Abordarea întrebărilor mele despre istoria Bisericii

La ora de istorie, profesorul meu a început să vorbească despre Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. El nu avea o părere bună despre Biserică. A spus că suntem poligami și rasiști.

Tot ce învățasem înainte despre Biserică avea sens pentru mine. Dar experiența de la oră m-a făcut să mă gândesc la unele întrebări dificile din istoria Bisericii, cum ar fi de ce oamenilor de culoare nu li s-a permis să dețină preoția o perioadă și de ce s-a practicat căsătoria pluralistă.

Datorită acestui lucru, am început să mă gândesc, să cuget și să mă rog cu adevărat. Am citit din scripturi, am vorbit cu părinții și conducătorii mei și am învățat mai multe singur. Chiar dacă am avut întrebări, nu am renunțat și nici nu am cedat.

În timp ce studiam și învățam, aproape că mă simțeam ca și cum aș fi fost dus în brațe. Încă nu înțeleg pe deplin totul, dar am reușit să găsesc pace.

Acum, când am întrebări, mă țin strâns de ceea ce știu deja, cum ar fi toate experiențele care mi-au ajutat mărturia să crească. Când ceva mă pune pe gânduri, rugăciunea este, de obicei, soluția la care apelez și, apoi, încerc să ascult Spiritul în timp ce citesc din scripturi.

În ultimul an, am ajuns să cunosc cu adevărat puterea Spiritului și am simțit pace, alinare și dragoste. Știu că într-adevăr există un Dumnezeu care vorbește cu noi și dorește să ne întoarcem acasă.