Urmează cuvintele de fericire

Bethany Bartholomew

O întâmplare adevărată din S.U.A.

„Putem merge să desenăm cu creta?”, a întrebat-o Quinn pe mama.

„Desigur!”, a spus mama. „Să mergem!”

Quinn, fratele lui mai mic și sora lui au fugit afară.

„Vreau albastru!”, a strigat Quinn.

Kade și Chloe au luat și ei cretă. S-au așezat și au început să deseneze pe trotuar. Mama a luat niște cretă roșie și a început să scrie.

Tânăr băiat colorând cu cretă pe trotuar.

„Ce faci?”, a întrebat Quinn.

„Scriu cuvinte de fericire pentru elevii care merg acasă astăzi”, a spus mama.

Quinn putea vedea școala de la fereastra lui din față. Îi plăcea să le facă cu mâna copiilor în timp ce treceau pe acolo.

„Ce mesaje putem scrie pentru a-i face să zâmbească?”, a întrebat mama.

Copilaș desenând stele cu cretă pe trotuar.

Quinn a citit peste umărul mamei. „Ești…”

„Minunat!” Mama a terminat.

Quinn a zâmbit și a continuat să citească. „Ești super. Poți s-o faci!”

Apoi, lui Quinn i-a venit o idee. A început să traseze o linie lungă către unul dintre mesajele mamei. A trasat o linie către următorul. Apoi a trecut la altul.

Femeie scriind „Ești cel mai bun!” cu cretă pe trotuar.

„Ce faci?”, a întrebat mama.

„Fac o linie pe care copiii să meargă”, a spus Quinn. A început să alerge pe linie. „Vezi? Le arăt unde să găsească toate cuvintele de fericire.”

„Cred că acesta este un mod minunat de a-i face pe toți să zâmbească”, a spus mama. Iar asta l-a făcut pe Quinn să zâmbească și mai mult.

Fetiță desenând cu cretă pe trotuar, lângă un mesaj pe care scrie „Poți s-o faci!”.