Liahona
Te rē o tō tātou Fa’aora herehia
Liahona nō ’Ēperēra 2026


« Te rē o tō tātou Fa’aora herehia », Liahona, ’Ēperēra 2026.

Parau poro’i tā’āva’e o te Liahona, ’Ēperēra 2026

Te rē o tō tātou Fa’aora herehia

’Aita e parau nō te fa’ata’a i te tinitinira’a o te hōro’a tao’a rahi a Iesu Mesia. E’ita roa atu te reira e tītauhia i te tahi atu ta’ata. ’Ua māuiui ’oia « nō te hō’ē taime nō te tā’āto’ara’a ».

mēnema ta’ata ’ore

I te roara’a o te mau matahiti, ’ua riro mai au ’ei mea ha’eha’a a’e ma te ferurira’a, te ’imira’a māite ’e te ’itera’a mai i te tāmāhanahana tinitini i roto i te hōro’a tao’a rahi a tō tātou Fa’aora, te Tāra’ehara a Iesu Mesia. E mea fifi roa nō te vairua ta’ata ’ia ha’amata i te hāro’aro’a mai te aha te hope’ara’a o te ta’ata i te tauira’a, nā roto i te mea tei tupu i Getesemane, i ni’a i te sātauro ’e i te mēnema.

Tē fa’aruru nei tātou pā’āto’a i te ’oto o te here ’e te māuiui.

I roto i tō’u pi’ira’a ’ei ’āpōsetolo, ’ua rātere rahi au ’e ’ua fāna’o i te fārerei atu i te mau tamari’i, te feiā ’āpī ’e te feiā pa’ari nā te hō’ē tuha’a rahi o te ao nei. I roto i te orara’a tē vai ra te mau taime o te ’oa’oa rahi, hō’ē rā mea tā’u iho i ’ite mata ’e tā’u i putapū hōhonu i roto i tō’u ’ā’au hau atu i te maita’i roa ’e te ’oa’oa, tei roto ato’a i te orara’a te mau taime o te ’oto ’e te māuiui.

E’ita roa e mo’ehia iā’u i te pārahira’a ’e e maha tamari’i ’o nā metua tei taparahi-pohe-hia e te hō’ē ta’ata i roto i tō rātou fare, ’a ta’oto noa ai rātou, ’aita ato’a i tō’u fārereira’a i te hō’ē vahine ’o tei hāmani-’ino-hia i tōna tamāhinera’a e te hō’ē feti’i ti’aturihia, ’aore rā i te pārahira’a i pīha’i iho i te ro’i o te hō’ē tamāhine ’āpī tei pēpē ’ino i te upo’o i muri a’e i te topara’a nā ni’a mai i te pere’o’o ta’ata’ahi ’e ’o tē haere ra e pohe, ’aore rā te fa’aro’ora’a i te mau ta’i a te hō’ē vahine ’o tei ha’avarehia e tāna tāne, ’oia (te vahine) ’e tāna mau fafaura’a o te hiero, ma te rāve’a ’ino rahi e rave rahi matahiti te maoro.

’Ua putapū vau i te māuiui o nā ta’ata fa’aipoipo nō te tamari’i pa’ari ’aita i ti’aturi fa’ahou i te mau parau mau o te ’evanelia ’e ’o tē ’imi nei i te ha’aparuparu i te fa’aro’o o te tahi i roto i te ’utuāfare. ’Ua fārerei atu vau i nā mētua ’e te mau hoa tei mamae rahi, o te hō’ē taure’are’a tāne e mea maita’i tōna ’ānanahi ’o tei ’ōnohi iāna. ’Ua putapū vau i te ’oto e au i te Atua o te feiā tei rave i te hara ’e ’o tē hina’aro mau nei e tātarahapa ’e te māuiui rahi o te feiā o tei fa’atupuhia e te hara

’Ua ’ite mata vau i te tapineva o te ma’i i te pae ferurira’a, nō te ta’ata e māuiui nei ’e nō te feiā e māuiui nei ma te māmū, ma te rāve’a ’ore nō te tauturu. ’Ua hi’o vau i te mau pau rahi o te ta’ata iho tei fa’atupuhia e te mau ’ati nātura, te mau papepu’e, te mau vero, te auahi, ’e te mau ’āueuera’a fenua. ’Ua riro vau ’ei ’ite nō te mau ’ārepurepura’a tei fa’atupuhia i roto i te mau fenua e te mau vero, te mau tama’i ’e te ha’amoura’a politita, ’e te māuiui rahi ’o tē tae mai ’ia tupu ana’e te mea tīa’i-’ore-hia i ni’a i te feiā hara ’ore ’e ’o tē ’imi nei i te rave i te mea tano.

Te Fa’aora e tāpe’a ra i te rima o te hō’ē ta’ata

Healing Hands (Nā rima fa’aora), nā Kolby Larsen, ’eiaha e tāhōho’a

E tauturu mai te Fa’aora ia tātou

Ma te paraura’a nō te tāra’ehara a Iesu Mesia, ’ua parau te peresideni James E. Faust (1920–2007), tauturu piti i roto i te Peresidenira’a Mātāmua : « ’Ia rave te feiā pēpē i te mea tā rātou e nehenehe e rave i roto i tō rātou mau tāmatara’a, ’e e ’fa’aora [te Fa’aora] i tōna mau ta’ata ’ia au i tō rātou mau paruparu’ [Alama 7:12]. E tauturu ’oia ia tātou ’ia amo i tā tātou mau hōpoi’a. E mea hōhonu roa vetahi mau pēpē ’e te māuiui rahi e’ita te reira e ora ma te ’ore te tauturu a te hō’ē mana teitei a’e ’e te tīa’ira’a nō te parauti’a ’e te hō’ē tāta’ira’a maita’i roa a’e i roto i te orara’a a muri a’e. … ’Ua ta’a maita’i ’oia i tō tātou māuiui ’e e haere ’oia ’e tātou i roto ato’a i tō tātou mau taime pōiri roa a’e. »

’Ua ’ume-rahi-roa-hia vau e te here o te Fa’aora ’e e te mau ha’amaita’ira’a hope ’ore i fafauhia ia tātou nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia. ’Aita ’oia i pāruru ia tātou i te mau tāmatara’a fifi o te orara’a ’o tē ’āfa’i mai i te mau māuiui fāito ’ore, ’ua pāruru rā ’oia ia tātou i te māuiui mure ’ore ’e i te ātea-’ē-ra’a i te Metua i te ao ra ’e ’ua fa’ati’a ia tātou, nā roto i tōna mamae hope roa, ’ia noa’a te rāve’a o te ’oa’oa maita’i roa ’e te pōpou mure ’ore i mua i te aro o te Atua.

’Ua fa’aha’amana’o mai te peresideni Dallin H. Oaks ia tātou : « Nā te ātea, te tauturu pūai roa a’e tā te Atua i ’āfa’i mai i te tahuti nei ’o tāna ïa hōro’a nō te hō’ē Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’o tei māuiui nō te ’aufau i te ho’o ’e te hōro’a mai i te fa’a’orera’a hara tei fā’ihia. Tē fa’ata’a nei teie tāra’ehara aroha ’e te hanahana, nō te aha te fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia i riro ai ’ei parau tumu mātāmua o te ’evanelia. ’Ua ’fa’atupu [tāna tāra’ehara] i te ti’afa’ahoura’a o te feiā pohe’ (Alama 42:23), ’e ’’ia riro [te reira] ’ei tāra’ehara nō tō te ao nei’ (Alama 34:8), ma te tūmā i tā tātou mau hara ato’a tei fā’ihia ’e ma te hōro’a i tō tātou Fa’aora te mana ’ia fa’aora ia tātou i roto i tō tātou mau paruparu tāhuti nei ».

te Fa’aora i Getesemane

Hōho’a nō roto mai Prayer at Gethsemane, nā Del Parson, e nehenehe e tāhōho’a nō te fa’a’ohipa noa i te fare purera’a.

Te tupura’a faufa’a roa o te tau mure ’ore

’Ia mana’o ana’e au i te māuiui tā’u iho i ’ite mata, e mea ha’iha’i roa ’ia fa’aauhia ’e tō te feiā ato’a ’o tei haere mai ’aore rā e ’ore roa e haere mai i te fenua nei, e’ita e ti’a iā’u, ma te mau ta’o tā’u i ’ite, ’ia fa’ata’a i te mea tā’u e putapū nei i roto i tō’u ’ā’au i mua i te mea tei ti’a ’ia tupu i roto i te ’ā’au ’e i te ferurira’a ’e i te tino ’e i te vārua o te Fa’aora i roto i tōna taime mo’a o te māuiui hope roa a’e nō te mau hara ’e te māuiui o te mau ta’ata ato’a.

’Ua ha’amata te tupura’a faufa’a roa o te tau mure ’ore ’a haere ai Iesu « i te hō’ē vāhi, ’o Gesetemane te i’oa » (Mataio 26:36) i ni’a i te mou’a nō Oliveta i rāpae i te mau papa’i o te ’oire nō Ierusalema. ’Ua parau atu ra ’oia i tāna mau pipi, « ’ua ’ati roa tō’u vārua i te māuiui rahi pohe » (Mataio 26:38).

’Ua pure ’oia, nā ’ō atu ra, « e tō’u Metua, i ti’a ra, e hōpoi ’ē atu i teie nei ’āu’a, ’ia tupu rā tō ’oe hina’aro, ’eiaha tō’u » (Mataio 26:39). ’Ua ho’i atu ’oia i tāna mau pipi ra, ’ite ihora ia rātou te ta’oto ra, ’ua haere ’ē fa’ahou atu ra ’e ’ua pure nō te piti o te taime. « E tō’u Metua ē, ’aita roa e tu’ura’a iā’u, e inu ā vau i teie nei ’āu’a e ti’a ai, ’ia tupu tō ’oe hina’aro. … ’E ’ua pure ’oia, ’o te toru ïa (o te taime) hō’ē ā pure » (Mataio 26:42, 44).

’Ua inu Iesu i te ’āu’a maramara ’e ’ua māuiui hau atu ā i tō tātou hāro’aro’ara’a tāhuti nei, i roto i te ’ō ’e i ni’a i te sātauro. Ma te hara ’ore, ’ua amo ’oia i tā tātou mau hara ato’a, ’oi ’ia haere ana’e tātou iāna ra ’e ’ia tātarahapa tātou, e rave-’ē-hia atu tā tātou mau hara ’e mau hōpoi’a ia tātou ra (hi’o 2 Korinetia 5:21).

’Ua tīa’i-maoro-hia te mau mamae, te pohe ’e te tūsia tāra’ehara a Iesu. I te paraparaura’a 700 matahiti hou te fānaura’a o Iesu, ’ua tohu Isaia ē « ’ua fa’airi Iehova i ni’a iāna i te utu’a o tā tātou ato’a nei hara » (Isaia 53:6). ’Ua parau Iesu nō te hōro’ara’a i tōna ora mai te « hō’ē ho’o » (Mataio 20:28 ; hi’o ato’a 1 Timoteo 2:6) « ’ia matara te hara » (Mataio 26:28) nō te feiā ato’a e ti’aturi iāna ’e e tātarahapa i tā rātou mau hara. ’Ua fa’ata’a Petero nāhea ’oia « i pohe [ai nō tā tātou] hara » (1 Petero 3:18), ’ia fa’aorahia tātou nā roto i tōna mau ’īravarava (hi’o 1 Petero 2:24). ’Ua rave ’oia i te mea e’ita e ti’a ia vetahi atu ’ia rave nō te fa’ati’a ia tātou ’ia ho’i i te aro o tō tātou Metua. « ’Ua tā’irihia ’oia nō tā tātou nei mau ’ōfatira’a ture » (Isaia 53:5).

I muri a’e i te māuiuira’a i Getesemane, ’ua tāmau noa tōna māuiui rahi—te ha’avarera’a a te hō’ē tei haere nā muri iāna, te fa’ao’ō’ora’a i mua i te mau tāvana ti’a ’ore, te māuiui o te tā’irira’ahia, te hei rā’au taratara tei tāumihia i ni’a i tōna upo’o e te mau fa’ehau taehae ’e te aroha ’ore (hi’o Ioane 18:2–3, 12–14 ; Mareko 15:15–20), ’e te rā’au teiaha tei tu’uhia i ni’a i te ’i’o māhaehae o tōna tua ’a haere ai ’oia i Golagota (hi’o Ioane 19:16–17).

I ni’a i te sātauro, te māuiui rahi tei putapūhia i Getesemane ’ua ho’i mai ma te ’ū’ana e’ita roa te ta’ata tāhuti nei e nehenehe e fa’a’oroma’i. ’Ua ’amo Iesu Mesia ana’e, te Tamaiti a te Atua, i te hōpoi’a hanahana tei hōro’ahia mai e tōna Metua ’ia hōro’a i tōna ora. ’Aita i ti’a i te mau fa’ehau ’e i te mau ti’a fa’atere ’ia ’īriti ’ē i te reira iāna (hi’o Ioane 10:18). Ma te tura ’e te ha’eha’a, ’ua tāupe Iesu i tōna upo’o ’e ’ua parau, « ’ua oti » (Ioane 19:30).

’Ua hope te taime hope’a o tōna orara’a tāhuti nei. ’Aita e parau nō te fa’ata’a i te tinitini o tāna hōro’a tao’a rahi. E’ita roa atu te reira e tītauhia i te tahi atu ta’ata. ’Ua māuiui Iesu Mesia « hō’ē taime nō te tā’āto’ara’a » (Hebera 10:10).

’Ua ti’afa’ahou ’oia !

Ma te fa’aoti i tāna misiōni hanahana, ’ua riro ’oia i teienei te ta’ata mātāmua i roto i te ’ā’amu o te ta’ata nei tei ti’afa’ahou nā roto mai i te mēnema, ’ia roa’a te ora mure ’ore (hi’o 1 Korinetia 15:21–23).

I te mau vahine i te mēnema, ’ua parau te mau melahi :

« E aha ’outou i ’imi ai i tei ora i te vaira’a o te pohe ?

’Aore ’oia i’ō nei, ’ua ti’a ïa i ni’a » (Luka 24:5–6).

I tāna mau ’āpōsetolo, ’ua parau ’oia « ’a hi’o mai na i tā’u rima ’e tā’u ’āvae, ’o vau iho ïa » (Luka 24:39). I muri a’e, « i ’iteahia ’oia e te mau taea’e e рае ato’a hānere e ti’ahara, hō’ē ā ’itera’a » (1 Korinetia 15:6). ’Ua ’ite mata te mau nīno’a mata i te Fa’aora tei ti’afa’ahou. ’Aita ’oia i pohe. ’Ua ora ’oia.

’Ua ’ōfati Iesu Mesia i te mau fifi tāpe’a ’e te mau tāpe’ara’a o te tītīra’a mure ’ore o te pohe nō te ta’ata tāta’itahi ’o tei ora nā ’aore rā ’o tē ora nei i te fenua nei (hi’o 1 Korinetia 15:22). ’Ua upo’oti’a ’oia i tō tātou mau ’enemi nā te mau vāhi ato’a ; ’ua ha’avīhia te ’enemi o te pohe ē a muri noa atu.

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson (1924–2025) ē : « ’Ua rave Iesu Mesia i ni’a iāna iho i tā ’outou mau hara, tō ’outou mau māuiui, tō ’outou mau ’oto, ’e tō ’outou mau paruparu. ’Aita e tītauhia ia ʼoutou ’ia amo i te reira ’outou ana’e ! E fa’a’ore ’oia i tā ’outou hara mai te peu e tātarahapa ’outou. E ha’amaita’i ’oia ia ’outou i te mea tā ’outou e hina’aro. E fa’aora ’oia i tō ’outou vairua pēpē. ’A ’ati ai ’outou ia outou iho iāna, e ’ite ’outou te māmā o tā ’outou mau hopoi’a. Mai te peu e rave ’e e ha’apa’o ’outou i te mau fafaura’a ’ia pe’e ia Iesu Mesia, e ’ite mai ’outou ē te mau taime māuiui o tō ’outou orara’a, nō te hō’ē taime poto noa ïa. Tō ’outou mau ’ati, e ’horomi’ihia i roto i te ’oa’oa i te Mesia’ [Alama 31:38] »

’Ei hō’ē o tāna mau ’āpōsetolo tei fa’atōro’ahia, ’ua ora na vau te mau taime pae vārua ’e tō’u iho ’o tei ’āfa’i mai iā’u i te hō’ē ’itera’a pāpū mau ’e te pāpū maita’i ē, tē ora nei ’oia. I teie tau Pāsa, ’ia vai marū noa teie mau parau i roto i tō tātou ferurira’a ’e tō tātou ’ā’au : « ’Eiaha ’ia mo’e iā’u, e te Fa’aora, ’ua pohe ’oe nō’u », ’a ’oa’oa ai tātou i te hīmene :

’Ua ti’a mai te Fatu ! ’Ua ti’a mai te Fatu! […]

’Ua riro te pohe i te upo’oti’a ; ’ua ti’amā te ta’ata.

Tei te Mesia ra te rē !