Ha’api’i i te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari
Te mau rave’a e te mau hopoi’a a te mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia i roto i te 21raa o te tenetere


38:4

Te mau rave’a e te mau hopoi’a a te mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia i roto i te 21raa o te tenetere

E aru’i e o Elder M. Russell Ballard

A’oraa i te mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia • 26 no fepuare 2016 • Fare Menemene no Roto Miti

A au mau taea’e e au mau tuahine, mauauuru no to outou ohipa faahiahia mau no te haamaitai i te oraraa o ta tatou mau feia apî.

Ua tai’o faahou iho nei au i te buka apî By Study and Also By Faith: One Hundred Years of Seminaries and Institutes of Religion [Na Roto i te Haapii e na roto atoa i te Faaroo: Hoê Hanere Matahiti no te mau Haapiiraa Evanelia a te Feia Apî e te Feia Apî Paari]. E aamu maere teie! A tai’o ai au i te reira, ua ite a’era vau i te tufaa ohipa ta te metua tane o to’u papa ruau o Joseph F. Smith e ta to’u papa ruau o Melvin J. Ballard i rave i roto i te haamauraa e te faananearaa i te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia.

I teie mahana te tavini nei au i te vahi ta raua i tavini na no to’u iho auraa ia outou. Mai te matahiti 1985, ua tavini au e 14 matahiti i roto i te Tomite Faatere no te Haapiiraa, e 7 matahiti ei melo no te Tomite Faatere, e fatata e 4 matahiti ei Peresideni no te Tomite Faatere.

I to’u tau i roto i te Tomite Faatere, ua noaa ia’u te mana’o mauruuru rahi no te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia. I teie aru’i te ti’a nei au no te taato’araa o te mau metua e te mau papa e mama ruau, e tae noa’tu i te mau tupuna i roto i te Ekalesia a haamauruuru ai au ia outou e te mau orometua haapii e te feia faatere e to toutou mau utuafare no ta outou taviniraa taviniraa maitai. E mea maere mau te ohipa ta te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia i rave i roto i na 100 matahiti i ma’iri a’enei. E hau a’e râ to’u anaanatae i roto i na 100 matahiti i mua nei e e nahea outou e nehenehe ai e tauturu i ta outou mau piahi ia faaruru i te mau tamataraa tauiui noa no te 21raa o te tenetere.

I roto i te hoê haapiipiiraa a te mau Hui Mana Faatere, ua haapii te Peresideni Gordon B. Hinckley i te parau no te « tape’a-mâ-raa i te haapiiraa tumu e te tape’araa i te Ekalesia i ni’a i te e’a ti’a ». Ua parau mai oia, « Eita e nehenehe ia tatou ia ore e haapa’o maitai. E ti’a ia tatou ia ara ia ore tatou ia hahi ê atu [i te e’a]. I roto i ta tatou mau tutavaraa ia haapii taa ê, e ia faaohipa i te rave’a apî e na roto i te tahi atu rave’a, e haapii paha tatou i te mau mea e ore roa e tano i te mau haapiiraa tumu a teie Ekalesia a Iesu Mesia tei faaho’ihia mai… E ti’a ia tatou ia ara… E ti’a ia tatou ia riro ei mau taata tia’i i ni’a i te pare ».

A nuu ai te faanahoraa haapiiraa a te Ekalesia i mua i roto i te 21raa o te tenetere, e ti’a ia outou tata’itahi ia feruri i te mau tauiraa e ti’a ia outou ia rave i roto i te huru e faaineine ai outou i te haapii, nahea outou ia haapii, e eaha ta outou e haapii mai te mea e ti’a ia outou ia patu i te faaroo aueue ore i roto i te oraraa o ta tatou mau U’i Apî.

Ua oti te tau a ani ai te hoê piahi i te hoê uiraa e a pahono ai te hoê orometua haapii, « Eiaha e haape’ape’a i te reira ! » Ua oti te tau a faahiti ai te hoê piahi i te hoê mana’o pe’ape’a e a faaite ai te hoê orometua haapii i to’na iteraa papû ei pahonoraa no te ape i te tatara i taua mana’o pe’ape’a ra. Ua oti te tau a paruruhia’i te mau piahi i te mau taata e aro nei i te Ekalesia. Aua’e ra, ua horo’a mai te Fatu i teie a’o tano maitai e te hope’a ore ia outou te mau orometua haapii : « E no te mea aore i noaa i te taata atoa i te faaroo, a imi itoito outou e a haapii atu te tahi i te tahi i te mau parau no te paaria ; oia ïa, a imi na outou no roto i te mau buka maitai a’e i te mau parau no te paari ; a imi hoi i te ite, oia ïa na roto hoi i te haapii e na roto atoa i te faaroo ».

E tano ihoa râ teie irava no teie tau no te mea aita to te taatoaraa o ta outou mau piahi e faaroo e titauhia no te faaruru atu i te mau tamataraa i mua nei e no te mea hoi e rave rahi o ratou tei faaruru a’ena, na roto i te itenati, i te mau puai ino o te hoê ao o te rahi noa’tura te riroraa ei ao o te pato’i nei i te faaroo, te utuafare, e te mau ture no te evanelia. Te parare noa’tu ra te mana o te Itenati na te ao taatoa nei fatata i roto i te mau fare atoa e i roto i te rima e te feruriraa o ta outou mau piahi.

E nehenehe ta outou e tauturu i te mau piahi na roto i te haapiiraa’tu ia ratou te auraa ia apitihia te haapiiraa e te faaroo a haapii ai ratou. A haapii ia ratou na roto i te faahoho’araa i teie rave’a e teie huru haapiiraa i roto i te piha haapiiraa.

Ua faaite te Peresideni Harold B. Lee :

« Te faahaamana’o atu nei matou ia outou e te noaaraa te ite na roto i te faaroo ere ïa te hoê rave’a ohie no te haapiiraa. E titau te reira i te tutavaraa rahi e te tamau noaraa na roto i te faaroo…

« Oia hoi, eita e tano te haapiiraa na roto i te faaroo na te hoê tane [aore râ vahine] hupuhupe. Ua parau te hoê taata, e titau mau taua huru raveraa ra i te auraroraa o te taatoaraa o te varua taata, te tu’atiraa o te mau mana’o hohonu o te hoê taata i te Atua—e ti’a ia haamauhia te tu’atiraa tano. I reira ïa e noaa mai ai te ite na roto i te faaroo ».

E faatupu ïa te ite na roto i te faaroo i te hoê iteraa mau, e e mana to te hoê iteraa mau i te haataui i te mau oraraa, mai tei faahoho’ahia mai e na aamu poto e toru.

A tahi, ua faaru’e o Phoebe Carter i to’na fare i roto i te tufaa no Meina no te amui atu i te Feia Mo’a i Ohio i te mau matahiti 1830. Ua haamana’o oia, « Ua maere to’u mau hoa e o vau atoa i ta’u faaotiraa, te vai ra râ te tahi mea tei tura’i ia’u ia na reira. Ua riro te oto o to’u metua vahine no to’u faaru’eraa i te utuafare ei mea taimaha mau no’u nei, e ahani au i ore i ite i te Varua i roto ia’u nei eita ïa vau e haere atu ».

Ua pe’e atu Phoebe i te peropheta e ua amui atu i te Feia Mo’a i Ohio e i Utaha, i reira oia i pohe ai ei Feia Mo’a itoito i te mau Mahana Hopea nei e ei vahine faaipoipo aifaito na te Peresideni o te Ekalesia o Wilford Woodruff.

Teie aamu i muri nei no roto mai ïa i te aamu no te oraraa o Marion G. Romney.

Ei piahi no te fare haapiiraa teitei, ua faaoti o Marion e eita e nehenehe ia’na ia tavini i te hoê misioni no te fifi o te pae faufaa o to’na utuafare. I te hoê taime, ua faaroo oia ia Elder Melvin J. Ballard i te a’oraa. Te parau nei te aamu o to’na oraraa, « Aita roa’tu o Marion na’ina’i i ite i taua taime ra e e fatata te tereraa o to’na oraraa i te taui roa i roto i te hoê taime poto ».

Te parau nei te aamu: « Ua parau [te metua tane o Marion] i ta’na mau tamarii… e te vai nei te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te hoê taata o te ora i raro a’e i te faaurûraa a te Varua e te hoê o te ore e na reira nei, mai te taa-ê-raa i rotopu i te hoê tumu raau ora e te hoê tumu raau pohe tei tapû hia. No te taime matamua… ua maramarama maitai o Marion eaha ra ïa te huru ia vai i raro a’e i te faaurûraa. Ua faaî te hoê iteraa u’ana e te horuhoru i to’na aau. Aita roa’tu oia… i putapû a’e na mai teie te huru, i te faaroo raa i te mau parau a teie nei Aposetolo apî roa’e o te mau Aposetolo…

« Ua faaitoito hia te taure’are’a Marion. Ua faaî te anaana o te hoho’a mata e te hohonuraa o te iteraa papû o te Aposetolo i to’na aau i te hoê hinaaro puai ia haere i te misioni… Ua ite oia e e ti’a ia faataimehia ta’na mau opuaraa no te tahi atu â haapiiraa ».

Aita i maoro roa, ua tere atu Marion i Auteraria i reira oia i te tavini itoitoraa. I muri iho, ua riro mai oia ei hoê Aposetolo puai e ei melo no te Peresideniraa Matamua.

Ua faati’ahia te aamu hope’a e te Peresideni Boyd K. Packer no ni’a i te mana o te hoê orometua haapii paari i ni’a ia William E. Berrett. Te orometua haapii, e taata faafariuhia ïa no te Fenua Norevetia, e ere hoi i te mea ite roa i te parau Marite. Noa’tu te mau paruparu o te orometua haapii, ua haamana’o te Peresideni Packer e « ua faaite papû te Taea’e Berrett hau atu i te hoê taime, ‘ua nehenehe ia matou ia tamahanahana i to matou mau rima i te auahi o to’na ra faaroo’ ».

I muri mai, ua riro o William ei faatere no te mau haapiiraa evanelia a te feia apî e te feia apî paari e te mau fare haapiiraa a te Ekalesia.

No Phoebe, Marion e William, ua riro te faarooraa i te hoê iteraa papû mau ei tumu tei haataui i to ratou mau oraraa e a muri noa’tu. E mea mau atoa te reira no ta outou mau piahi. Area râ, no te huru o te ao i teie nei mahana, eita noa te iteraa papû mau e nava’i i te tahi mau taime. E mea mâ, mea ateate e mea tiamâ o Phoebe, Marion e William i te mau hoho’a faufau e te mau peu viivii o te ao nei, a haapiihia’i ratou e te mau misionare, te mau orometua haapii, e te feia faatere tei faaurûhia. Ua ohie noa i te Varua i te tomo atu i roto i to ratou mau aau marû e te mâ.

E mea huru ê roa te aamu i teie nei mahana, no te mea ua viivii a’ena te tahi o ta outou mau piahi i te mau hoho’a faufau e te mau peu viivii o te ao nei hou a tomo mai ai ratou i roto i ta outou mau piha haapiiraa.

E hoê noa u’i i ma’iri ua noaa i ta tatou feia apî te haamaramaramaraa no ni’a i to tatou aamu, parau haapiiraa tumu, e te mau peu i roto noa i te mau buka tei neneihia e te Ekalesia. E mea iti roa te mau piahi tei ite i te tahi atu mau buka tei neneihia e te tahi atu mau taata. Ua ora te rahiraa o to tatou feia apî i roto i te hoê oraraa paruruhia.

Aita ta tatou mau haapiiraa i taua taime ra, noa’tu e mana’o maitai, i faaineine i te mau piahi no teie mahana- te hoê mahana e noaa’i i te mau piahi te mau mea atoa no ni’a i te Ekalesia mai te mau hi’oraa atoa. I teie mahana, te mea ta ratou e ite nei i roto i ta ratou mau matini roro uiraa ta’ita’i, e mau mea ïa o te tamata i to ratou faaroo e o te faatupu atoa i to ratou faaroo. E mea matau a’e ta tatou feia apî e rave rahi ia Google i te evanelia, e mea farii a’e ratou i te Itenati i te faaurûraaa, e e mea ohipa a’e ratou i te Facebook i te faaroo.

No teie mau tamataraa, ua farii iho nei te Tomite Faatere o te Haapiiraa i te hoê ohipa apî i roto i te haapiiraa evanelia tei piihia te Iteraa i te Haapiiraa Tumu. Ma te turu’i atu i ni’a i te mea tei rave-a’ena-hia i roto i te iteraa i te mau papa’iraa mo’a, e faatumu ïa teie ohipa apî i te paturaa e te haapuairaa i te faaroo o to tatou mau piahi ia Iesu Mesia e te haapuairaa ia ratou ma te aravihi i te ora e te faaohipa i te evanelia i roto i to ratou mau oraraa. Na roto i te faaohiparaa i te mau papa’iraa mo’a e te mau parau a te mau peropheta, e haapii ïa ratou nahea i te ohipa ma te faaroo i te Mesia ia noaa te ite varua e te ta’araa i Ta’na evanelia. E noaa ïa ia ratou te mau rave’a no te haapii e nahea ia faaohipa i te haapiiraa a te Mesia e te mau ture no te evanelia i te mau uiraa e te mau tamataraa ta ratou e faaroo e e ite nei i te mau mahana atoa i rotopu i to ratou mau hoa e i roto i te mau ve’a sotiare.

E mea faaurûhia e mea tano maitai teie raveraa. E riro te reira i te haamaitai i ta tatou feia apî. Te manuïaraa o teie Iteraa i te Hapiiraa Tumu, e te tahi atu mau faanahoraa haapiiraa i roto i te Ekalesia, tei ni’a ïa ia outou.

I mua i teie mau tamataraa, eaha ïa ta outou mau rave’a e ta outou mau hopoi’a ei mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia i roto i te 21raa o te tenetere? Oia mau, e ti’a ia outou ia here i te Fatu, i Ta’na Ekalesia, e ta outou mau piahi. E ti’a ia outou ia faaite pinepine i te iteraa papû mau ma te aau tae. Taa ê noa’tu i te reira, e ti’a atoa i ta outou mau piahi ia haamaitaihia na roto i te iteraa i te haapiiraa aore râ te aamu, na roto i te haapiiraa e te faaroo, apeehia e te iteraa mau, ia nehenehe ia ratou ia ite i te hoê faafariuraa paari, o te vai maoro, i te evanelia e te hoê faaroo ia Iesu Mesia i te roaraa o to ratou oraraa. Te auraa o te faafariuraa paari e te vai maoro e « faaea noa ïa ratou i roto i te Ekalesia » i te roaraa o to ratou mau oraraa.

Ia ta’a ia outou te haapiiraa e te aamu o te mau papa’iraa mo’a e o to tatou iho aamu, e ti’a ïa ia outou ia imi i roto i te mau « buka maitai a’e » mai ta te Fatu i faaue. Te mau « buka maitai a’e » o te mau papa’iraa mo’a ïa, te mau haapiiraa a te mau peropheta e te mau aposetolo no teie nei tau, e te buka a te mau aivanaa no te Ekalesia e vai nei. Na roto i ta outou tutavaraa itoito no te haapii mai na roto i te haapii e te faaroo, e nehenehe ïa ia outou ia tauturu i ta outou mau piahi ia haapii i te mau aravihi e te mau rave’a e titauhia ia ite ratou i te vahi huru ê i rotopu i te haamaramaramaraa o te faaitoito ia ratou ia vai haapa’o noa e te mau afa parau mau e te mau tatararaa hape i te haapiiraa tumu, te aamu e te mau peu o te tura’i ia ratou ia ore ia haapa’o.

A haapii ia ratou no ni’a i te mau tamataraa ta ratou e faaruru ia tiaturi ana’e ratou i ni’a i te Itenati no te pahono i te mau uiraa e auraa mure ore. A faahaamana’o ia ratou e aita o Iakobo i parau, « Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani ia Google ! »

Eita te feia feruriraa paari e ti’aturi i ni’a i te Itenati no te ite e no te rapaau i te mau fifi o te ea i te pae mana’o, i te pae feruriraa e te pae tino, e te mau fifi ihoa râ e pohe ai te taata. E ma’imi râ ratou i te mau taote, o ratou tei haapiipiihia e tei haamanahia e te mau tomite aivanaa a te hau. Noa’tu â te reira, e ma’imi te feia feruriraa paari i te mana’o o te piti o te taote.

E mai te mea o tera te e’a e ti’a ia rave no te ite i te mau pahonoraa i te mau fifi o te ea i te pae o te mana’o, te feruriraa, e te pae tino, eaha’tu â ïa mai te mea te fifi no ni’a ïa i te ora mure ore. Mai te mea te vai ra te tahi mea e haafifi rahi nei i to tatou oraraa varua, to tatou mau auraa faufaa rahi i roto i te utuafare, to tatou meloraa i roto i te basileia, e ma’imi ïa tatou i te feia faatere mana’o paari e te haapa’o no te tauturu ia tatou. E mai te mea e titauhia e ti’a ïa ia tatou ia imi i te feia e parau tu’ite, e ite e e aravihi to ratou no te tauturu ia tatou.

Teie ïa ta’u e rave ia hinaaro ana’e au i te hoê pahonoraa i ta’u iho mau uiraa eita e nehenehe ia’u iho ia pahono. E imi au i te tautururaa i piha’iho i to’u mau Taea’e i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e te tahi atu mau taata aivanaa i roto i te aamu e te haapiiraa tumu a te Ekalesia.

E ti’a ia outou ia riro te feia matamua roa, taaê noa’tu i te mau utuafare o ta outou mau piahi, ia faaite i te mau buka no ni’a i te mau tumu parau tei ore i matauhia aore râ o te faatupu i te marôraa ia nehenehe i ta outou mau piahi ia feruri e ia hi’opo’a i te mea ta ratou e faaroo aore râ e tai’o no te faaau atu i te mea ta outou i haapii a’ena ia ratou.

Ua ite outou e, te horo’a nei tatou i ta tatou mau misionare te mau raau pati’a hou a tono atu ai ia ratou i te misioni ia paruruhia ratou i te mau ma’i o te nehenehe e haamauiui aore râ e haapohe ia ratou. Te taparu nei au ia outou e, hou a tono atu ai outou ia ratou i roto i te ao nei, e na reira atoa outou i te patiaraa i ta outou mau piahi i te mau parau mau no te evanelia na roto i te horo’araa’tu ia ratou te tatararaa maitai, paari e te tano no te haapiiraa tumu o te evanelia, te mau papa’iraa mo’a, to tatou aamu, e taua mau tumu parau ra o te ta’a-ore-hia i te tahi mau taime.

Teie te tahi o taua mau huru tumu parau ra o te ore i matauhia aore râ o te faatupu i te marôraa, te vahine rau, te mau ofa’i hi’o, te mau aamu huru rau no te Orama Matamua, te rave’a iritiraa i te Buka a Moromona aore râ te Buka a Aberahama, te mau parau no ni’a i te ihotaata, te nunaa taata e te autahu’araa, e aore râ te hoê Metua Vahine i te Ao ra.

Te mau tutavaraa no te patia i ta tatou feia apî, i te rahiraa o te taime, tei ni’a ïa ia outou e te mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia. A feruri ai outou i teie mau hopoi’a, a imi i te taime no te feruri i ta outou mau rave’a e ta outou mau hopoi’a.

Ua ite maitai te feia faatere o te Ekalesia i teie mahana e, e noaa i te mau taata atoa te haamaramaramaraa, no reira ratou e tutava rahi ai ia horo’a i te haamaramaramaraa tano no ni’a i te mau haapiiraa o te Faaho’i-faahou-raa mai. Te hoê hoho’a maitai no te reira tutavaraaa o na 11 ïa Tatararaa no te mau Tumu Parau o te Evanelia i ni’a i te LDS.org o te horo’a i te mau tatararaa maitai e te ti’aturihia no ni’a i te mau ohipa a te Ekalesia e faatupu nei i te marôraa e o te matau-ore-hia.

E mea faufaa rahi ia ite papu maitai outou i te haamaramaramaraa i roto i teie mau papa’iraa. Mai te mea e mau uiraa ta outou no ni’a i te reira, a ani i te tahi taata tei tai’o e tei maramarama i te reira. Oia hoi, « a imi i te ite, oia ïa na roto hoi i te haapii e na roto atoa i te faaroo » e ia riro outou ei aivanaa no te mau mea i roto i te mau papa’iraa.

E ti’a atoa ia outou ia haamatau ia outou i te tahua itenati no te mau Parau a Iosepha Semita e te tufaa no te aamu o te Ekalesia i ni’a i te LDS.org e te tahi atu mau buka tei papa’ihia e te mau Aivanaa Feia Mo’a faaroo i te mau Mahana Hopea nei.

Te tautooraa ia noaa te maramarama i roto i te evanelia e te faaineineraa varua na roto i te tuatapaparaa i te haapiiraa tumu e te aamu, apitihia’tu e te hoê iteraa papû puai, o ta tatou ïa raau rapaau maitai roa’e no te tauturu i te mau piahi ia ape aore râ ia pahono i te mau uiraa, te feââraa e aore ra, te haaferuriraa i to ratou faaroo ta ratou e faaruru i roto i teie tau e itehia’i te mau mea atoa.

A tutava ai outou e te mau orometua haapii ia ite maitai atu â i to tatou aamu, ta tatou haapiiraa tumu, e te mau peu- hau atu i ta outou e rave nei i teie nei—e ineine ïa outou i te horo’a i te mau pahonoraa feruri-maitai-hia, haapa’o-maitai-hia e faaurûhia i te mau uiraa a ta outou mau piahi.

Te hoê rave’a ia ite i te mau uiraa a ta outou mau piahi o te faaroo-maitai-raa ïa ia ratou.

Ua parahi mai ta maua nei tamahine matamua, e pae matahiti to’na, i ni’a i to’u turi avae, a tai’o ai au i te ve’a. Te faati’a ra oia ia’u i te tahi mea faufaa rahi no’na, e aita vau i tau’a ia’na. No reira ua toro mai oia i to’na na rima na’ina’i, ua faatea i te ve’a, ua haru i to’u na papari’a i roto i to’na na rima iti na’ina’i, e ua hi’o ti’a mai i roto i to’u na mata, ma te parau mai, « Papa, aita oe e faaroo mai ra ia’u ! » Ua tano oia—e ua hape au i te oreraa e faaroo ia’na. E ti’a i te mau orometua haapii maitai ia riro ei feia faaroo maitai.

Taaê noa’tu i te faarooraa i ta outou mau piahi, a faaitoito ia ratou i roto anei i te piha haapiiraa aore râ o ratou ana’e, ia ui ia outou i te mau uiraa no ni’a i te mau huru tumu parau atoa.

Te hoê o te mau uiraa faufaa rahi ta ta outou mau piahi e nehenehe e ui « No teaha ? »

Ia ui ana’ehia ma te hinaaro mau ia maramarama, e riro te uiraa « No teaha ? » ei uiraa rahi mau. O te uiraa ïa ta te mau misionare e hinaaro i te feia ta ratou e haapii ia ui. No teaha tatou i haere mai ai i ŏ nei? No teaha te mau mea ino e tupu ai i te feia maitai ? No teaha e ti’a’i ia tatou ia pure ? No teaha e ti’a’i ia tatou ia pee i te Mesia ? I te rahiraa o te taime, na te mau uiraa « No teaha ? » e faahaere mai i te faaurûraaa e te heheuraa. Na te iteraa i te opuaraa no te faaoraraa a to tatou Metua i te Ao ra e tauturu ia tatou ia pahono i te rahiraa o te uiraa « No Teaha ». E paraparau atu vau no ni’a i te reira i roto e maa taime iti.

Teie te hoê parau hope’a no ni’a i te pahonoraa i te mau uiraa. E mea faufaa rahi ia haapii i ta outou mau piahi e noa’tu e te horo’a nei te evanelia e rave rahi mau pahonoraa i te mau uiraa faufaa rahi o te oraraa, eita te tahi mau uiraa e pahonohia i roto i te oraraa tahuti nei no te mea te ere nei tatou i te haamaramaramaraa e hinaarohia no te hoê pahonoraa tano. Mai ta tatou i haapii i roto ia Iakoba : « Inaha, o te mea maere e te taa ê hoi te mau ohipa a te Fatu ra. Te mea tia ore ia imi e te hohonu o te parau moe na’na ra e, e aore roa e tia i te taata ia imi papu i ta’na atoa ra mau ravea. Aita hoi e taata tei ite i ta’na mau haerea, maori râ ia heheuhia mai ïa ia’na ra ».

I teie nei, te hoê parau faaararaa: A ite e nehenehe outou e ti’aturi, mai te rahiraa o ta outou mau piahi e, e aivanaa outou no te papa’iraa mo’a, no te haapiiraa tumu e no te aamu o te Ekalesia. Ua faaite mai te hoê titorotororaa e « ia mana’o te taata e ua rahi to ratou iteraa no ni’a i te hoê tumu parau e rahi atoa ïa to ratou mana’oraa e ua rahi a’e to ratou ite no ni’a i te mau mea e te haamaramaramaraa hape ».

E ti’a i teie « huru ite » ia apehia e outou te mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia. E mea maitai roa ia parau, « Aita vau i ite ».Area râ, ia parauhia te reira, e hopoi’a ïa na outou ia imi i te mau pahonoraa maitai roa’e i te mau uiraa ferurihia ta ta outou mau piahi e ui mai.

No ni’a i te haapiiraa i ta outou mau piahi e te pahonoraa i ta ratou mau uiraa, te faaara atu nei au ia outou e eiaha e faahiti i te mau aamu o te faatupu i te faaroo e o tei ore i haapapûhia aore râ te mau haamaramaramaraa e te mau tatararaa tahito no ni’a i ta tatou haapiiraa tumu e te mau peu no mutaa iho ra. E mea maitai a’e ia rave i te peu ia tai’o i te mau parau a te mau peropheta e te mau aposetolo ora; ia ite outou i te mau parau apî no ni’a i te mau ohipa e tupu nei i roto i te Ekalesia, te mau faatureraa, e te mau faahitiraa parau na roto i te mormonnewsroom.org e te LDS.org ; e a tai’o i te mau buka a te mau aivanaa Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei tei matauhia, e feruriraa paari e tei haapa’o i te faaroo no te haapapû e eita outou e haapii i te mau mea hape, mau mea tahito aore râ huru ê.

Ua ite te feia tei rave i teie titorotororaa no ni’a i « te faahua-ite-rahi » e, « te faahuaraa i te ite rahi i roto i te feia e mana’o nei e e aivanaa ratou, e tape’a ïa te reira i taua iho feia ra ia haapii ia ratou i roto i te mau mea ta ratou i faariro ia ratou ei aivanaa ».

Ua parau te mono peresideni no BYU e « e nehenehe te riroraa ei aivanaa no te hoê tumu parau ei mea faahiahia ia faaroo maitai ana’e te mau piahi e te mau hoa ohipa i te mea ta outou e parau. Area râ, ma te hoê hinaaro ore i te tamau noa i te haapii e topa ïa tatou i roto i te faahemaraa no te faahua ite i te mau mea atoa, e aore e taata e au i te hoê taata ‘tei ite i te mau mea atoa’ ».

Te tapiti nei au i te faaararaa a te Peresideni Hinckley, « E ti’a ia tatou ia haapa’o maitai. E ti’a ia tatou ia ara ia ore tatou e hahi ê atu [i te e’a] ».

Taa ê noa’tu i te riroraa ei feia haapii i te roaraa o te oraraa, e ti’a atoa ia outou ia rave i taua mau mea ra i roto i to outou iho oraraa tata’itahi o te faati’a i te Varua Mo’a ia ohipa i roto ia outou. Teie ïa taua mau mea ra, te pure aau tae i te mau mahana atoa, te haapae-maitai-raa i te maa, te tai’o e te feruri-tamau-raa i te mau papa’iraa mo’a e te mau parau a te mau peropheta ora, te faariroraa i te mahana Sabati ei mahana oaoa, te raveraa i te oro’a ma te haehaa e te haamana’o-noa-raa i te Faaora, te haamori-pinepine-raa i roto i te hiero, e, i te pae hope’a, te tautururaa i te feia tei roto i te ati, i te vêvê e te faaea otare noa nei—tei piha’iho ia outou e tei te atea na te ao nei.

No te rave maitai i ta outou mau rave’a e ta outou mau hopoi’a, e au mau hoa orometua here, e ti’a ia outou ia faaohipa i te mea ta outou e a’o !

A itoito i te imiraa i te tauturu e te faatitiaifaroraa i piha’iho i te feia ta outou e ti’aturi nei—te hoê hoa faaipoipo, te mau faatere autahu’araa, aore râ te mau faatere ohipa. A ani ia ratou i te vahi e nehenehe ia outou ia haamaitai i roto i to outou ti’araa pǐpǐ. E mea faufaa rahi ihoa râ te reira no ta tatou feia rave ohipa tamau, o ratou tei paturuhia e te mau faufaa mo’a no te tufaa ahuru a te Ekalesia. E ti’a ia outou ia ape i te mau mea atoa o te ti’avaru ê atu i te Varua.

Taa ê noa’tu i te reira, te ani atu nei au ia outou ia faatere i te hoê uiuiraa ia outou iho- te tai’o faahou raa i te 2 Nephi 26:29–32, Alama 5:14–30, e Te Parau Haapiiraa e tge mau Parau Fafau 121:33–46. E tauturu te reira ia ite i te mau huru faahemaraa e nehenehe ta tatou paatoa e nehenehe e farerei. Mai te mea e, e titauhia ia taui i te tahi mea i roto i to outou oraraa, a faaoti ia faaafaro i te reira.

A ape i te faahemaraa ia feââ i te mau mana’o a to outou mau hoa ohipa. A hi’opo’a hohonu râ i roto i to outou iho aau e a imi i to outou iho mau hinaaro e tumu. I reira noa ïa e nehenehe ai i te Faaora ia faataui i to outou aau e ia faatitiaifaro i to outou iho mau hinaaro e mau tumu i ni’a iho i To’na.

Te hinaaro nei te u’i apî e ti’a mai nei, ia ite, ia ta’a, ia farii e ia ohipa i roto i te opuaraa a te Atua no te faaoraraa. Ia taa ana’e ratou i te opuaraa, na te reira e horo’a ia ratou i te hoê iteraa hanahana no te hi’o ia ratou iho, ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Atua, o te horo’a mai i te hoê hi’oraa e nehenehe ai ia ratou ia fatata i te ite i te mau haapiiraa atoa, te mau peu atoa e te mau faatureraa atoa a te Ekalesia.

Ei mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia i teie mahana, e ti’a ia outou ia farii i te rave’a e te hopoi’a ia haapii i te feia apî no te 21raa o te tenetere i te mau haapiiraa ti’a no ni’a i te faanahonahoraa, mai te haapiiraa tumu o te faaipoiporaa tei haapa’ohia e te Atua e te ohipa a te utuafare i faataahia i roto i te poro’iraa no ni’a i te utuafare. .

E tufaa faufaa roa te parau tumu no te faaipoiporaa mure ore e te utuafare i roto i te opuaraa no te oaoa a te Atua.Tei roto i te reira to tatou iho mau utuafare tei taatihia i roto i te hiero ei mau tufaa no te utuafare mure ore iho o te Metua i te Ao ra i roto i te basileia tiretiera. No te mea e tu’ati ti’a te reira i To’na iho utuafare e i Ta’na iho mau tamarii varua, ua haapiihia ïa tatou i roto i te Genese, « i hamani ai Oia ia raua, o te tane e te vahine » e ua faaue Oia i te Metua Adamu e te Metua Vahine Eva ia « rahi roa e faaî i te fenua nei ».

Ua parauhia e e haamata e e hope te opuaraa no te oaoa na roto i te utuafare. Oia mau, te haamataraa o te utuafare ua tupu ia i roto i te oraraa matamua, i reira tatou i ora’i ei mau melo no te utuafare o to tatou mau metua i te ao ra. E i te hope’a, eita ana’e te mau faaotiraa utuafare e te mau auraa here e tamau noa i te tupu e rahi atoa râ te reira na roto i te rave’a o te fanauraa.

Te tufaa faufaa rahi o te tu’ati i te taatoaraa—i ni’a i te reira e turu’i ai te opuaraa a te Atua e to tatou hope’araa mure ore, i ni’a ho’i i te reira e ohu ai te tahi atu mau mea atoa—o Iesu Mesia ïa. Na To’na tusia taraehara e faatupu i te mau mea atoa, mai te hoê faaipoiporaa e te hoê utuafare here, te atuatu e te mure ore, e te vai atu ra.

Te haapii mai nei te Fatu ia tatou e, e ore roa te hoê taata ona ana’e, noa’tu te huru o to’na parau-ti’a, e nehenehe e farii i te mau mea atoa a to tatou Metua i te ao ra no Ta’na mau tamarii. . Te hoê noa taata o te afaraa ïa o te mea e titauhia, o te ore e nehenehe e ora i roto i te faito teitei a’e o te basileia tiretiera maori râ.

E titau ta outou mau piahi i te iteraa e, te tumu no te oraraa tahuti nei o te riroraa ïa mai te Atua ra te huru na roto i te noaaraa te mau tino tahuti, te faaohiparaa i te tiamâraa e te raveraa i te mau ohipa tei faataahia no te mau Metua i te Ao ra ana’e—te mau ohipa a te tane, te vahine e te metua.

Ua haapapû mai te mau peropheta e, te feia atoa tei ti’amâ e o te turu’i i ni’a ia Iesu Mesia, tei ore râ i taatihia i te hoê hoa faaipoipo e aore râ, tei ore i fanau i te tamarii i roto i teie nei oraraa, e farii ïa ratou i taua mau haamaitairaa ra i roto i te ao a muri atu.

A haapii i to tatou feia apî e, te vai nei te vahi no te mau taata atoa i roto i te Ekalesia a te Fatu, no te haamori, no te tavini, e no te tupu amui ei mau taea’e e mau tuahine i roto i te evanelia. A faahaamana’o ia ratou i ta Lehi i haapii e, e nehenehe te fâ e te tiaturiraa a te Atua no Ta’na mau tamarii paaroa, e haapotohia mai teie : « Ua hi’a Adamu ia vai te mau taata, e te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa ».

Te hinaaro nei te Metua i te ao ra ia farii tatou i Ta’na parau no ni’a i te faaipoiporaa e ia haapa’o i Ta’na faaueraa matamua ia « faarahi e ia faaî »—eiaha noa no te faatupu i Ta’na opuaraa, no te ite atoa râ i te oaoa ta Ta’na opuaraa i faataa i te horo’a i Ta’na mau tamaroa e mau tamahine.

E ere te mau melo ana’e o te Ekalesia tei ite i teie parau tumu. Ua papa’i te papa’i ve’a no te New York Times o David Brooks, « Eita te mau taata e maitai roa’tu ia horo’ahia ana’e ia ratou te taatoaraa o te ti’amâraa ia rave i te mea ta ratou e hinaaro. E rahi a’e râ to ratou maitai ia rave ana’e ratou i te mau faaotiraa tei hau atu i ta ratou noa iho ma’itiraa—oia hoi, te mau faaotiraa e te utuafare, te Atua, te ohipa e te fenua ».

Ei mau orometua haapii na te Ekalesia, a tauturu i to tatou mau feia apî ia roaa te hoê iteraa maramarama no ni’a i te opuaraa a te Atua no te oaoa, i reira hoi Ta’na mau tamarii e farii ai i te oaoa mau. A tauturu ia ratou ia ite i te reira, ia farii i te reira, ia rave i te reira, e ia paruru i te reira. Na roto mai i na matahiti e 40 o to’u mau iteraa ei Hui mana faatere rahi, te mana’ona’o nei au i te rahiraa o to tatou mau melo o te Ekalesia, tei apî e tei paari, o te ore e haroaroa nei i te faanahoraa no to ratou hopearaa mure ore e te hanahana.

No reira, e to’u mau hoa orometua haapii, e ti’a ia tatou ia imi e ia oaoa i teie mau taime no te tatara, i te pae haapiiraa e i te pae varua, no te aha tatou e ti’aturi ai i te reira iteraa Na faanahonahoraa rahi no te oaoa a te Atua e pahono i te rahiraa o te uiraa « no te aha » e riro tatou i te ui. Na te faaiteraa i to tatou ti’aturiraa i roto i te hoê oraraa hou te tahuti nei, i reira tatou i ora ai ei mau tamarii varua na te Hoê Metua Tane e te hoê Metua Vahine i te Ao ra, e faati’a ia tatou ia haamaramarama no te aha te fenua i hamanihia’i. Hoê opuaraa faufaa o te oraraa tahuti nei maori râ, e nehenehe tatou iho e faatupu atoa i te reira iteraa no ni’a i te utuafare, ei mau metua râ i teie taime, eiaha râ ei mau tamarii noa. A poihere i to haroaroaraa i te haapiiraa tumu e i te opuaraa no te faanahoraa a to tatou Metua i te ao ra no to tatou oaoaraa mure ore. E a tamau noa i te haapii i te reira.

No te faahoperaa e no te pu’ohuraa : Na roto mai i te mau parau a Elder Kim B. Clark ua haapii mai tatou e, e mau orometua haapii outou mai ŏ mai i te Atua ra, tei î i te faaroo, te ti’aturiraa, te haehaa e te here.

Teie te mau mana’o ta’u i faaite atu ia outou :

  • A haapii i te mau piahi ia apiti te haapiiraa na roto i te tuatapaparaa e te faaroo i te iteraa papû mau. A haapii ia ratou ia parahi noa i roto i te poti e ia tia’i !

  • A haapii i te mau piahi ia haavî i te faaohiparaa i ta ratou mau mauhaa ta’ita’i e ia rahi a’e to ratou tu’atiraa i ni’a i te Varua Mo’a eiaha râ i ni’a i te Itenati.

  • A pati’a atu i te mau piahi i te mau parau mau o te opuaraa no te faaoraraa o te itehia i roto i te evanelia a Iesu Mesia.

  • A ite maite i te mea e vai nei i roto i te mau papa’iraa no ni’a i te mau Parau Tumu o te Evanelia.

  • A haamana’o e, e nehenehe te uiraa « No teaha ? », e riro ei uiraa maitai roa o te arata’i atu i roto i te haroaroaraa i te evanelia.

  • Eiaha e faahua i te ite i te mau mea atoa, e eiaha e mata’u i te parau e, « Aita vau i ite ».

  • A riro ei feia o te haapii i te roaraa o to outou oraraa.

  • A imi i te a’o e te faatitiaifaroraa no roto mai te te feia ta outou e ti’aturi nei.

  • A feruri ia faatupu i te aparauraa ia outou iho i tera e i tera taime, no te hi’opo’a i to outou faaineineraa i te pae varua, to outou itoito, e to outou rave-maitai-raa.

  • A haapii e, e haamata e e hope te opuaraa no te oaoa na roto i te utuafare. A tapea i te opuaraa no te faaoraraa i roto i te feruriraa i te mau taime atoa.

  • A haapii e, e afa’i mai te faaipoiporaa e te utuafare i te oaoa mure ore.

  • A haamana’o, e afa’i mai te apitiraa i te haapiiraa na roto i te haapii, na roto i te faaroo e na roto i te iteraa papû mau i te faafariuraa mau e te vai maoro.

  • Hau atu i te mau mea atoa, e mea faufaa te faaroo puai i roto i te Taraehara a te Fatu o Iesu Mesia no to tatou puai pae varua e to tatou tupuraa i te rahi.

I teie nei, e to’u mau hoa here te mau orometua haapii, ia haamaitai mai te Atua ia outou tata’itahi e ia outou paatoa. Noa’tu te huru o te hopoi’a ta outou e amo nei, ia haamamahia hoi te reira. Ia itehia hoi ia outou te oaoa e te hau o te tae mai na roto i ta outou haapiiraa e, ua haaputapû outou i te hoê oraraa, ua faateitei outou i te hoê o te mau tamarii a te Metua i roto i to’na tere no te ti’a faahou i te hoê mahana i mua i To’na aro. Te vaiiho atu nei au i ta’u faaiteraa e to’u iteraa papû e, tei ia tatou nei te îraa o te evanelia mure ore a Iesu Mesia tei faaho’ihia mai na roto i te Peropheta Iosepha Semita. Tei roto i to tatou rima te îraa o te evanelia. Titauhia ia tatou ia tuu i te reira i roto i to tatou feruriraa e i roto i to tatou aau e ia haapii i te reira ma te mana rahi. Ia haamaitai rahi mai te Atua ia tatou tata’itahi, ta’u ïa pure e ta’u haamaitairaa na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te man nota

  1. Apooraa haapiipiiraa na te mau Hui mana Faatere Setepa 29, 1992.

  2. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:118.

  3. Harold B. Lee, i roto i te nene’iraa a Clyde J. Williams, The Teachings of Harold B. Lee (1996), 331.

  4. Edward William Tullidge, The Women of Mormondom (1877), 412.

  5. F. Burton Howard, Marion G. Romney: His Life and Faith (1988), 63–64.

  6. Boyd K. Packer, « A Tribute to the Rank and File of the Church, » Ensign, Me 1980, 62.

  7. Hi’o M. Russell Ballard, « Stay in the Boat and Hold On! » Ensign e aore râ Liahona, Nov. 2014, 89–92.

  8. Hi’o Iakoba 1:5.

  9. Iakobo 4:8; hi’o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 101:32–34.

  10. Brent W. Webb, « Quest for Perfection and Eternal Life » (Brigham Young University annual university conference faculty session, Aug. 24, 2015), 10, speeches.byu.edu; see Stav Atir, Emily Rosenzweig, and David Dunning, « When Knowledge Knows No Bounds: Self-Perceived Expertise Predicts Claims of Impossible Knowledge, » Psychological Science, Aug. 2015, 1295–1303; doi: 10.1177/0956797615588195.

  11. Hi’o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 101:32–34.

  12. Brent W. Webb, « Quest for Perfection and Eternal Life, » 10, speeches.byu.edu.

  13. General Authority training meeting, Sept. 29, 1992.

  14. Hi’o « Te Utuafare : E Poro’i i to te Ao nei », Ensign or Liahona, Nov. 2010, 129.

  15. Hi’o Genese 1:27–28.

  16. Hi’o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 131:1–4; 132:19.

  17. Hi’o 1 Korinetia 11:11 e Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 131:1–4.

  18. 2 Nephi 2:25.

  19. David Brooks, « The Age of Possibility, » New York Times, Nov. 15, 2012, nytimes.com.

  20. Kim B. Clark, « Teachers Come from God » (evening with Elder M. Russell Ballard, Feb. 26, 2016), broadcasts.lds.org.