a o te Peresidenira’a Mātāmua.
E fa’a’ite atu te mau peresideni titi ’aore rā misiōni i te pū fa’aterera’a o te ’Ēkālesia ’aore rā i tō rātou piha tōro’a nō te ārea, i muri a’e i te ravera’ahia te mau tauira’a. ’Aita te mau hōho’a fenua ’e te mau ’āmuira’a e tauihia ē tae roa atu, ’ua tāpa’ohia te reira i te pū fa’aterera’a o te ’Ēkālesia.
36.6
Fa’anahora’a niu nō te ’āmuira’a
’Ua fa’ananea te ’Ēkālesia i te Fa’anahora’a niu nō te ’āmuira’a nō te fa’a’ohipa i roto i te tahi mau ’āma’a na’ina’i ’aore rā i te tahi mau putuputura’a o te mau melo tei fa’ati’ahia, tei ’itehia e mau pupu (hi’o 37.7 nō te mau ha’amāramaramara’a hau atu nō ni’a i te mau pupu). E nehenehe te hō’ē peresidenira’a ārea e fa’ati’a i te fa’a’ohipara’a i te Fa’anahora’a niu nō te ’āmuira’a i roto i te mau ’āma’a ’aore rā te mau pupu na’ina’i, mai te mea e ha’apa’ohia te mau tītaura’a i muri nei :
-
Tei te fāito ha’amatara’a noa te ’Ēkālesia.
-
’Ua purara haere te mau melo nā te mau vāhi ato’a.
-
E mea iti roa te nūmera o te mau melo, ’e nō ha’amata noa atu ra te fa’aterera’a i te ruperupe.
-
E hina’aro ta’a ’ē tō te mau melo i te reo ta’a ’ē, ’aore rā tei roto rātou i te mau pū ’atu’atura’a, te mau fa’anahora’a utuutura’a ; ’aore rā tei roto i te mau fare tāpe’ara’a.
E nehenehe ato’a te hō’ē peresidenira’a ārea e fa’ati’a te fa’a’ohipara’a o te Fa’anahora’a niu o te ’āmuira’a i roto i te mau misiōni ’aore rā i te mau titi, e tupu ra teie ’ohipa i reira.
’Ua hōro’ahia te mau arata’ira’a nō teie fa’anahora’a i roto te Buka arata’i nō te Fa’anahora’a niu nō te ’Āmuira’a. ’Ua hōro’ahia atu te tahi atu mau ha’amāramaramara’a i roto te Buka arata’i nā te ’āma’a, te Buka arata’i nā te feiā fa’atere o te autahu’ara’a ’e te mau ’āvirira’a, te Buka arata’i nā te ’utuāfare, ’e te Buka arata’i nō te ha’api’ira’a.