„Tabăra Zi ploioasă”, Prietenul, ianuarie 2025, p. 16-17.
Tabăra Zi ploioasă
De ce nu i-a răspuns Tatăl Ceresc la rugăciuni?
O întâmplare adevărată din S.U.A.
„Jocul meu este mâine, nu?”, întrebă Lucy în timp ce mama o învelea în pat.
Mama a dat din cap în sens afirmativ. „Da! Mâine seară la ora 6:00.”
Lucy abia aștepta. Ea aștepta cu nerăbdare primul meci de softball al echipei ei de săptămâni întregi. Și anul acesta tricourile lor erau roz! Era atât de entuziasmată încât îi era greu să adoarmă.
Dar, în dimineața următoare, Lucy s-a uitat pe fereastră și s-a încruntat. Nori cenușii și morocănoși pluteau pe cer și peste tot erau bălți. Plouase toată noaptea.
A îngenuncheat pentru a-și spune rugăciunea de dimineață. „Dragă Tată Ceresc, te rog să ajuți ca vremea să fie bună pentru meciul meu de softball din această seară.”
Toată ziua la școală, Lucy s-a gândit la meci. Ea s-a imaginat purtând noul ei tricou roz, sărind pentru a face o prindere învingătoare. Dar, afară, încă ploua și era umed.
Lucy a spus o rugăciune scurtă în gând. Tată Ceresc, te rog să ajuți soarele să răsară în curând pentru ca noi să putem juca în această seară.
Când a sunat clopoțelul, Lucy și-a luat ghiozdanul și a fugit afară. Putea vedea cum soarele începe să iasă din spatele norilor!
Dar, când mama a venit s-o ia, avea vești proaste. „Meciul din această seară este anulat”, a spus ea. „Îmi pare rău.”
Lucy s-a uitat la cer. „Soarele iese, totuși. Poate se va opri ploaia.”
„Știu”, a spus mama. „Dar terenul de softball a fost inundat. Deci, chiar dacă nu mai plouă, este prea umed și noroios pentru a juca. Vor reprograma meciul pentru altă dată.”
Ochii lui Lucy s-au umplut de lacrimi. Era atât de dezamăgită! Și-a dorit foarte mult să joace în seara asta. De ce nu i-a răspuns Tatăl Ceresc la rugăciuni?
Acasă, Lucy se simțea la fel de cenușie și de morocănoasă precum norii de ploaie. Nu a avut chef să citească cartea ei preferată. Și chiar dacă mama a făcut pastele ei preferate pentru cină, nu au avut un gust la fel de bun.
După cină, sora mai mică a lui Lucy, Ellie, s-a urcat în poala ei. „Te joci cu mine?”, a întrebat ea.
Lucy a oftat. „Sigur”, a spus ea. Apoi, a avut o idee. „Avem nevoie să facem ceva distractiv.”
A luat o mătură și a legat o eșarfă la capătul ei pentru a face un steag. Apoi, și-a adunat toate surorile. Ea a ridicat steagul și a spus: „Bine ați venit în Tabăra Zi ploioasă! Este locul unde te duci să te distrezi când nu te poți juca afară”.
Surorile ei s-au bucurat.
„În primul rând”, a spus Lucy, „vom cânta cântecul nostru de tabără”.
Fetele au chicotit în timp ce au inventat un cântec caraghios și cuvinte care să i se potrivească. Apoi, au mărșăluit în jurul camerei cu steagul lor, cântând cât de tare au putut.
„Acum trebuie să ne instalăm cortul!” Lucy le-a ajutat pe surorile ei să adune pături și perne pentru a face un cort. A căzut de câteva ori. Dar când l-au reparat, s-au înghesuit toate în cort pentru a juca jocuri.
Curând a venit timpul de culcare. „Sper să plouă din nou mâine”, a spus sora lui Lucy, Liza. „Vreau să joc din nou Tabăra Zi ploioasă!”
„Îți mulțumesc pentru că te-ai jucat cu surorile tale”, a spus mama în timp ce o îmbrățișa pe Lucy de noapte bună. „Ți-ai făcut propria rază de soare dintr-o situație întunecată. Sunt mândră de tine.”
Lucy s-a simțit fericită când s-a urcat în pat. Rugăciunile ei nu au primit răspuns așa cum și-ar fi dorit. Dar Tatăl Ceresc tot a ajutat-o să găsească ceva distractiv pe care să-l facă cu familia ei – și a fost la fel de distractiv ca faptul de a purta roz la primul ei meci de softball.
Ilustrații de Apryl Stott.