No ô mai te mau orometua i te Atua ra
E aru’i e o Elder M. Russell Ballard
A’oraa i te mau orometua haapii evanelia a te Ekalesia- 26 no fepuare 2016 • Fare Menemene no Roto Miti
Te hinaaro taa’e nei au e faaite i te tapa’o mauruuru i te mau orometua ato’a e to ratou mau hoa faaipoipo e i te feia ato’a e paturu nei i te feia e haapii ra. Hoê ta’u huno’a tamaroa e haapii nei i te séminaire i te po’ipo’i roa, no reira, ua ite au i te tusia e i te horo’araa e titauhia no te haapii i te séminaire i te po’ipo’i roa, e ua ite au i te faaururaa ta te mau orometua rave tamau e faatupu i ni’a i te u’i e ti’a mai nei, mai ta’u mau mootua. Ia haamaitai mai te Atua ia outou paato’a no te ohipa ta outou e rave nei.
I te ava’e Atete i ma’iri a’enei ua paraparau atu vau ia outou no ni’a i ta tatou titauraa ia ha’a no te faaoti i te mau hopoi’a rahi e vai nei i ni’a ia tatou. E ti’a ia tatou ia haapii i te u’i apî ma te hohonu e te puai rahi hau atu i ta tatou i rave na mua’tu. E te auraa o te reira, e ti’a ïa ia riro tatou ei mea maitai a’e e ia rave maitai a’e i te ohipa i na mua’tu.
A feruri ai au i taua hopoi’a ra ta te Fatu i horo’a mai ia tatou e i te taime no te parau atu i te tahi mau parau i teie pô, ua feruri au i te aamu o te tere farerei a Nikodemo i te Faaora i te pô, mai tei papa’ihia i roto i te pene toru a Ioane. Ua parau Nikodemo : « E Rabi, ua ite matou e, e orometua oe mai ŏ mai i te Atua ra : e ore hoi teie nei mau tapao ta oe e rave nei e tia i te taata, auaa te Atua ato’a ra ».1
Aita taua faahitiraa parau ra i faaite noa mai e, o vai Iesu—hoê orometua mai ŏ mai i te Atua ra—ua faaite ato’a mai râ e, eaha ta te mau orometua mai ŏ mai i te Atua ra e rave : E faatupu ratou i te mau temeio i roto i te oraraa o te feia ta ratou e haapii no te mea, tei piha’i iho te Atua ia ratou.
Ua matau maitai au i taua huru orometua ra. Te hinaaro nei au i teie pô e faaite atu ia outou i te hoê parabole no ni’a ia’na. Ua piihia « Te parabole no te ti’a faatere o te mau tamarii rii ».
Ua piihia te hoê tuahine ei faatere no te mau tamarii rii i roto i ta’na paroita. Ua haapiipii-maitai-hia oia i te fare haapiiraa teitei e e rave rahi to’na mau mana’o no te mau ohipa e te mau ohipa rima î ta te mau tamarii e nehenehe e rave. Ua faaoti oia ia faariro i te piha a te mau tamarii rii ei hoho’a maitai no te haapiiraa.
I muri a’e e rave rahi mau hebedoma, ua paruparu to’na mana’o. Ua riro te piha a te mau tamarii rii ei uta’a. Ua ri’ari’a oia ia ti’a i mua i te mau tamarii. Noa’tu ta’na mau opuaraa, ua huehue e ua ta’i e ua tau’a ore te mau tamarii ia’na i te mau hebedoma ato’a. Aore roa e mea ta’na i tamata i manuia. E ho’i oia i te fare i te mau hebedoma ato’a ma te ta’i.
Ma te mauruuru ore ua parau oia, « Ua horo’a vau i to’u maitai ato’a ! Eaha’tu â ïa ta’u e nehenehe e rave ? »
Ua puta maira te hoê mana’o i roto i to’na feruriraa : A ani i te Metua i te Ao ra eaha te mea e ti’a ia oe ia rave. Ma te tamaro i to’na mau roimata ua tuturi a’era oia no te pure. Ua pure oia no ni’a i te piha haapiiraa a te mau tamarii rii, ta’na mau ti’aturiraa, to’na mauruuru ore, e to’na oto. Ua pure oia no Ta’na tautururaa e te arata’iraa.
Ua pahono mai te Metua i te Ao ra i ta’na pure: Ua tupu mai te hoê mana’o puai i roto ia’na : Ta oe mau faanahoraa haapiiraa no ni’a ïa ia oe. A faatumu râ i ni’a i te mau tamarii ; a haapii i te haamatau e i te here ia ratou.
E parau a’o maitai te reira, e parau poro’i maitai, e mea fifi râ ia faaroo. Ua ite te tuahine e ua ti’a ia’na ia tatarahapa. Ua ti’a ia’na ia rave i te hoê hi’oraa apî e te hoê faanahoraa ohipa apî i roto i te piha haapiiraa. Ua pure e ua tai’o oia i te mau papa’iraa mo’a ia noaa ia’na te faaurûraa.
I to te orometeua ho’iraa’tu i te piha haapiiraa tamarii i te Sabati i muri iho, aita oia i mata’u. Ua ti’aturi oia i te Fatu. Ua farii oia i te mau tamarii i te opani, ua tuturi oia ia au i to ratou faito, e ua farii ia ratou ma te pii i to ratou i’oa. Ua paraparau oia ia ratou no ni’a i to ratou mau utuafare, te maa e auhia e ratou, e te tahi atu â mau mea. Ua faataa oia i te taime no te himene e no te faati’a ia ratou te mau aamu. Ua ta’i e ua faahuehue te tahi o te mau tamarii, e mea taa ê râ te varua i roto i te piha haapiiraa i taua hebedoma ra. E ia oti te haapiiraa, ua rohirohi teie tuahine aita râ oia i ta’i.
Na reira noa, e a matau maitai ai teie tuahine i te mau tamarii, ua taui to’na mau mana’o no ni’a ia ratou. Ua hinaaro teie faate piha tamarii ia tae oioi mai te mau Sabati. Ua anaanatae e ua oaoa oia i te parahiraa i piha’iho i ta’na mau tamariirii. Ua here oia ia ratou.
E… ua tae mai te faaurûraa. I te hoê hebedoma ua ta’ita’i oia i te hoê pata hoho’a i roto i te piha tamarii e ua pata oia i te hoho’a o te mau tamarii tata’itahi. Ua faaineine oia i te hoê tabula hoho’a, ua pine i te hoho’a o te mau tamarii i ni’a i te tabula, e ua ta’ita’i i te tabula i te piha haapiiraa i te mau hebedoma ato’a. Ua au te mau tamarii i te hi’oraa ia ratou iho i ni’a i te tabula. Aita ratou i ite noa e e mea faufaa rahi ratou; ua ite ato’a râ ratou e, ua herehia ratou.
I te tahi taime i muri mai, ua faaohipa teie orometua haapii i ta’na mau ha’utiraa e ta’na mau opuaraa no te haapii i te mau tamarii rii. Ua au te mau tamarii i te reira. Oia mau, no to ratou here rahi i te piha haapiiraa paraimere e horo atu ïa ratou i roto i te piha i muri noa’e i te pureraa oro’a. Ua au te mau tamarii i te haereraa i te paraimere. Ua here ratou i to ratou orometua haapii e ua here oia ia ratou.
E rave rahi mau haapiiraa ta te hoê taata e nehenehe e apo mai roto mai i teie parabole. Te haapiiraa hau roa’tu i te faufaa rahi o te faaroo ïa i te Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Na te faaroo o te orometua haapii i faatuturi ia’na no te pure, na te faaroo i tura’i ia’na ia tatarahapa, e na te faaroo i arata’i ia’na ia haere i mua ma te ore i ite maitai eaha te mea e ti’a ia’na ia rave. O te faaroo ïa te haapiiraa matamua.
Te piti o te ti’aturiraa ïa. E mea fifi na te mau tamarii rii ia haere i roto i te piha haapiiraa paraimere na te mau tamarii rii. E ri’ari’a paha ratou, aore râ e mana’o ratou e ua vaiihohia ratou o ratou ana’e aore râ ua faaru’ehia ratou. E te ui nei ratou mai te mea te vai ra te hoê rave’a no te haere atu i rapae au. Ua ite ato’a te orometua haapii i taua mau mana’o ra, ua ha’a râ oia na roto i taua mau mana’o ra, e ua ite oia e te vai ra te ti’aturiraa i roto i te Mesia. E mea « oraora », « ateate », e te « anaana » to’na ti’aturiraa e ua ite te mau tamarii i te reira.
Te toru o te haapiiraa o te haehaa ïa. Te te’ote’o e te ti’aturiraa i te rima tahuti e ohipa ataata ïa no te hoê orometua haapii. Te haehaa—te fariiraa e ia haapiihia—o te raau rahi roa ïa no te rapaau i te te’ote’o. Ua ohipa te orometua haapii ma te faaroo i te Mesia no te faahaehaa ia’na iho i mua i to’na Metua i te Ao ra. Ua haamaramarama mai Oia e ua haamaitai mai ia’na ma te paari na roto i te mana o te Varua Maitai.
Te maha o te haapiiraa o te here ïa, te here mau o te Mesia. I te omuaraa, e ere i te mea ohie ia here i te mau tamarii. E faaroo râ to te orometua haapii i te Mesia, e ua haere oia ma te haehaa ma te ti’aturi Ia’na no te here i taua mau tamarii ra. Ua haamaitai te Atua ia’na ma te here mau o te Mesia, e ua ite te mau tamarii i te reira. Oia mau, ua haamau te orometua haapii i te mau auraa no te here e taua mau tamarii ra. Ua riro taua mau auraa ra ei rave’a varua e tupu maitai ai te haapiiraa, te faaitoitoraa e te ti’aturiraa.
Te mau taea’e e te mau tuahine, te pure nei au ia vai mai te mau haamaitairaa a te Atua i ni’a iho ia tatou, noa’tu te vahi i reira tatou e haapii ai, e ia faaohipa paato’a tatou i teie mau ture o te faaroo, te ti’aturiraa, te haehaa, e te here, e ia rahi atu â te tamau noaraa, te itoito e te faaoromai. Ua ite au e ia na reira tatou, e parahi mai ïa te maitai o te Mesia ia tatou ra e e riro mau ïa tatou e mau orometua mai ŏ mai i te Atua ra, i te faatupuraa i te mau temeio i roto i te oraraa o ta tatou mau piahi. O to’u ïa iteraa papû i te i’oa o Iesu Mesia, amene.
© 2016 na Intellectual Reserve, Inc. Faturaa paruruhia. Parau fa’ati’a no te reo Peretane: 12/15. Parau fa’ati’a no te iritiraa: 12/15. Iritiraa no « Teachers Come from God ». Tahitian. PD60001102 8985