Pupu nō te Autahu’ara’a a Aarona
Te mau hōpoi’a


pupu feiā ’āpī tamāroa

Tō’u pi’ira’a ’ei pāpa’i parau nō te pupu diakono

Te mau hōpoi’a

’Ua māuruuru roa te Fatu nō tō ’oe hina’aro ’ia tāvini i roto i tāna ’Ēkālesia. E ’ite mai ’oe i raro nei i te hō’ē hi’ora’a o te mau hōpoi’a nō tō ’oe pi’ira’a.

Te fā o te Autahu’ara’a a Aarona

E tauturu te mau pupu o te Autahu’ara’a a Aarona i te feiā ’āpī tamāroa ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a, ’e ’ia fa’ahōhonu i tō rātou fa’afāriura’a i ni’a ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia. Te fā a te hō’ē pupu ’o te tauturura’a ïa i te feiā tei mau i te autahu’ara’a, ’ia ’ohipa ’āmui nō te fa’aō mai i roto i te ’ohipa a te Atua nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. (Hi’o Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 10.1, Vaira’a buka ’evanelia.)

Te pupu diakono

E tomo te feiā ’āpī tamāroa i roto i te pupu o te mau diakono i te ’āva’e Tēnuare o te matahiti e ti’ahia ai tō rātou 12 matahiti. I te reira taime e fa’atōro’a-ato’a-hia rātou ’ei diakono, mai te peu ’ua ineine maita’i rātou ’e ’ua ti’a mā. Tei roto i te mau hōpoi’a te ’ōperera’a i te ’ōro’a mo’a ’e te tauturura’a i te ’episekōpo i roto i « te ha’apa’ora’a ïa i te mau mea tāhuti ato’a » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107:68). (Hi’o 10.1.3.1.)

Te pāpa’i parau

’Ia pi’i-ana’e-hia te mau pāpa’i parau, e fa’aineine rātou i te mau tāpura ’ohipa nō te mau rurura’a ’e e pāpa’i i te mau mea e parauhia. E tauturu ato’a rātou i te pāpa’i parau o te pāroita ’aore rā, i te hō’ē tauturu ha’amāramarama o te pupu ’ia tāpa’opa’o i te feiā i tae mai. (Hi’o 10.4.2.)

Te ’ohipa tāvinira’a ’e te mau ’ātivite

Nā te ’episekōpora’a ’e te feiā fa’atere pupu feiā ’āpī, pāturuhia ’e te mau tauturu ha’amāramarama, e fa’anaho i te tāvinira’a ’e te mau ’ātivite. E tauturu te reira i te fa’atupura’a i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. ’Ia ravehia te reira i roto i nā tuha’a e maha nō te tupura’a o te ta’ata : te pae vārua, te pae tōtiare, te pae tino, ’e te pae o te ferurira’a. (Hi’o 10.2.1.3.)

Te mau arata’ira’a ’e te mau fa’aturera’a

Te tahi atu mau arata’ira’a ’e mau fa’aturera’a, mai te turura’a i te feiā ’āpī tamāroa huma, te fa’ari’ira’a i te mau pīhi nō te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī ’e te ha’aputura’a i te mau ō ha’apa’era’a mā’a, e ’itehia ïa i roto i te tuha’a 10.8 o te Buka arata’i rahi.