Profeții și profeția

Profeții și profeția au un rol major pe tot parcursul Vechiului Testament. Avraam, Isaac și Iacov au văzut viziuni și au vorbit cu mesageri cerești. Moise a vorbit cu Dumnezeu față în față și a transmis voia Sa copiilor lui Israel. Cărțile 1 Împărați și 2 Împărați relatează lucrările și mesajele memorabile ale profeților Ilie și Elisei. Vechiul Testament relatează, de asemenea, despre profetese, precum Maria și Debora, alături de alte femei binecuvântate cu spiritul profeției, cum ar fi Rebeca și Ana. Și chiar dacă Psalmii nu au fost scriși de profeți oficiali, și ei sunt plini de spiritul profeției, mai ales că ne îndreaptă atenția către venirea lui Mesia.

Nimic din toate acestea nu este o surpriză pentru membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. De fapt, Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos ne învață că profeții nu sunt doar personaje interesante din istorie, ci și o parte esențială a planului lui Dumnezeu. Deși unii ar putea vedea profeții ca fiind ceva unic vremurilor Vechiului Testament, noi îi vedem ca fiind ceva ce avem în comun cu vremurile Vechiului Testament.

Însă citirea unui capitol din Isaia sau din Ezechiel ar putea fi diferită de citirea unui mesaj din cadrul conferinței generale din partea actualului președinte al Bisericii. Uneori, este greu să vedem că profeții din vechime au avut ceva să ne spună. La urma urmei, lumea în care trăim astăzi diferă foarte mult de cea în care au predicat și au profețit ei. Și, faptul că noi chiar avem un profet în viață ar putea duce la o întrebare: De ce merită efortul – și chiar necesită efort – să citim cuvintele profeților din vechime?

În cea mai mare parte, oamenii de astăzi nu sunt publicul principal al profeților din Vechiul Testament. Acei profeți aveau îngrijorări stringente despre care au vorbit în vremurile și locurile lor – tot așa cum profeții noștri din zilele din urmă vorbesc despre îngrijorările noastre de astăzi.

Totodată, profeții pot vedea dincolo de îngrijorările stringente. Ei propovăduiesc adevăruri eterne, relevante pentru orice moment și loc. Binecuvântați cu revelație, ei văd perspectiva mai largă a lucrării lui Dumnezeu. De exemplu, Isaia i-a avertizat pe oamenii din vremea lui cu privire la păcatele lor. El a scris, de asemenea, despre eliberarea israeliților care aveau să trăiască 200 de ani mai târziu. În același timp, el a propovăduit despre izbăvirea pe care toți oamenii lui Dumnezeu o caută. El a scris profeții care, chiar și astăzi, încă așteaptă să fie împlinite – cum ar fi promisiunile despre „un pământ nou” (Isaia 65:17) care va fi „plin de cunoștința Domnului” (Isaia 11:9), unde triburile pierdute ale lui Israel vor fi adunate și unde „[popoarele] nu vor mai învăța războiul” (Isaia 2:4). O parte a bucuriei și inspirației care rezultă din citirea cuvintelor profeților din Vechiul Testament, precum Isaia, este reprezentată de înțelegerea faptului că noi avem un rol în ziua glorioasă pe care ei au văzut-o în viziuni.

Așadar, când citiți profețiile din vechime, poate fi util să aflați contextul în care au fost scrise – dar, de asemenea, trebuie să vă vedeți în ele sau să „[le aplicați] vouă înșivă” (1 Nefi 19:24; vedeți, de asemenea, versetul 23). Uneori, aceasta înseamnă recunoașterea faptului că Babilonul este un simbol al păcatului și mândriei, nu doar o cetate din vechime. Poate însemna să înțelegem că Israel este poporul lui Dumnezeu în orice timp și în orice loc. Sau poate însemna să vedem Sionul drept cauza din zilele din urmă pe care poporul lui Dumnezeu o acceptă, în loc să-l vedem doar ca un alt termen pentru Ierusalim.

Putem compara scripturile cu viața noastră, deoarece înțelegem că o profeție poate fi împlinită în mai multe moduri. Un exemplu bun este profeția din Isaia 40:3: „[Glasul celui care] strigă [în pustie]: «Pregătiți… calea Domnului»”. Pentru iudeii duși în robie în Babilon, această afirmație ar fi putut să facă referire la Domnul oferindu-le o cale de a scăpa din robie și de a se întoarce în Ierusalim. Pentru Matei, Marcu și Luca, această profeție a făcut referire la Ioan Botezătorul, care a pregătit calea pentru slujirea Salvatorului în viața muritoare. Și Joseph Smith a primit revelație că această profeție este încă în curs de împlinire astăzi, ca pregătire pentru slujirea milenară a lui Hristos. În moduri pe care încă urmează să le înțelegem, profeții din vechime chiar ne-au vorbit. Ei au propovăduit multe adevăruri prețioase și eterne care sunt la fel de relevante pentru noi cum au fost pentru Israel din vechime.

Poate că și mai important decât faptul de a vă vedea în profețiile din Vechiul Testament este faptul de a-L vedea pe Isus Hristos în ele. Dacă-L căutați, Îl veți găsi, chiar dacă El nu este menționat pe nume. V-ar putea fi de ajutor să țineți minte că Dumnezeul Vechiului Testament, Domnul Iehova, este Isus Hristos. De fiecare dată când profeții descriu ce face Domnul sau ce va face El, ei vorbesc despre Salvator.

Veți găsi, de asemenea, referiri la Cel Uns, un Mântuitor și un viitor Împărat din obârșia lui David. Acestea, toate, sunt profeții despre Isus Hristos. În general, veți citi despre eliberare, iertare, mântuire și restaurare. Avându-L pe Salvator în mintea și inima dumneavoastră, aceste profeții vă vor îndrepta, în mod firesc, către Fiul lui Dumnezeu. În cele din urmă, cel mai bun mod de a înțelege profeția este de a avea „duhul prorociei”, despre care Ioan ne spune că este „mărturia lui Isus” (Apocalipsa 19:10).