« 28. Te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā pohe », Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).
« 28. Te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā pohe », Buka arata’i rahi.
28.
Te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā pohe
28.0
’Ōmuara’a
E tuha’a te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te tau a muri noa atu nō te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a (hi’o 1.2). Maoti te mau ’ōro’a e ravehia i roto i te hiero e ti’a ai i te mau ’utuāfare ’ia vai ’āmui ē a muri noa atu, ’e ’ia ’ite i te ’īra’a o te ’oa’oa i mua i te aro o te Atua.
Nō te ho’i te mau tamari’i a te Metua i te ao ra iāna ra, e mea tītau-roa-hia ia rātou ’ia tātarahapa, ’ia ti’a mā nō te fāri’i i te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a, ’e ’ia fa’atura i te mau fafaura’a tei tā’amuhia i te ’ōro’a tāta’itahi. Teie te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a :
-
Te bāpetizora’a.
-
Te ha’amaura’a ’e te hōro’ara’a nō te Vārua Maita’i.
-
Te hōro’ara’a i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e te fa’atōro’ara’a i te hō’ē tōro’a (nō te mau tāne)
-
Te ’ōro’a hiero.
-
Te tā’atira’a hiero.
’Ua ’ite te Metua i te ao ra ē, e rave rahi o tāna mau tamari’i ’o tē ’ore e fāri’i i teie mau ’ōro’a i roto i tō rātou orara’a tāhuti nei. ’Ua hōro’a mai ’oia i te tahi atu rāve’a nō rātou nō te fāri’i i te mau ’ōro’a ’e nō te rave i te mau fafaura’a ’e ’ōna. I roto i te mau hiero, e nehenehe te mau ’ōro’a e ravehia nā roto i te monora’a. Te aura’a ra, e fāri’i te hō’ē ta’ata ora i te mau ’ōro’a nō te hō’ē ta’ata pohe. I roto i te ao vārua, e nehenehe te mau ta’ata pohe e mā’iti e fāri’i ’aore rā e pāto’i i te mau ’ōro’a tei ravehia nō rātou (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 138:19, 32–34, 58–59).
’Aita e tītauhia te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a nō te feiā ’aita e fāito ti’a’aura’a ti’a i roto i teie orara’a (hi’o 18.1, 28.3.4, ’e 28.3.5).
Tē fa’aitoitohia nei te mau melo o te ’Ēkālesia, ’ia ’imi i te mau fēti’i pohe tei ’ore i fāri’i i te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. I muri iho e rave te mau melo i te mau ’ōro’a nā ni’a i te i’oa o taua mau fēti’i ra. (Hi’o Malaki 4:5–6 ; 1 Korinetia 15:29 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 2:1–3 ; 128:15–18 ; hi’o ato’a 25.1 i roto i teie buka arata’i.)
Mai te mea ’aita te mau melo i fa’aineine i te mau i’oa ’utuāfare nō te ’ohipa hiero (hi’o 28.1.1), e hōro’ahia te mau i’oa o te mau ta’ata pohe tei tītauhia te mau ’ōro’a, i te hiero.
Tē fa’aitoitohia nei te mau melo ’ia haere pinepine i te hiero mai te au i tō rātou vaira’a, nō te rave ānei i te mau ’ōro’a monora’a nō tō rātou iho fēti’i, ’aore rā nō te mau ta’ata tā te hiero e hōro’a mai te i’oa.
E ha’amaita’ihia te mau melo o te ’Ēkālesia ’ia rave ana’e rātou i te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā pohe. ’Ia rave ana’e rātou i te mau ’ōro’a monora’a, e nehenehe tā rātou e feruri i tā rātou iho mau fafaura’a nō te hiero ’e tā rātou fafaura’a ’ia ha’apa’o i te reira mau fafaura’a.
E tauturu te mau peresideni titi ’e te mau ’episekōpo i te mau melo ’ia fa’aineine, ’ia tupu au maita’i tā rātou ravera’a i te mau ’ōro’a o te hiero. E nā reira rātou nā roto i te ha’api’ira’a i te ta’ata i te ha’api’ira’a tumu niu nō te ’ohipa hiero, ’e nā roto i te ha’apāpūra’a ē ’ua māramarama te mau melo i te mau arata’ira’a nō teie ’ohipa. Hi’o i te pene 25 nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a.
28.1
Te mau arata’ira’a rarahi nō te rave i te mau ’ōro’a monora’a
Te mau ta’ata pohe tei rae’ahia e 8 matahiti ’e ni’a atu i te taime nō tō rātou pohera’a, e nehenehe e ravehia te mau ’ōro’a monora’a nō rātou. I te rahira’a o te taime, e nehenehe te mau melo e rave i te mau ’ōro’a o te hiero, nō te feiā pohe i muri noa a’e te ma’irira’a e hō’ē matahiti, mai te tai’o mahana nō tō rātou pohera’a (hi’o 28.1.1 ’e 28.3).
28.1.1
Fa’aineine i te mau i’oa o te mau ta’ata pohe nō te mau ’ōro’a o te hiero
E rave rahi rāve’a e vai ra nō te tauturu i te mau melo ’ia ’ite mai ’o vai te mau fēti’i pohe tei tītauhia ’ia ravehia te mau ’ōro’a nā ni’a i tō rātou i’oa (hi’o 25.4 ’e 28.3). Nā te feiā fa’atere i muri nei e tauturu i te mau melo ’ia ha’api’i e nāhea i te fa’aineine i te mau i’oa o te mau melo pohe o te ’utuāfare, nō te mau ’ōro’a o te hiero :
-
Te mau peresidenira’a pupu peresibutero ’e Sōtaiete Tauturu (hi’o 25.2.2)
-
Te fa’atere ’ohipa hiero ’e ’ā’amu ’utuāfare nō te pāroita (hi’o 25.2.3)
-
Te mau tauturu ’ohipa hiero ’e ’ā’amu ’utuāfare nō te pāroita (hi’o 25.2.4)
Mai te mea e nehenehe, e tu’uhia te mau ha’amāramaramara’a e fa’a’ite ra ’o vai te mau melo o te ’utuāfare i roto ia FamilySearch.org, hou te mau ’ōro’a o te hiero e ravehia ai (hi’o 25.4.2).
28.1.1.1
Hāpono i te i’oa o te mau melo o te ’utuāfare
’Ia hāpono ana’e rātou i te mau i’oa nō te mau ’ōro’a monora’a o te hiero, tōna tanora’a, e hāpono te mau melo i te mau i’oa ana’e o te mau ta’ata e aura’a ’e ’o rātou. Ta’a ’ē noa atu te mea i pāpa’ihia i roto i te 28.3, e nehenehe te mau ’ōro’a monora’a ’ia ravehia hō’ē matahiti i muri a’e i te pohera’a o taua ta’ata ra, mai te mea e ’itehia hō’ē o te tītaura’a i muri nei :
-
Nā te hō’ē ta’ata piri i te ta’ata pohe (te hoa fa’aipoipo ’aita i ta’a iāna, te tamari’i pa’ari, te metua ’aore rā te taea’e ’e te tuahine) e hāpono i te i’oa nō te mau ’ōro’a o te hiero.
-
’Ua fāri’ihia te parau fa’ati’a, nō te rave i te mau ’ōro’a, nā te hō’ē ta’ata piri i te ta’ata pohe (te hoa fa’aipoipo ’aita i ta’a iāna, te tamari’i pa’ari, te metua ’aore rā te taea’e ’e te tuahine).
Mai te mea ’aita hō’ē o te mau tītaura’a i ni’a nei i pāhonohia, e ravehia te mau ’ōro’a monora’a o te hiero e 110 matahiti i muri a’e i te fānaura’ahia te ta’ata pohe.
Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a, ’a hi’o i te mau parau i muri nei i ni’a ia FamilySearch :
28.1.1.2
Hāpono i te mau i’oa o te mau ta’ata tu’iro’o ’e te mau pupu tei fa’ati’a-’ore-hia
Tōna tanora’a, ’eiaha te mau melo o te ’Ēkālesia e hāpono i te mau i’oa i te FamilySearch.org nō te mau pupu i muri nei :
-
Te mau ta’ata tu’iro’o
-
Te mau i’oa tei ha’aputuputuhia mai roto mai i te mau ’ōpuara’a ’īritira’a tei ’ore i ha’amanahia
-
Te feiā tei māuiui i roto i te Ha’apohera’a ’āti Iuda (Holocauste Juif)
Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a, hi’o i te parau i muri nei i ni’a ia FamilySearch : « Can I do temple work for victims of the Jewish Holocaust ? [E ti’a ānei iā’u ’ia rave i te ’ohipa hiero nō te feiā tei māuiui i te Ha’apohera’a ’āti Iuda] ? »
28.1.2
’O vai tē nehenehe e ’āmui i roto i te mau ’ōro’a nō te feiā pohe
’O te mau melo ato’a e parau fa’ati’a mana nō te hiero tē nehenehe e ’āmui atu i roto i te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a nō te feiā pohe. E nehenehe te mau melo e parau fa’ati’a mana nō te hiero e ’āmui i roto i te mau ’ōro’a ato’a nō te feiā pohe. Hi’o 26.3.
28.1.3
Te ’āmuira’a mai te mau melo huma mero ’aore rā, huma roro
E nehenehe te mau melo huma e rave i te ’ohipa hiero nō te feiā pohe mai te mea ē :
-
E parau fa’ati’a mana nō te hiero tā rātou (hi’o 28.1.2).
-
E ’aravihi tō rātou ’ia māramarama i te ’ōro’a.
-
E nehenehe tā rātou e ha’apa’o ia rātou iho, ’aore rā, e ’āpe’ehia rātou e te hō’ē ta’ata piri ia rātou, ’aore rā te hō’ē hoa, nō te hō’ē ā ’āpeni ’e e parau fa’ati’a nō te hiero ato’a tāna ’e e nehenehe tāna e tauturu atu mai te mea e hina’arohia.
28.1.4
Te tārenara’a
E tītauhia paha ’ia tāpa’o te mau melo i tō rātou i’oa hou ’a haere ai e rave i te mau ’ōro’a nō te feiā pohe. Hi’o temples.ChurchofJesusChrist.org ’ia noa’a mai te ha’amāramaramara’a hono nō te hiero tāta’itahi, nā reira ato’a te mau tītaura’a tārenara’a.
28.1.5
Te tauturu nō te ’īritira’a ’aore rā te ’auvaha parau
Hi’o 27.1.4.
28.1.6
Te ’ahu e ’ō’omo nō te haere i te hiero
Hi’o 27.1.5.
28.1.7
Te ha’apa’ora’a tamari’i
Hi’o 27.1.6.
28.2
Te ravera’a i te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā pohe
Tē fa’ata’a nei te mau tuha’a i muri nei i te mau ’ōro’a e ravehia nā roto i te monora’a nō te feiā pohe, i roto i te mau hiero. ’Ia rave-ana’e-hia te mau ’ōro’a monora’a, e ti’a te hō’ē melo ’ei mono nō te hō’ē ta’ata pohe hō’ē ā ’āpeni i te fānaura’a ’e tōna.
28.2.1
Te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a nō te feiā pohe
’O te mau melo ato’a e parau fa’ati’a mana tā rātou nō te hiero, tē nehenehe e anihia ’ia tāvini i roto i te mau ’ohipa bāpetizora’a. Teie te tahi o te mau ’ohipa :
-
Te haerera’a ’ei mono nō te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a.
-
Te haerera’a ’ei ’ite nō te mau bāpetizora’a feiā mono.
-
Te tauturura’a i te mau ta’ata haere hiero.
-
Te ’ōperera’a i te mau ’ahu ’e te mau tauera.
-
Te tauturura’a i te tāpa’o i te mau ’ōro’a bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a i roto i te fa’anahora’a rorouira.
E anihia te feiā tei mau i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e te mau tahu’a nō te Autahu’ara’a a Aarona ’ia rave i te mau bāpetizora’a nō te feiā pohe. E ani-ato’a-hia te feiā tei mau i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’ia fa’atere i te mau ha’amaura’a nō te feiā pohe.
’O te mau tāne ana’e tei fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero tē anihia ’ia :
-
Tāvini ’ei pāpa’i parau i te ’āpo’o bāpetizora’a.
-
Tāvini ’ei pāpa’i parau i te ha’amaura’a.
Tōna tanora’a, e tārena nā mua te mau pupu ’e te hiero hou ’a haere ai, mai te mau ’utuāfare, te mau pāroita ’e te mau titi e hina’aro e ’āmui i roto i te mau ’ōro’a i te vāhi bāpetizora’a (hi’o 28.1.4). ’Ia ’āpe’e atu te hō’ē ta’ata pa’ari ’aore rā hau atu ’o tē mau nei i te parau fa’ati’a mana nō te hiero, i teie nau pupu.
28.2.2
Te mau ’ōro’a fa’aineinera’a ’e te ’ōro’a hiero
’Ia rave-ana’e-hia te mau ’ōro’a hiero monora’a nō te feiā pohe, e ravehia ’e e tāpa’o-ta’a-’ē-hia te tuha’a fa’aineinera’a nō te ’ōro’a hiero (hi’o 27.2). ’O te mau melo ato’a tei fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero ’e ’o tē mau nei i te hō’ē parau fa’ati’a mana nō te hiero, te nehenehe e ti’a ’ei mono nō te fāri’i i teie mau ’ōro’a.
28.2.2.1
Hi’opo’a i te mau ’ōro’a tei tītauhia nō te fāri’i i te ’ōro’a hiero
E mea tītauhia ’ia bāpetizohia ’e ’ia ha’amauhia te hō’ē ta’ata pohe, i tōna orara’a ānei ’aore rā nā roto i te monora’a, hou ’a ravehia ai te ’ōro’a hiero nōna, ’e tae noa atu te tuha’a fa’aineinera’a.
I te tahi taime, i muri a’e i te fāri’ira’ahia te ’ōro’a hiero nā roto i te ta’ata mono e ’itehia ai ē, e’ita e nehenehe e ha’apāpū i te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a tāna i fāri’i i roto i tōna orara’a. I terā taime, e mea tītau-roa-hia ’ia bāpetizohia te ta’ata ’e ’ia ha’amauhia nā roto i te ta’ata mono. ’Aita e tītauhia ’ia rave fa’ahou ā i te ’ōro’a hiero i muri a’e i te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a nā roto i te ta’ata mono.
28.2.3
Te tā’atira’a i te hoa fa’aipoipo ’e te tā’atira’a i te mau tamari’i i te mau metua
I roto i te hiero, e nehenehe te feiā pohe e tā’atihia i te hoa fa’aipoipo ’o tā rātou i fa’aipoipo i roto i te orara’a nei (hi’o 38.4.1.3, mai te mea tē ora noa ra ā hō’ē hoa fa’aipoipo ’e 38.4.1.7 mai te mea ’ua pohe nā hoa fa’aipoipo). E nehenehe ato’a e tā’atihia te mau tamari’i ora ’aore rā pohe i tō rātou metua pohe (hi’o 38.4.2.2). E nehenehe te hō’ē melo tei fāri’i i tōna ’ōro’a hiero ’e tei mau i te hō’ē parau fa’ati’a mana nō te hiero, e ti’a ’ei mono nō te mau ’ōro’a tā’atira’a.
E mea tītau-roa-hia ’ia ravehia te mau ’ōro’a nō bāpetizora’a, nō te ha’amaura’a, nō te fa’aineinera’a ’e nō te ’ōro’a hiero, i roto i te orara’a ānei ’aore rā nā roto i te monora’a, hou te hō’ē ta’ata pohe e tā’atihia ai i tōna hoa fa’aipoipo, ’aore rā i tōna nā metua. Nō te hō’ē rā ta’ata tei pohe nā mua a’e i te 8 matahiti ’aore rā ’aita tōna fāito ti’a’aura’a ti’a i roto i te orara’a nei, ’aita ïa e tītauhia te hō’ē noa atu ’ōro’a hou ’a tā’atihia ai ’oia i tōna nā metua (hi’o 18.1, 28.3.4, ’e 28.3.5).
28.3
Te mau vaira’a ta’a ē
Tē fa’ata’a nei teie tuha’a i te mau vaira’a ta’a ’ē e’ita te tahi mau arata’ira’a i roto i te 28.1 e tano.
28.3.1
Te mau melo e’ita e nehenehe e haere i te hiero hou i tō rātou pohera’a
’Aita te taime tīa’ira’a hō’ē matahiti i muri a’e i te pohera’a nō te mau ’ōro’a monora’a o te hiero (hi’o 28.1) e tano nō te mau melo ti’a mā tei bāpetizohia i te 8 o matahiti ’e ni’a atu, ’o tē haere atu i te hō’ē hiero ’aita rā e nehenehe nō te tahi mau tumu e ’aita iho ā tā rātou e rāve’a. Mai te ’mau melo ato’a tei ’ore i fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero nō te ’orera’a i ra’ehia te matahiti tano (hi’o 27.2.2).
E paraparau nā mua te mau melo o te ’utuāfare i te hiero, hou ’a tārena ai i teie mau ’ōro’a. E mea tītau-roa-hia hō’ē o te mau mea i muri nei :
-
Te parau fa’ati’a nō te hiero a te ta’ata pohe tei mana i te taime nō te pohera’a
-
E rata nā te ’episekōpo e ha’apāpū ra i te ti’a-mā-ra’a o te ta’ata pohe i te taime nō te pohera’a
E fa’a’itehia te parau fa’ati’a hiero ’aore rā te rata i te hiero hou te ’ōro’a e ravehia ai.
28.3.2
Te mau melo i pohe i roto i te matahiti o te bāpetizora’a
Mai te mea e pohe te hō’ē melo nā mua a’e i te hō’ē matahiti i muri iho i tōna bāpetizora’a, e nehenehe te mau ’ōro’a mono o te hiero e ravehia nō terā ta’ata i te taime e ma’iri ai hō’ē matahiti i muri iho i te tai’o mahana ’oia i ha’amauhia ai.
28.3.3
Te mau tamari’i tei pohe nā mua a’e i te fānaura’a (mau tamari’i fānau pohe ’e mau tamari’i marua)
’Aita e tītauhia te mau ’ōro’a o te hiero ’e ’aita te reira e ravehia nō te mau tamari’i tei pohe nā mua a’e i te fānaura’a. Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a, hi’o 38.7.3.
28.3.4
Te mau tamari’i tei pohe hou i te va’ura’a o te matahiti
’Ua fa’aorahia te mau tamari’i ri’i nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e « ’ua fa’aorahia ïa i roto i te bāsileia tiretiera nō te ao ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 137:10). Nō reira, ’aita e bāpetizora’a ’e ’aita e ’ōro’a hiero e ravehia nō te hō’ē tamari’i i pohe hou i te va’ura’a o te matahiti. Terā rā, e nehenehe te mau tā’atira’a i te mau metua e ravehia nō te mau tamari’i tei ’ore i fānauhia i roto i te fafaura’a ’aore rā tei ’ore i fāri’i i te reira ’ōro’a i roto i te orara’a (hi’o 18.1).
28.3.5
Te feiā i pohe e huma roro tō rātou
E nehenehe e ravehia te mau ’ōro’a o te hiero nō te feiā pohe tei mātauhia ē e fāito ti’a’aura’a tano tō rātou (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:71). E nehenehe ato’a te mau ’ōro’a o te hiero e ravehia nō te mau ta’ata ’aita tō rātou fāito ti’a’aura’a i ta’ahia.
Mai te mea ē, ’ua ’ite-pāpū-roa-hia ē, e huma roro tō te hō’ē ta’ata pohe ’e ’aita tōna fāito ti’a’aura’a, ’o te tā’atira’a ana’e i te mau metua te ’ōro’a e ravehia (hi’o 38.2.4). E rave-noa-hia te reira mai te peu ’aita terā ta’ata i fānauhia i roto i te fafaura’a ’aore rā ’aita ’oia i tā’atihia i tōna nā metua ’a ora ai ’oia. ’Aita te tahi atu mau ’ōro’a o te hiero e tītauhia ’e e ravehia, noa atu ā ’ua rae’ahia tōna e 8 matahiti ’e ni’a atu.
28.3.6
Te feiā tei mana’ohia ’ua pohe
E nehenehe e rave i te mau ’ōro’a o te hiero nō te hō’ē ta’ata tei mana’ohia ē, ’ua pohe. E’ita te mau ’ōro’a e ravehia ē tae roa atu, ’ua ma’iri 10 matahiti i muri mai i te taime ’a mana’ohia ē ’ua pohe terā ta’ata ’aore rā ’ua parauhia ē ’ua pohe i mua i te ture. E tano teie arata’ira’a nō te mau ta’ata :
-
’Ua mo’e i roto i te hō’ē tama’i ’aore rā i ni’a i te moana.
-
’Ua mo’e ’e ’ua hi’ohia te vaira’a ’ua pohe iho ā, ’aita rā te tino i ’itehia mai.
Nō te tahi atu mau mo’era’a, e nehenehe te mau ’ōro’a o te hiero e ravehia, ’a ma’iri ai 110 matahiti i muri a’e i te fānaura’a o taua ta’ata ra.
E nehenehe te peresideni titi e paraparau i te tuha’a fa’atere nō te hiero mai te mea e uira’a tāna nō ni’a i teie arata’ira’a :
Rata uira : TempleDepartment@ChurchofJesusChrist.org
28.3.7
Te feiā i ha’apohe ia rātou iho
Nō te feiā tei ha’apohe ia rātou, e nehenehe te mau ’ōro’a o te hiero e ravehia nō rātou hō’ē matahiti i muri mai i te pohera’a (hi’o 38.6.20).
28.3.8
Te mau ta’ata tei ’īritihia tō rātou ti’ara’a melo ’e ’aore rā ’o tei fa’aho’i i tō rātou ti’ara’a melo
Mai te mea ’ua ’īritihia te ti’ara’a melo nō te ’Ēkālesia o te hō’ē ta’ata ’aore rā ’ua fa’aho’i i tōna ti’ara’a melo hou ’oia ’a pohe ai, e tītauhia te parau fa’ati’a a te Peresidenira’a Mātāmua hou ’a ravehia ai te mau ’ōro’a o te hiero nōna. E nehenehe te hō’ē melo o te ’utuāfare e tītau i teie parau fa’ati’a nā roto i te hō’ē rata i te piha tōro’a a te Peresidenira’a Mātāmua, ’ia ma’iri hō’ē matahiti mai te pohera’a o terā ta’ata. E fa’ata’a mai te rata i te vaira’a o terā ta’ata. ’Aita e tītauhia te hō’ē ’api parau anira’a. E nehenehe te ’episekōpo ’e ’aore rā, te peresideni titi e turu i teie anira’a mai te mea e hina’arohia.
28.3.8.1
Te fāri’i-fa’ahou-ra’a ’ei melo, nō te feiā pohe tei ’ore i fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero
Nō te mau ta’ata pohe tei ’ore i fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero, ’e ’ua ’īritihia tō rātou ti’ara’a melo nō te ’Ēkālesia ’aore rā ’ua fa’aho’i i tō rātou ti’ara’a melo, e fāri’i-fa’ahou-hia rātou nā roto i te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a. E tītauhia te parau fa’ati’a a te Peresidenira’a Mātāmua, mai tei fa’a’itehia i roto i te 28.3.8. ’Aita e tītauhia i teie feiā pohe ’ia tā’ati-fa’ahou-hia i tō rātou nā metua mai te mea ’ua fānauhia rātou i roto i te fafaura’a, ’aore rā ’ua tā’atihia i tō rātou nā metua i roto i te orara’a.
28.3.8.2
Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te mau ha’amaita’ira’a nō te hiero nō te feiā tei fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero
Nō te mau ta’ata pohe tei fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero ’e ’ua ’īritihia tō rātou ti’ara’a melo nō te ’Ēkālesia ’aore rā ’ua fa’aho’i i tō rātou ti’ara’a melo, ’e ’ua fāri’i-fa’ahou-hia i muri iho nā roto i te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a, e nehenehe rātou e fāri’i i tō rātou mau ha’amaita’ira’a nō te autahu’ara’a ’e nō te hiero, nā roto noa rā i te ’ōro’a nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te mau ha’amaita’ira’a. E’ita teie mau ta’ata e fa’atōro’ahia i te hō’ē tōro’a nō te autahu’ara’a, ’e e’ita ato’a rātou e fāri’i fa’ahou ā i te ’ōro’a hiero, inaha ra ’ia fa’aho’i-fa’ahou-hia mai teie mau ha’amaita’ira’a nā roto i teie ’ōro’a.
Mai tei pāpa’ihia i roto i te 28.3.8, e tītauhia te parau fa’ati’a a te Peresidenira’a Mātāmua nō te rave i teie ’ōro’a nō te feiā pohe. Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a i te ravera’a i teie ’ōro’a nō te feiā ora, ’a hi’o i te 32.17.2.