Pace găsită prin rugăciune

„Mai sus, tată!”, a spus tare Mary plină de entuziasm.

Tatăl a râs și a împins din nou leagănul cu putere. Leagănul era legat de un pom mare care se apleca deasupra fluviului Mississippi. Mary îndrăgea briza pe care o simțea pe față și gâdilatul din burtică atunci când balansa deasupra apei și înapoi.

„Eu sunt următoarea!”, a spus Elizabeth.

Mary a sărit din leagăn pentru ca să se dea și sora ei.

Familia lui Mary locuia în Nauvoo. Părinții ei se alăturaseră Bisericii cu câțiva ani în urmă și își vânduseră tot ce avuseseră pentru a se muta acolo alături de ceilalți sfinți.

Nauvoo era un loc foarte aglomerat. În fiecare zi, soseau oameni noi. Clădirea unui oraș nou necesita muncă asiduă și chiar și copiii ajutau. Mary se simțea matură și importantă când ajuta. Uneori, ajuta aducându-i prânzul tatălui ei când el lucra la noul templu.

Duminica, Mary se îmbrăca în rochia ei cea mai bună și își ajuta frații și surorile să se pregătească pentru Biserică. Toată lumea se aduna sub pomi pentru a-l asculta pe profetul Joseph Smith propovăduind despre Isus Hristos. Mary îndrăgea să învețe despre cum puteau trăi din nou, într-o zi, în prezența Tatălui Ceresc. Profetul văzuse și auzise atât de multe lucruri minunate!

Dar alți oameni nu-l plăceau pe profet. Mary auzise povești despre oameni care voiau să-i facă rău.

Într-o seară de vară, Mary o ajuta pe mama ei să strângă masa după cină. Atunci, tatăl a intrat în casă. Avea lacrimi în ochi.

„Ce s-a întâmplat?”, a întrebat mama.

„Profetul Joseph a fost ucis”, a spus tatăl.

Mama a început și ea să plângă. „Cum poate Biserica să meargă mai departe fără el?”, a întrebat ea.

Mary s-a simțit foarte tristă și speriată. Ea știa că profetul era slujitorul ales al lui Dumnezeu. Cum a putut Tatăl Ceresc să permită ca acest lucru să se întâmple?

Ea a început să plângă și a fugit afară din casă în grădină. După ce a îngenuncheat lângă niște tufe, Mary a început să se roage. „O, Tată Ceresc, ce vom face? Profetul nostru a fost ucis.” Lacrimile îi curgeau pe obraji.

Apoi, un glas blând i s-a adresat lui Mary în minte. „Voi ridica un alt profet pentru a conduce poporul Meu.”

Un sentiment de pace și de bucurie i-a umplut inima. Și-a șters ochii și a fugit cât a putut de repede înapoi în casă:

„Mamă! Tată!”, a spus Mary. „Am spus o rugăciune și Tatăl Ceresc mi-a răspuns.” Le-a povestit despre glas și despre sentimentul de pace pe care l-a simțit.

În timp ce mama și tata o îmbrățișau, Mary știa că totul avea să fie bine. Încă era tristă și știa că urmau vremuri grele. Dar Tatăl Ceresc avea să continue să-i călăuzească și să-i ajute.

Ilustrații de Kristin Sorra.