Family Looking Towards the Light [E ’utuāfare e hi’o ra i ni’a i te māramarama], by Lovetta Reyes Cairo. Hō-mai-hia e te Havenlight
10.
E mea mo’a tō ’oe tino
1 Korinetia 6:18–20
E hōro’a fa’ahiahia tō ’oe tino nō ’ō mai i tō ’oe Metua i te ao ra. Maoti te tino e mana rahi a’e tō ’oe nō te fa’a’ohipa i tō ’oe ti’amāra’a ’ia mā’iti i roto i te maita’i ’e te ’ino. E nehenehe te ’evanelia a Iesu Mesia i fa’aho’ihia mai e tauturu ia ’oe ’ia hi’o i tō ’oe tino mai tā te Atua e hi’o nei. ’E nā te reira e fa’atupu i te ta’a-’ē-ra’a rahi i roto i tā ’oe mau mā’itira’a nō ni’a i te mea tā ’oe e rave i tō ’oe tino, ’e nāhea i te aupuru i te reira.
Te mau parau mau mure ’ore
Tei te hōho’a o te Atua tō ’oe tino—’o te tino ora hanahana roa a’e ’e te tura ari’i i roto i te ra’i nui ātea. Tē fa’aau nei te mau pāpa’ira’a mo’a i tō tātou tino i te hō’ē hiero mo’a, e vāhi i reira te Vārua e pārahi ai. Parau mau, ’aita tō ’oe tino i te fāito maita’i roa i teienei. Terā rā, te mau ’ohipa e tupu ’a vai noa ai ’oe i roto i te tino, e tauturu ïa ia ’oe ’ia fa’aineine nō te fa’ari’i i te hō’ē tino maita’i roa ’e te ti’afa’ahou ’e te hanahana, ’ia tae i te hō’ē mahana.
Tō ’oe vairua, ’o tō ’oe tino ïa ’e tō ’oe vārua. Nō reira, ’ua tū’ati rahi te ea pae tino ’e te ea pae vārua. ’Ua heheu te Fa’aora i te Parau pa’ari nō te ha’api’i ia ’oe i te mau parau tumu nō te aupurura’a i tō ’oe tino ’e nō te parau fafau i te mau ha’amaita’ira’a i te pae tino ’e i te pae vārua.
’Ua riro te hereherera’a ’ei tuha’a faufa’a rahi i roto i te fa’anahora’a a te Atua, nō te fa’atupu i te mau fa’aipoipora’a ’oa’oa ’e te mau ’utuāfare mure ’ore. E ’ere te reira mau mana’o i te hara—e mea mo’a rā. Nō te mo’a rahi ’e te pūai rahi o te hereherera’a, ’ua hōro’a te Atua ia ’oe i tāna ture nō te vi’ivi’i ’ore, nō te fa’aineine ia ’oe ’ia fa’a’ohipa i te reira mau mana’o mai tei ’ōpuahia. Tē parau nei te ture nō te vi’ivi’i ore ē, tē fa’ari’i nei te Atua i te ’ohipa hereherera’a i rotopū noa i te tāne ’e i te vahine tei fa’aipoipohia. E rave rahi ta’ata e tāu’a ore nei ’e e fa’ao’ō’o nei i te ture a te Atua, tē ani nei rā te Fatu ia tātou ’ia riro ’ei pipi nāna ’e ’ia ora i te ture teitei a’e.
Te mau tītaura’a manihini
’A rave i tō ’oe tino—’e te tino o vetahi ’ē—ma te fa’atura. ’Ia rave ’oe i te mau fa’aotira’a nō ni’a i tō ’oe ’ahu, tō ’oe rouru ’e tō ’oe hōho’a, ’a ui ia ’oe iho : « Tē fa’atura ra ānei au i tō’u tino mai te hō’ē hōro’a mo’a nō ’ō mai i te Atua ra ? » Tē hina’aro nei te Metua i te ao ra ’ia hi’o tātou i te tahi ’e te tahi i tō tātou huru mau : ’eiaha mai te mau tino tāhuti noa, mai te mau tāmari’i here rā nāna, ma te hope’a hanahana. ’A ’ape i te haere’a e tūra’i ’aore rā e ’ume i te rōtahira’a ti’a ’ore i ni’a i tō ’oe tino, e ’ere rā i ni’a i tō ’oe ti’ara’a ’ei tamari’i nā te Atua ma te ananahi mure ’ore. ’Ia arata’i te vai-mā-ra’a i te pae mōrare ’e te here i te Atua i tā ’oe mau mā’itira’a. ’A ani i te parau a’o a tō ’oe ’utuāfare.
’A rave i te mau mea ’o tē ha’apūai i tō ’oe tino, ’eiaha rā te mau mea ’o tē ha’apēpē ’aore rā e tū’ino i te reira. ’A oa’oa ’e ’a māuruuru i te mau maita’i e rave rahi tā te Atua i hōro’a mai. ’A ha’amana’o ē, e ’ere te ’ava, te ’ava’ava, te taofe, te tī ’e te tahi atu mau rā’au taero ’e te mau rito ’ino nō tō ’oe tino ’e nō tō ’oe vārua. E nehenehe ato’a te tahi mau rā’au, mai te mau rā’au e hōro’ahia mai e te taote e fa’atupu i te fifi, mai te mea ’aita e fa’a’ohipa-tano-hia.
’A fa’ariro noa i te ’āpeni ’e te hereherera’a ’ei ’ohipa mo’a. ’Eiaha te reira ’ia riro ’ei parau ha’uti ’e te fa’a’ārearea. I rāpae i te fa’aipoipora’a o te tāne ’e te vahine, e mea hape ’ia tāpe’ape’a i te mau vāhi ’ōmo’e ’e te mo’a o te tino o te hō’ē ta’ata, noa atu e mea nā ni’a i te ’ahu. ’Ia mā’iti ’oe i tā ’oe mea e rave, e hi’o, e tai’o, e fa’aro’o, e feruri, e pia ’e e hāpono, ’a ’ape i te mau mea ato’a e fa’aauma’i i te mau mana’o ’iminave i roto i te ta’ata ’e ia ’oe iho. ’O te hōho’a faufau ato’a ïa, noa atu te ’ohipa, noa atu te ’ohipa. Mai te mea tē ’ite ra ’oe ē, e pūai fa’ahou mai te mau fa’ahemara’a nō terā vaira’a ’aore rā nō terā ’ohipa, ’a ’ape i te reira. ’Ua ’ite iho ā ’oe e aha terā huru mea ’e terā huru ’ohipa. ’E mai te peu noa atu ’aita i pāpū ia ’oe, e nehenehe te Vārua, tō ’oe ’utuāfare ’e tō ’oe feiā fa’atere e tauturu ia ’oe ’ia ’ite. ’A fa’a’ite i tō ’oe Metua i te ao ra ē, tē fa’atura nei ’oe ’e te ha’apa’o maita’i nei ’oe i te mana mo’a nō te hāmani i te ora.
Te mau ha’amaita’ira’a i parauhia
E rahi tō ’oe fa’atura ia ’oe ’e ia vetahi ’ē ’ia fa’atura ’oe i tō ’oe tino, nā roto i tā ’oe mau peu, tō ’oe hōho’a ’e tō ’oe ’ahu.
’Ua fafau te Fatu i te mau tao’a rahi nō te ’ite i te feiā e ha’apa’o i te Parau Paari. E fa’arahi ato’a te tino maita’i, ’aita e ma’i fa’atītī, i tō ’oe ’aravihi ’ia fa’ari’i i te heheura’a nō ’oe iho, ’ia feruri maita’i ’e ’ia tāvini i te Fatu.
Nā roto i te orara’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore e tae mai ïa te mana’o fa’ari’i o te Atua ’e tō ’oe iho mana pae vārua. E pāruru te reira ia ’oe ’e i tō ’oe ’utuāfare a muri a’e. ’Ia fa’aipoipo ’oe, e fa’atae mai te reira ture i te here rahi a’e ’e te ti’aturi ’e te tāhō’ē i roto i tō ’oe fa’aipoipora’a. I te ha’apa’ora’a i teie ture ’oe e haere ai i mua i roto i te tau mure ’ore, ma te riro rahi atu ā mai tō ’oe Metua i te ao ra te huru. E rahi tō ’oe ti’aturi ’ia ora ana’e ’oe mai te hō’ē pipi nā Iesu Mesia.
Uira’a ’e Pāhonora’a
E aha te fa’aturera’a a te Fatu nō ni’a i te ’ahu, te fa’anehenehera’a, te tātaura’a ’e te pātiara’a i te tino ? Te ture a te Fatu, ’o te fa’aturara’a ïa ’oe i te mo’ara’a o tō ’oe tino, noa atu ē mea ta’a ’ē ’oe i te tahi atu i te tahi atu mau ta’ata. ’Ia arata’i teie parau mau ’e te Vārua i tā ’oe mau fa’aotira’a—te mau fa’aotira’a iho ā rā e fa’ahope’ara’a vai maoro i ni’a i tō ’oe tino. ’Ei taure’are’a pa’ari ’oe ’e te ha’apa’o maita’i, ’e ’a ’imi i te parau a’o a tō ’utuāfare ’e a tō feiā fa’atere.
Nāhea vau e upo’oti’a ai i ni’a i te mau fa’ahemara’a ’e te mau peu ’ino ? E mana tō te Metua i te ao ra ’e tō Iesu Mesia nō te tauturu ia ’oe. ’A fa’a’ī i tō ’oe orara’a i te mau mea e tītau i tō rāua mana i roto i tō ’oe orara’a, mai te pure, te tai’ora’a pāpa’ira’a mo’a ’e te ’ohipa tāvinira’a i te ta’ata. ’A fāriu i ni’a ia Iesu Mesia ’e i tāna evanelia, e ’ite ïa ’oe ē, e nehenehe te mau paruparu e riro mai ’ei pūai. ’A tītau i te tauturu a te ’utuāfare, a te feiā fa’atere ’e a te feiā tōro’a fa’aa’o mai te mea e tītauhia. E nehenehe rātou e tauturu ia ’oe ’ia fa’atere maita’i fa’ahou ā i tō ’oe orara’a. E tītauhia paha te tahi taime, nō reira ’a fa’a’oroma’i ’e ’eiaha roa atu e fa’aru’e.
Tē fa’ahina’aro nei au i te mau ta’ata nō tō’u ’āpeni. Nāhea ïa teie mau fa’aturera’a i te tano i ni’a iā’u ? E ’ere te mana’o fa’ahina’arora’a ta’ata nō tōna iho ’āpeni i te hara. Mai te mea ’o te reira tō ’oe mau mana’o ’e ’aita ’oe e pe’e nei i te reira, ’aore rā ’aita ’oe e rave nei i te reira, tē ha’apa’o nei ïa ’oe i te ture mo’a a te Metua i te ao ra nō te vi’ivi’i ’ore. E tamari’i here ’oe nā te Atua ’e e pipi ho’i nā Iesu Mesia. ’A ha’amana’o ē, ’ua māramarama te Fa’aora i te mau mea ato’a e tupu ra i ni’a ia ’oe. Nā roto i tā ’oe tāhonora’a fafaura’a iāna, e ’ite mai ’oe i te pūai nō te ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua ma te fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a tāna i parau fafau. ’A ti’aturi iāna ’e i tāna ’evanelia.
’Ua rave-’ino-hia vau, ’e ’ua ha’amā vau. ’Ua hara ānei au ? ’Aita. E ’ere nō te mea ’ua ’ati ’oe i te hāmani-’ino-ra’a ’aore rā i te rave-’ino-ra’a, ’ua riro ïa ’oe ’ei ta’ata hara. ’Ua here te Fa’aora ia ’oe. ’O ’oia tō ’oe pūai. ’Ua hina’aro ’oia i te tauturu ia ’oe, i te fa’aora i tō ’oe māuiui ’e i te fa’ahau ia ’oe. E nehenehe ato’a te feiā tōro’a fa’aa’o ti’aturihia, te mau melo o tō ’oe ’utuāfare ’e tō ’oe feiā fa’atere e tauturu mai.
Hi’o Genese 1:27 (’ua hāmanihia tātou i te hōho’a o te Atua) ; Ioane 14:18 (tē parau fafau nei te Fa’aora i te tāmāhanahana) ; Philipi 4:7 (e hau atu te hau o te Atua i te māramaramara’a) ; Mosia 2:41 (e ha’amaita’ihia te feiā e ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua, i te pae mātēria ’e i te pae vārua) ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:15 (te vārua ’e te tino ’o te vairua ïa) ; 89 (te Parau Pa’ari) ; 121:45 (e fa’atupu te mau mana’o maita’i i te pae mōrare i te ti’aturi rahi atu ā).
Te mau uira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero
-
’Ua parau te Fatu ē, ’ia « rave-mā-hia » te mau mea ato’a i mua iāna (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:41). Tē tūtava ra ānei ’oe ’ia vai mā i te pae mōrare, i roto i tō ’oe mau mana’o ’e te mau haere’a ?
-
Tē ha’apa’o ra ānei ’oe i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ?
-
Tē māramarama ra ānei ’oe i te parau pa’ari ’e tē ha’apa’o ra ānei ’oe i te reira ?