Glasuri ale restaurării

Când Abigail Calkins Leonard avea în jur de treizeci și cinci de ani, a dorit să fie iertată de păcatele ei. Ea citea din când în când din Biblie și oameni din biserici creștine o vizitau acasă, dar ea era confuză cu privire la ce deosebea o biserică de alta. „Într-o dimineață”, a spus ea, „mi-am luat Biblia și m-am dus în pădure și am îngenuncheat”. Ea s-a rugat cu ardoare Domnului. „Imediat am avut o viziune”, a spus ea, „și am văzut diferitele secte religioase trecând una după alta pe lângă mine și un glas mi-a vorbit, spunând: «Acestea sunt clădite pentru a se obține bani». Apoi, dincolo de aceasta, am putut să văd o lumină puternică și un glas din cer a spus: «Voi ridica un popor pe care îmi va face plăcere să-l am și să-l binecuvântez»”. La scurt timp după aceasta, Abigail a aflat de Cartea lui Mormon. Deși încă nu avea un exemplar, ea a căutat „să cunoască adevărul acestei cărți, prin darul și puterea Duhului Sfânt” și „a simțit imediat prezența Sa”. Când, în cele din urmă, a putut să citească scriptura Cartea lui Mormon, ea era „pregătită să o primească”. Ea și soțul ei, Lyman, au fost botezați în anul 1831.

Când Thomas B. Marsh era tânăr adult, el a studiat Biblia și s-a alăturat unei biserici creștine. Dar el era nemulțumit și, în cele din urmă, s-a retras de la toate bisericile. „Aveam o măsură din spiritul profeției”, a spus el, „și am spus unui [conducător religios] că mă așteptam ca o nouă biserică să se ridice, care avea să aibă adevărul în puritatea lui”. La scurt timp după aceasta, Thomas a simțit îndemnul spiritual de a-și părăsi căminul din Boston, Massachusetts, și a călători spre vest. După ce a petrecut trei luni în vestul statului New York fără să găsească ceea ce căuta, a pornit înapoi spre casă. Pe drum, o femeie l-a întrebat dacă a auzit despre „cartea de aur găsită de un tânăr pe nume Joseph Smith”. Captivat de acest gând, Thomas a călătorit imediat la Palmyra și l-a întâlnit pe Martin Harris la tipografie, chiar când primele 16 pagini ale Cărții lui Mormon erau tipărite. Lui Thomas i s-a permis să ia un exemplar ale acelor 16 pagini și el le-a dus acasă soției sale, Elizabeth. „Ea era foarte mulțumită” de carte, își amintește el, „crezând că este lucrarea lui Dumnezeu”. Mai târziu, Thomas, Elizabeth și copiii lor s-au mutat în New York și au fost botezați. (Pentru mai multe informații despre Thomas B. Marsh, vedeți Doctrină și legăminte 31.)

Asemenea lui Thomas Marsh, Parley și Thankful Pratt au reacționat la îndemnuri spirituale de a-și părăsi ferma prosperă din Ohio cu intenția de a predica Evanghelia așa cum au înțeles-o din Biblie. Parley i-a spus fratelui său: „Spiritul acestor lucruri mi-a influențat, în ultima perioadă, atât de puternic mintea, încât nu mă puteam odihni”. Când au ajuns în estul statului New York, Parley a simțit îndemnul de a rămâne o perioadă în zonă. Au hotărât ca Thankful să continue fără el. „Am o lucrare de făcut în această regiune a țării”, i-a spus Parley, „și ce este aceasta sau cât va dura să o înfăptuiesc, nu știu; însă voi veni când este înfăptuită”. Acesta era locul în care Parley a auzit pentru prima oară de Cartea lui Mormon. „Am simțit un interes neobișnuit pentru carte”, a spus el. El a cerut un exemplar și a citit toată noaptea. Până dimineață, el știa că această carte este adevărată, prețuind-o „mai presus decât toate comorile lumii”. După câteva zile, Parley a fost botezat. Apoi, s-a întors la Thankful, care a fost, de asemenea, botezată. (Pentru mai multe informații despre Parley P. Pratt, vedeți Doctrină și legăminte 32.)

În călătoria sa de la New York spre o misiune în Missouri, Parley Pratt și colegii săi s-au oprit în Mentor, Ohio, la casa lui Sidney și Phebe Rigdon – vechi prieteni pe care Parley îi cunoștea din zilele lui în Ohio. Sidney era un predicator creștin și, în trecut, Parley făcuse parte din congregația lui și îl considera un îndrumător spiritual. Parley le-a vorbit cu entuziasm prietenilor săi despre Cartea lui Mormon și restaurarea Evangheliei lui Isus Hristos. Sidney însuși căuta restaurarea Bisericii adevărate pe care a găsit-o descrisă în Noul Testament, deși la început a fost sceptic cu privire la Cartea lui Mormon. „Însă voi citi cartea ta”, i-a spus prietenului său, Parley, „și voi încerca să aflu, dacă aceasta este revelație de la Dumnezeu sau nu”. După două săptămâni de studiu și rugăciune, atât el, cât și Phebe erau convinși că această carte este adevărată. Însă, Sidney știa, de asemenea, că faptul de a se alătura Bisericii avea să fie un mare sacrificiu pentru familia sa. El, în mod evident, avea să-și piardă locul de muncă în calitate de predicator, împreună cu statutul său social în comunitate. În timp ce el și Phebe discutau despre această posibilitate, Phebe a declarat: „Am luat în calcul consecințele și… este dorința mea să fac voia lui Dumnezeu, atât în viață, cât și după moarte”.