2025
Te mau fafaura’a, te mana ’e te mau parau fafau
Liahona nō 'Ātopa 2025


« Te mau fafaura’a, te mana ’e te mau parau fafau », Liahona, ’Ātopa 2025.

Parau poro’i tā’āva’e o te Liahona, ’Ātopa 2025

Te mau fafaura’a, te mana ’e te mau parau fafau

Te hiero ’o te pū ïa o te mana ’e te pārurura’a tei parau-fafau-hia i te feiā ha’apa’o maita’i, hou te Tae-piti-ra’a o te Fatu Iesu Mesia.

fa’ahōho’ara’a nō Iosepha Semita e ti’a ra i mua i te hiero nō Kirtland

Fa’ahōho’ara’a nō Iosepha Semita nā Dan Burr

I te ’āva’e Mē 1833, ’ua rātere tō’u tupuna tāne papani’a ’o Asahel Perry ’e te tahi mau hoa mai te pae apato’erau nō New York ē tae atu i Kirtland, i Ohio. E ’ere rātou i te mau melo nō te ’Ēkālesia tei fa’aho’i-’āpī-hia mai, ’ua hina’aro rā rātou e fārerei i te peropheta Iosepha Semita. ’Ua tae atu rātou i te taime mau nō te ’āmui atu i te ’āpo’ora’a mātāmua tei anihia nō te ’āparau i te patura’a o te hiero nō Kirtland.

I muri a’e i te ha’amatara’a o te ’āpo’ora’a, ’ua vauvau mai te peropheta i te ’ohipa nō te patura’a i te hiero. ’Ua pi’i ’oia i muri iho i te feiā tei tae mai ’ia fa’a’ite mai i tō rātou nīno’a mana’o, nō teie ’ohipa rarahi mau. ’Ua pāhono mai te rahira’a ē, e mea veve roa te ’Ēkālesia nō te rave i te hō’ē ’ohipa mai teie te rahi. ’Ua hōro’a mai rātou te mana’o ’ia patuhia te hō’ē fare patu na’ina’i a’e ’e te māmā a’e.

I roto i te ’āparaura’a i muri mai, ’ua putuputu pāpā rū’au Perry ’e tōna mau hoa, ’ua tātara mai i tā rātou moni ’e ’ua ’āmui atu i te reira. ’Ua nava’i ānei tā rātou moni nō te ’aufau i tō rātou tere ho’ira’a ’e nō te tauturu i te patura’a i te hiero ? Tau minuti i muri mai, ’ua tāpiri atu tō’u pāpā rū’au ia Iosepha Semita, ’ua tātara mai i te hō’ē moni pa’ari ’auro e pae tārā mārite, ’e ’ua fa’a’ite atu i te reira i te peropheta. (Nō teie huru moni pa’ari i teie mahana e roa’a e rave rahi hānere tārā marite !)

’Ua ti’a Iosepha i mua i te ’āpo’ora’a ’e ’ua fa’a’ite atu i te moni pa’ari. I muri iho, ma te parau ’ū’ana, ’ua nā ’ō ’oia ē « ’ua ha’amata te ’ohipa ’e e patuhia te Fare [o te Fatu] mai te au i te hōho’a i fa’ata’ahia mai » e te Fatu Iesu Mesia.

’Aita i maoro roa ’ua tomo mai te ’utuāfare Perry i roto i te ’Ēkālesia i Kirtland, ’ua fa’ari’i i tō rātou mau ha’amaita’ira’a hiero ma’a matahiti i muri mai i roto i te hiero nō Nauvoo, ’e i muri iho ’ua rātere nā te mau fenua pāpū nō te haere atu i Utaha.

I te taime ’a ha’amo’ahia ai te hiero nō Kirtland i te matahiti 1836, e mea na’ina’i roa te reira nō te fa’ari’i i te feiā mo’a ato’a nō te mau mahana hope’a nei, ’o tei hina’aro e ’āmui atu. ’A tupu noa ai te ’Ēkālesia i te rahi, ’ua mara’a ato’a mai te nūmera o te feiā mo’a ’o tei tītauhia ’ia ’āmui mai i te mau purera’a nā rāpae’au. ’Ua hōro’a mai te peresideni James E. Faust (1920–2007) tei tāvini ’ei peresideni titi nō’u i tō’u taure’are’ara’a ’e ’ei ta’ata a’o i tō’u pi’ira’ahia ’ei Huimana fa’atere rahi i te matahiti 2007, i teie hi’ora’a nō ni’a i te piti o te hiero a te ’Ēkālesia :

« Hou te otira’a te hiero nō Nauvoo i te patuhia i te matahiti 1846, e putuputu te feiā mo’a i rāpae’au, pinepine i pīha’i iho i te hiero, nō te fa’aro’o ia Iosepha ’e te tahi atu feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’ia a’o mai. I te tahi taime, e rave rahi tauatini ta’ata e ’āmui mai i teie mau purera’a »—’oia ato’a i te mau taime e mea ’ino te reva.

« Mai tā [Elder] George A. Smith i parau ma tōna huru fa’a’ata : ‘I te tau o te peropheta Iosepha […] e mea ruperupe a’e [te ’Ēkālesia] i rāpae’au .»

Tē māuruuru nei tātou ē i tō tātou nei tau, tē ruperupe nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei nā rāpae’au, nā roto ’e nā te ao ato’a nei. Teie ruperupera’a tei roto te patura’a o te mau hiero ma te fāito ’aita i ’itehia na « mai te au i te hōho’a i fa’ata’ahia mai »—e hōho’a tei roto tāmau noa te mau ha’amaita’ira’a, te ha’amo’ara’a, te fa’aro’o ’e te tūsia.

fa’ahōho’ara’a o te hiero nō Kirtland

A Glorious Light—Kirtland Temple [E māramarama hanahana—Hiero nō Kirtland], nā Glen S. Hopkinson, ’eiaha e tāhōho’a

Nō te aha teie rahira’a hiero ?

« ’Ua tohu tō tātou mau ta’ata tei nā mua mai ia tātou ē, e parare te mau hiero nā te hurufenua o Marite apato’erau ’e apato’a, nā te mau motu nō Pātifita, nā Europa ’e nā te mau vāhi ’ē atu », ’ua parau te peresideni Ezra Taft Benson (1899–1994) e rave rahi ’ahuru matahiti. « Mai te peu e ti’a i teie ’ohipa o te fa’aorara’a ’ia rave fa’aotihia ma te fāito i tītauhia, e hina’aro-ato’a-hia e rave rahi hānerera’a hiero ».

’Ua parau te peresideni Russell M Nelson, tē patu nei tātou i te mau hiero i te hō’ē fāito ’aita i ’itehia a’enei i teie mahana « nō te mea ’ua fa’aue mai te Fatu ia tātou ’ia nā reira. E tauturu te mau ha’amaita’ira’a o te hiero ’ia ha’aputuputu ia ’Īsera’ela i nā pae e piti o te pāruru. E tauturu ato’a teie mau ha’amaita’ira’a ’ia fa’aineine i te hō’ē nūna’a ’o tē tauturu ’ia fa’aineine i te ao nei nō te Tae-piti-ra’a mai o te Fatu ! »

I roto i tāna pure ha’amo’ara’a i te hiero nō Kirtland, ’ua pure Iosepha Semita « ’ia ti’a i te mau ta’ata ato’a e tomo mai nā te ’ūputa o te fare i te Fatu ’ia ’ite i tō ’oe mana […]

« ’E tē ani atu nei mātou ia ’oe, te Metua Mo’a, ’ia ti’a i tō ’oe mau tāvini ’ia haere atu i rāpae i teie nei fare ma te ’ahuhia i tō ’oe nā mana, ’e ’ia vai noa tō ’oe i’oa i ni’a iho ia rātou, ’e tō ’oe hanahana ’ia vai fa’aati noa ia rātou, ’e nā tā ’oe mau melahia e tīa’i ia rātou » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:13, 22 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a ; hi’o ato’a te ’īrava 23).

’A tai’o ai au i teie mau ’īrava, e mana’o vau i te ’ōrama o Nephi nō te mau mahana hōpe’a nei. ’A hi’o na i te fa’ahitira’a e tū’ati : « ’E i muri a’era, ’ua ’ite atu ra vau, ’o Nephi i te mana o te ’Ārenio a te Atua, i te poura’a mai i ni’a iho i te feiā mo’a o te ’ēkālesia a te ’Ārenio ra, ’e i ni’a iho ho’i i te feiā i fafau atu i te Fatu, ’o tei ha’apurarahia nā roto i te ao ato’a nei ; ’e ’ua fa’a’ahuhia rātou i te parauti’a ’e te mana o te Atua ma te hanahana rahi » (1 Nephi 14:14 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a).

Tē ti’aturi nei au ē, e ti’ara’a faufa’a roa tō te mau hiero o te mau mahana hōpe’a nei i roto i te fa’atupura’a i te tohura’a a Nephi, ’e e mea tītauhia nō te pārurura’a ’e te mana tei parau-fafau-hia i te feiā ha’apa’o hou te Tae-piti-ra’a mai.

E rave rahi matahiti i teie nei, ’a riro ai au ’ei ’episekōpo nō te hō’ē pāroita a te fare ha’api’ira’a tuatoru, ’ua fa’ahiahia ta’a-’ē-hia vau e te hō’ē taure’are’a tamāhine i roto i tā’u pāroita. Tē fa’ahiahia noa nei ā ’oia iā’u. ’Ua mātau ’outou iāna, nā ni’a i tōna ti’ara’a ’ei peresideni rahi nō te Feiā ’Āpī Tamāhine, te peresideni Emily Belle Freeman. I roto i te hō’ē a’ora’a ’aita i maoro a’enei i te ’āmuira’a rahi, ’ua ha’api’i ’oia ē nā roto i te hiero, e fa’ateitei Iesu Mesia ia tātou i te hō’ē fāito pae vārua teitei a’e.

« I te mau taime ato’a ’a tomo ai au nā te ’ūputa o tōna fare, e ’ite au i te hō’ē tā’amura’a nō te fafaura’a hōhonu a’e ’e ’ōna » ’ua parau te peresideni Freeman. « E ha’amo’ahia vau e tōna Vārua, tē mau nei i tōna mana, ’e ’ua fa’ata’ahia nō te patu i tōna bāsileia. »

Te mana i parau-fafau-hia

’Ua parau pinepine na te peresideni Nelson, nō te mana o Iesu Mesia e roa’a maoti te mau fafaura’a o te hiero. « Te natira’a ia ’outou iho i te Fa’aora te aura’a, e roa’a ia ’outou tōna pūai ’e tōna mana tāra’ehara », ’ua parau ’oia. ’Ua ha’api’i ato’a te peresideni Nelson :

« ’A ha’apa’o ai tātou i tā tātou mau fafaura’a o te hiero, e roa’a hau atu ā ia tātou te mana ha’apūai o te Fatu. I roto i te hiero, e fa’ari’i tātou i te pārurura’a i mua i te mau ’arora’a o te ao nei .»

« E nati te mau ’ōro’a faufa’a rahi [a te Fa’aora] ia tātou i ni’a iāna nā roto i te mau fafaura’a mo’a o te autahu’ara’a. I muri iho, ’a ha’apa’o ai tātou i tā tātou mau fafaura’a, e hōro’a mai ’oia ia tātou i tōna mana fa’aora ’e te pūai. ’E ’auē ïa ē, e hina’aro rahi mau tātou i tōna mana i te mau mahana i muri nei ».

« Te mana mōrare ’e pae vārua tā tō tātou nūna’a e hina’aro i teienei ’e nō te mau mahana i muri nei ’o te mana ïa o te Atua te Metua ’e o tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia. E fāna’o tātou i tō rāua mana ma te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a ’e rāua ».

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e tītauhia te mana hananaha nō te mea tē ora nei tātou i roto i te hō’ē ao ’ino rahi. ’Aita ana’e teie mana, e’ita e ti’a ia tātou « ’ia fa’a’oroma’i ’ia tae i te mahana e haere mai ai ’oia ra » ’aore rā ’ia « fā mai ’oia ra » (Malaki 3:2). ’Aita tātou i ’ite e aha te mahana e tae mai ai te reira, ’ua fa’atae-a’ena-hia mau rā tāna parau poro’i nō te « ha’amaita’i i te ’ē’a » nō tōna haerera’a mai (Malaki 3:1). ’A tīa’i noa ai, ’aita te ao nei e he’e marū nei nō te reira mahana.

E hina’aro tātaou i te mana tei parau-fafau-hia i te feiā ha’apa’o nō te tauturu ia tātou :

  • ’Ia vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a.

  • ’Ia tātarahapa ’e ’ia ha’afātata atu i te Fatu.

  • ’Ia ha’amaita’i, ’ia tāmahanahana, ’ia arata’i ’e ’ia aupuru.

  • « ’Ia fa’aruru maita’i a’e i tō tātou mau tāmatara’a, mau fa’ahemara’a, ’e mau māuiui o te ’ā’au »(hi’o Mosia 3:19

  • ’Ia ’ite mai i te hau ’e i te ’oa’oa i roto i te Mesia, ’a haere ai tātou nā ni’a i te ’ē’a o te fafaura’a.

  • ’Ia fa’aineine « nō te mahana ’amara’a » ’e « te ’ati rahi o te feiā parauti’a ’ore » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:46).

  • ’Ia rave fa’aoti i te ’ohipa a te Fatu hou tōna Tae-piti-ra’a mai.

Hiero nō Tuscon Arizona

Hōho’a nō te ’apu o te hiero nō Tuscon Arizona, nā James Whitney Young

Mau tīa’i o te fa’aorara’a

Te ’ohipa ’e te hanahana o te Metua i te ao ra ’o « te fa’atupura’a i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei » (Mose 1:39). Tē ti’a nei te hiero tāta’itahi mai te hō’ē tīa’i i te fenua nei nō te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua, ma te fa’atoro i te ti’ara’a niu o te Fa’aora i roto i teie ’ohipa ’e te hanahana.

Ma te ’ahuhia i tōna mana, e ha’amaita’ihia te mau tāne ’e te mau vahine tāta’itahi—tei fa’aipoipohia ’aore rā ’aita—’o tei ha’apa’o maita’i i te mau fafaura’a o te hiero, i roto i teie orara’a ’e te orara’a a muri a’e.

’Ua parau fafau mai te peresideni Nelson ē : « Te hope’a tā tātou tāta’itahi e tūtava nei ’o te fāri’ira’a ïa i te mana i roto i te hō’ē fare o te Fatu, ma te tā’atihia ’ei ’utuāfare, ma te ha’apa’o maita’i i te mau fafaura’a i ravehia i roto i te hiero ’o tē fa’aineine ia tātou nō te hōro’a rahi roa a’e a te Atua—’oia ho’i te ora mure ’ore. E mea faufa’a roa te mau ’ōro’a o te hiero ’e te mau fafaura’a tā ’outou i rave i reira nō te ha’apūai i tō ’outou orara’a, tō ’outou fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare ’e tō ’outou ’aravihi ’ia pāto’i i te mau ’arora’a a te ’enemi. E ha’amaita’i tā ’outou ha’amorira’a i roto i te hiero ’e tā ’outou tāvinira’a i reira nō tō ’outou hui tupuna ia ’outou ma te heheura’a tāmau nō ’outou iho ’e te hau ’ōroto, ’e e ha’apūai te reira i tā ’outou tītaura’a ’ia fa’aea noa i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ».

’Ei ’āpōsetolo nā te Fatu ’o Iesu Mesia, tē fa’a’ite pāpū nei au ē e parau mau teie mau mea.