Prea mare pentru Societatea Primară?

„Bine ați venit la Societatea Primară!” Sora Agbor, conducătoarea clasei lui Gift din cadrul Societății Primare, stătea în fața clasei. „Astăzi vom învăța cântecul «Iubiți-vă unul pe altul».”

Muzica a început și copiii mai mici s-au pregătit să cânte. Dar Gift știa deja acest cântec. Îl cântase de o sută de ori! Nu prea avea chef să-l cânte astăzi.

Gift era sătulă de Societatea Primară. Era mai mare ca ani, mai înaltă și mai dezvoltată decât toți ceilalți copii. Prietenele ei de la Biserică erau toate la Tinerele Fete acum. Mai avea aproape un an întreg până să poată merge cu ele la clasele și activitățile Tinerelor Fete.

În timp ce toți ceilalți cântau, Gift tăcea. Ea a mormăit câteva cuvinte din cântece, dar era ocupată cu gândurile ei.

Apoi, a avut o idee. Poate că, dacă vorbea cu episcopul, el o va lăsa să se ducă mai devreme la Tinerele Fete pentru a putea fi cu prietenele ei.

Gift s-a întâlnit cu episcopul Achombi după adunările bisericii. „Bună, dragă episcop”, a spus ea. „Simt că locul meu nu mai este la Societatea Primară. Sunt mai dezvoltată și mai mare ca ani decât toți ceilalți copii. Pot să încep să mă duc, în schimb, la Tinerele Fete?”

Episcopul Achombi a zâmbit. „Știu că este entuziasmant să te muți la Tinerele Fete”, a spus el. „Dar poți începe să te duci doar în anul în care împlinești 12 ani. Îmi pare rău.”

Gift și-a coborât privirea în pământ, la pantofii ei. „Bine.”

„Societatea Primară este norocoasă să te aibă”, a spus episcopul. „Cred că cei mici te admiră foarte mult. Poți avea o influență mare asupra lor.”

Pentru tot restul zilei, Gift s-a simțit tristă. Un an însemna o perioadă lungă în care să se simtă singură la Societatea Primară.

Dar, apoi, Gift s-a gândit mai mult la ceea ce a spus episcopul Achombi. Chiar o admirau ceilalți copii? Nu observase niciodată acest lucru înainte.

Săptămâna următoare, Gift și-a luat rămas bun de la prietenele ei în timp ce ele se duceau spre încăperea Tinerelor Fete. Ea a oftat și a mers spre clasa Societății Primare.

„Gift”, a spus sora Agbor, „ai vrea să mă ajuți să predau cântecul din această săptămână?”.

„Ăă, sigur”, a spus Gift. „Ce cântec învățăm?”

„«Copil al Domnului»” , a spus sora Agbor. „Îți mulțumim pentru ajutor! Cred că copiii vor avea un timp foarte bun învățând de la tine.”

Când a început timpul pentru cântat, Gift a stat în fața clasei. „Astăzi am să vă învăț unul dintre cântecele mele preferate”, a spus ea. Ea a ajutat copiii să învețe versurile. Apoi, a cântat cântecul cu ei. În timp ce cântau, Gift a simțit căldură și fericire în interior. Știa că Îl simțea pe Duhul Sfânt.

În scurt timp, clasa Societății Primare era pe sfârșite! După rugăciunea de încheiere, Gift a început să meargă pe hol. Ea dorea să-și găsească prietenele după clasa lor de la Tinerele Fete și să le salute.

Dar una dintre fetițe a oprit-o. „Îți mulțumesc că ai cântat cu noi!” Ea a îmbrățișat-o pe Gift. „Vreau să fiu ca tine când mă voi face mare.”

Gift a zâmbit. Încă aștepta cu nerăbdare să se ducă la Tinerele Fete și spera că anul în curs să treacă repede. Dar știa că încă mai putea învăța și face lucruri bune la Societatea Primară.

Și poate că episcopul Achombi avea dreptate. Ea putea să aibă o influență în bine.

Ilustrații de Simini Blocker.