« Tē arata’i nei te peropheta ia tātou ia Iesu Mesia ra », Liahona, Tetepa 2024.
Tē arata’i nei te peropheta ia tātou ia Iesu Mesia
’Ua ’ite te peropheta i te ’ē’a nō te mea ’ua ’ite ’oia ia Iesu Mesia, ’oia te « ’ē’a, te parau mau ’e te ora » (Ioane 14:6).
Seeking the One [’Imi i te hō’ē], nā Liz Lemon Swindle, ’opanihia ’ia tāhōho’a
I te hō’ē mahana, tē tāmā’a ra vau i te fare tāmā’ara’a o te Pū Fa’aterera’a o te ’Ēkālesia ’e e toru o tō’u nau hoa ’ohipa i roto i te Hitu ’Ahuru. ’A tāmā’a ai mātou, ’ua haere mai ra te peresideni Russell M. Nelson i tā mātou ’iri ’amura’a mā’a ē tāna ’āu’a tihopu ma te parau : « E nehenehe au e ’āmui atu ia ’outou ? »
Pāhono ana’e atu ra mātou : « E aha e ’ore ai e te peresideni ! ». ’O vai ho’i tē ’ore e hina’aro e tāmā’a e te peropheta ?
’A tāmā’a ai mātou, ’ua fa’a’ite mai te peresideni Nelson i te tahi mau ’ohipa tāna i ’ite i roto i te mau fenua e rave rahi tāna i haere e māta’ita’i ’e ’ua paraparau mai nō ni’a i te mau ta’ata tei fa’auru iāna. E ta’ata hāmani maita’i roa ’oia, te pa’ari ’e te ’ā’au hōro’a.
I te otira’a tā mātou tāmā’a, ’ua fāriu vau i ni’a ia Peresideni Nelson ma te parau : « Peresideni, ’aita vau i ’ite e pārahi fa’ahou ānei au i te hō’ē ’amura’a mā’a e ’o ’oe. I teie rā pō, e fārerei au i tā’u vahine ’e i tā’u mau tamari’i ’e e parau vau ia rātou ē ’ua tāmā’a vau ’e te peropheta. ’Ua ’ite au e ui mai rātou iā’u, ‘E aha tāna i parau mai ia ’oe ’ia parau mai ia mātou ?’ Peresideni, e aha tā ’oe e hina’aro ’ia parau vau i tā’u vahine ’e i tā’u mau tamari’i ? »
Hi’o mai nei te peresideni Nelson iā’u ma’a taime ri’i. ’Ua hina’aro onoono roa vau i te fa’aro’o i te mea tāna e parau mai ! Parau mai nei ’oia : « E maha noa ta’o tā’u nō ’outou ». « ’A parau i tō ’oe ’utuāfare ē ’ua parau vau, ‘Ha’apa’o te mau fa’auera’a.’ »
’Ua fa’aro’o pā’āto’a tātou i teie parau a’o a te peresideni Nelson nā mua atu, i taua taime rā, ’ua fa’ari’i au i te hō’ē ’itera’a pāpū pūai ē ’o te peresideni Nelson mau te peropheta. ’Ua ha’amāuruuru vau iāna, ’e i muri iho i terā mahana ’ua fa’a’ite au i te ’ohipa i tupu i tō’u ’utuāfare. I muri a’e ’ua hāmani tā māua mau tamari’i i te mau ’ī’iru « Ha’apa’o te mau fa’auera’a » ’e ’ua tāpiripiri haere i te reira nā ni’a i tā mātou fa’ato’eto’era’a ’e te mau hi’ohipa nō te fa’aha’amana’o ia mātou i te mea tā te peresideni Nelson i parau.
Mai taua taime ra, ’ua feruri hōhonu vau i te a’o a te peresideni Nelson. ’Ia ha’apa’o tātou i te mau fa’auera’a, tē fa’a’ite ra ïa tātou i tō tātou here i tō tātou Metua i te ao ra ’e i te Fa’aora. E ha’afātata atu ā tātou ia rāua ’e e vai noa tātou i roto i tō rāua here. (Hi’o Ioane 14:21 ; 15:10.)
’Ua ha’apāpū mai teie ’ohipa i tupu ’e te peropheta i te hō’ē parau mau hōhonu ’e te faufa’a rahi i te pae vārua. Mai te mau tamari’i o te Paraimere e hīmene nei : « ’A pe’e i te peropheta, ’ua ’ite ’oia i te ’ē’a. » ’Ua ’ite ’oia i te ’ē’a ! ’Ua ’ite te peropheta i te ’ē’a nō te mea ’ua ’ite ’oia i te Fa’aora, ’oia te « ’ē’a, te parau mau ’e te ora » (Ioane 14:6). ’Ia pe’e tātou i te peropheta, e arata’ihia tātou ia Iesu Mesia ra.
Te ’ohipa mo’a a te mau peropheta
’Ua hōro’a te Fatu i te hō’ē ’ohipa faufa’a ’e te mo’a i te mau peropheta i tahito ra ’e i tō tātou nei ’anotau. Tē tai’o nei tātou i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ē « ’aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave maori rā i te fa’a’ite i tāna parau i mo’e i tāna ra mau tāvini i te mau peropheta » (Iosepha Semita ’Īritira’a, Amosa 3:7 [i roto Amosa 3:7, nota a]).
I roto i te buka a Ezekiela, e rahi atu ā tō tātou ’ite nō ni’a i te mea i tītauhia i te mau peropheta. ’Ua parau te Fatu ia Ezekiela : « ’O ’oe tei ha’apa’ohia e au ’ei tīa’i i te ’utuāfare o ’Īserā’ela ; ’e tenāna, e fa’aro’o mai ’oe i te parau i tō’u nei vaha, ’a nā ’ō nei atu ai i te a’o ia rātou » (Ezekiela 33:7).
Mai te mau tīa’i i ni’a i te hō’ē pare, e fa’auera’a ta’a ’ē tā te mau peropheta ’ia riro ’ei ’auvaha parau nā te Fatu ’e ’ia fa’a’ite i te mea tāna i heheu mai ia rātou. Tē tītau nei te Fatu i tāna mau peropheta ’ia riro ’ei tāne nō te fa’aro’o, ’ei tāne nō te parauti’a, ’e ’ei tāne mata’u ’ore.
Fa’ahōho’ara’a nō Samuela te ’āti Lamana nā Dan Burr
’Ei hi’ora’a, ’ua fa’a’ite Samuela te ’āti Lamana i tāna fafaura’a hope roa ia Iesu Mesia ’a ti’a ai ’oia i ni’a i te hō’ē patu ’e ’a fa’a’ite ai i te mau ’āti Nephi i te mau mea tā te Fatu i tu’u i roto i tōna ’ā’au (hi’o Helamana 13:4).
« ’E inaha, nā te hō’ē melahi a te Fatu i fa’a’ite mai i te reira iā’u nei », tē nā reira mai ra Samuela, « ’e ’ua fa’atae mai ’oia i te mau parau ’oa’oa i tō’u nei vārua. ’E inaha, ’ua tonohia mai au ia ’outou na nō te fa’a’ite ato’a atu ho’i ia ’outou, ’ia roa’a ia ’outou te mau parau ’oa’oa ; inaha rā, ’aita roa ’outou i fa’ari’i mai iā’u » (Helamana 13:7).
E mea fa’ahiahia nō’u i te mea ’ua fa’a’ite pāpū Samuela i te parau mau—noa atu ā ’ua « taora [te mau ’āti Nephi] i te mau ’ōfa’i i ni’a iāna […] ’e […] [’ua] te’a atu iāna a ti’a ai ’oia i ni’a iho i te patu » (Helamana 16:2). Tē ’ite nei tātou i te reira hapai i roto i te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau i teie mahana.
Fa’ariro i te ao nei ’ei vāhi maita’i a’e
’Aita i maoro a’enei, ’ua fārerei au i te hō’ē nā ta’ata fa’aipoipo i roto i te hō’ē ’āmuira’a titi i Nashville, Tennessee, i Marite. ’Ua riro te vahine ’ei melo nō te ’Ēkālesia i te tā’āto’ara’a ’o tōna orara’a. E ’ere te tāne i te melo.
’Ua haere mai rāua iā’u ra, ’e ’ua nā ’ō mai ra te tāne : « ’Ua ineine au ’ia bāpetizohia. »
’Ua ’oa’oa vau i te fa’aro’ora’a i te reira ! ’Ua ani au iāna : « E aha te mea i taui ? »
’Ua parau mai ’oia iā’u : « I tō’u fa’aro’ora’a i te parau poro’i a te peresideni Nelson i roto i te ’āmuira’a rahi, ’ua putapū roa vau. ’Ite atu ra vau e peropheta ’oia. ’Ua roa’a iā’u te hō’ē ’itera’a pāpū, ’e i teienei, ’ua ineine au ’ia bāpetizohia. »
’Ua mātau ato’a vau i te hō’ē vahine nō Cape Coast, Ghana, tei fa’aro’o i te mau a’ora’a o te ’āmuira’a rahi. ’Aita ’oia i fa’aro’o a’enei i te parau nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’ua māere rā ’oia i te mea tāna i ’ite ’e i fa’aro’o nā roto mai i te mau peropheta, te mau hi’o, ’e te mau heheu parau. I muri iho, ’ua ’imi ’oia i te ’Ēkālesia. ’Ua ’itehia iāna te hō’ē fare purera’a ’e ’ua fārerei i te mau misiōnare. I te pae hope’a ’ua bāpetizohia ’oia. ’Aita i maoro a’enei, ’ua hāpono mai ’oia iā’u i te mau hōho’a nōna iho i te hiero nō te fa’ari’i i tōna ’ōro’a hiero.
Tē fa’a’ite nei teie nā hi’ora’a e piti i te pūai o te parau poro’i a te peropheta i tō te ao nei ! Mai te mea e ha’apa’o te mau ta’ata ato’a i tāna parau poro’i, e riro ïa te ao nei ’ei ao hau roa atu. E rōtahi pā’āto’a ïa tātou i ni’a i te mau mea faufa’a roa a’e, mai te fa’atupura’a i te tā’amura’a ’e tō tātou Metua i te ao ra ’e i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, ’e te patura’a i te mau ’utuāfare pa’ari ’e te mure ’ore. E riro ato’a tātou ’ei feiā maita’i roa a’e nō te mea e ha’apa’o tātou i nā fa’auera’a rahi e piti : te herera’a i te Atua ’e te herera’a i tō tātou ta’ata tupu (hi’o Mataio 22:37–39). E fa’atupu tātou ia Ziona, te hō’ē sōtaiete i reira te here, te parau-ti’a ’e te au-maita’i-ra’a e upo’oti’a ai ’e e fa’aho’a ai i te vārua o te ti’ara’a pipi (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te Mau Fafaura’a 82:14).
’Ia pe’e tātou i te peropheta, e nehenehe tātou e ti’aturi ē tē rave ra tātou i te mea tā te Atua e hina’aro ia tātou ’ia rave nō te mea e pe’e te peropheta—’e e tauturu ia tātou ’ia pe’e—ia Iesu Mesia. Maoti Iesu Mesia, e faufa’ahia te mau mea ato’a i roto i te orara’a. « E nehenehe tātou e ’ite i te ’oa’oa noa atu te mea e tupu ra—’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a. » Nā roto i te pe’era’a i te peropheta, e nehenehe mau tātou e fa’ariro i te ao nei ’ei vāhi maita’i a’e.
ʼA māʼimi i te mau haʼamaitaʼiraʼa i fafauhia
I te ti’avarura’ahia te Feiā Mo’a i rāpae i Kirtland, Ohio, ’ua pi’i te Peresidenira’a Mātāmua ia Olive Granger ’ia ho’o i te mau fenua o te Feiā Mo’a ’e ’ia ’aufau i te mau tārahu a te ’Ēkālesia. ’Ua fa’ari’i ’o Oliver, te hō’ē ta’ata mātau-’ore-hia i matapōhia e te to’eto’e, i teie ’ohipa teimaha nō te mea ’ua ani te Peropheta Iosepha Semita ’e te tahi atu mau ti’a fa’atere iāna. ’Ua fa’aitoito noa ’o Oliver i roto i te mau fifi e rave rahi, ’e ’ua ha’afaufa’a te Fatu i tāna tusia ’e i tāna mau tauto’ora’a.
« Tē ha’amana’o nei au i tō’u tāvini ia Oliver Granger », tē nā reira mai nei te Fatu. « Inaha, ’oia mau tē parau atu nei au iāna, e parau-noa-hia tōna i’oa i roto i te ha’amana’ora’a mo’a i terā u’i ’e i terā u’i, ē a muri ē a muri noa atu […]
« […] ’E ’ia topa ana’e ’oia, e ti’a fa’ahou mai ’oia i ni’a, nō te mea e riro tāna tusia ’ei mea mo’a a’e iā’u nei i te faufa’a ’āpī tāna e fa’ari’i » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 117:12–13).
’Ua pāturu Oliver ’e tāna vahine ’o Lydia, i te peropheta, ’e ’ua ’ite te Fatu ’ua rave hua Oliver ma tōna pūai roa noa atu ’aita ’oia i manuia i te mau taime ato’a. ’Ua parau rahi te Fatu i te faufa’a o tāna mau tauto’ora’a nā ni’a a’e i tāna mau ’ohipa i rave.
’Ei misiōnare ē tae noa mai i teie mahana, ’aita vau e ha’amana’o nei i te ’ū’ana o te parau nō Oliver Granger, ’ua fa’ahitihia rā tōna i’oa i roto i te pāpa’ira’a mo’a nō te mea ’ua ha’apa’o ’oia i te arata’ira’a a te peropheta ’e ’ua fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia— ’ua ha’amana’ohia tōna i’oa nā roto i te ha’amana’ora’a mo’a. ’Ua ’ite tātou mai roto mai ia Oliver Granger ē noa atu e tae mai te arata’ira’a nā roto mai i te hō’ē puna hanahana (nā roto i te mau peropheta), e’ita te reira e riro ’ei ha’apāpūra’a nō te hō’ē ’ē’a pe’ape’a ’ore ’e te ’arora’a ’ore, terā rā e mea pāpū te mau parau fafau (hi’o Alama 37:17).
E aha te huru tō tātou orara’a ’āhani ’aita e peropheta ? Te peropheta ora ’e te Peresideni o te ’Ēkālesia ’o te hō’ē ïa rēni paraparaura’a ’āfaro nō ’ō mai i te Atua ra i tōna nūna’a ’e ’o ’oia ana’e te ta’ata i ni’a i te fenua nei ’o tē fa’ari’i i te heheura’a nō te arata’i i te ’Ēkālesia tā’āto’a. E hōro’a ato’a mai ’oia i te heheura’a tāmau nō ’ō mai i te Atua ra nō te tauturu ia tātou ’ia upo’oti’a i te mau tāmatara’a o tō tātou nei ’anotau. Nā roto i te ha’apa’ora’a i te a’o a te peropheta, e roa’a ia tātou te hau, te ’oa’oa ’e te arata’ira’a i roto i tō tātou orara’a ’a tūtava ai ’ia riro hau atu ā mai ia Iesu Mesia te huru. (Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 21:4–6.)
E fa’ari’i tātou i te mau ha’api’ira’a ’e te hi’ora’a o te mau peropheta nō teie ’anotau, ma te ’ite e mauha’a rātou i roto i te rima o te Atua ’e e arata’i ia tātou i te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore. ’Ua here au ia rātou ’e tē pure nei au nō rātou. Tē māuruuru nei au ’ia ite ē ’ua fa’auruhia rātou ’e ’ua tauturu i te arata’i ia tātou ’e i tō tātou ’utuāfare i tō tātou Fa’aora, ia Iesu Mesia.