2025
« E fa’aora vau ia rātou »
Fepuare 2025


« E fa’aora vau ia rātou », Liahona, Fepuare 2025.

Parau poro’i tā’āva’e nō te Liahona, Fepuare 2025

« E fa’aora vau ia rātou »

’Ua riro te misiōni fa’aorara’a māuiui a te Fa’aora ’ei ’ōmuara’a hanahana ’e ’ei parau fafau nō te fa’aorara’a vai maoro i te pae tino ’e i te pae manava ’o tē tae mai i ni’a ia tātou tāta’itahi i te Ti’afa’ahoura’a.

Hōho’a video nō te Bibilia nō Iesu e tāmāhanahana ra i te hō’ē vahine

Tē ha’amana’o maita’i noa nei au i te tahi mau tere roa tā’u i rave i roto i tō’u tōro’a ’ei tōmānā manureva.

I roto i te hō’ē o rātou, tē fa’areva ra vau i Heremani i te hora 11:00 i te avatea ’e e tāpae i Kalifonia i te hora 1 i te avatea i terā iho ā mahana. ’Ia hi’ohia te mau hora revara’a ’e tāpaera’a, e au ē, e piti noa hora te terera’a nā ni’a i te moana Ataranetita ’e te fenua Marite Apato’erau. E mea vitiviti te Boeing 747, e ’ere ā rā terā ! Te parau mau rā, e tītauhia 11 hora te maoro, tei te huru o te mata’i, nō te tere e 9 000 kiromētera.

Nō te mea tē rere rā mātou i te pae to’o’a o te rā, e’ita te mahana e topa i roto i tō mātou tere. ’Ua fāna’o mātou i te māramarama o te mahana i te roara’a o te tere mai Heremani ē tae atu i Kalifonia.

topara’a mahana i ni’a i te mau ata

’Āre’a te ho’ira’a i Heremani ra, e mea ta’a ’ē roa atu ïa. Noa atu ’ua fa’aru’e mātou i te ’ōmuara’a o te avatea, i tō mātou terera’a nā te pae hiti’a o te rā, ’ua topa ’oi’oi te mahana mai te au i tei matarohia, ’e hou mātou ’a ’ite ai, ’ua pō.

I roto i teie mau tere roa, pinepine tō’u vairua i te ’ī i te māere ’a feruri ai au i te nehenehe o teie fenua ’e te nahonaho o te poietera’a a te Atua. Noa atu vau e rere i te pō, i roto i te pōiri rahi, ’ua ’ite pāpū vau e ti’a fa’ahou mai te mahana, e ho’i mai taua māramarama ’ana’ana ra ma te hōpoi mai i te māhanahana ’e te ora i te hō’ē mahana ’āpī hou te hope’a ’o tō mātou tere. Nō te mea tē rere rā mātou mai te huru ē e ta’oto marū a’e ’aore rā vitiviti a’e te mahana, ’ua ’ite rā vau e vai mau noa te mahana, ma te ’āueue ’ore ’e te pāpū i roto i te ra’i.

’āva’e i ni’a a’e i te mau ata

Hō’ē ā mana’o tō’u nō ni’a i te Atua. Nō tō’u pāpū maita’i i te pa’ari ’e te ’ōpuara’a a te Atua nō te mau mea ato’a tāna i hāmani, e nehenehe ïa tā’u e fa’ari’i i te ti’aturira’a ’oa’oa ’e te hau vai maoro ’ia feruri au i tō tātou orara’a tāhuti nei. E mau tamariʼi tātou nā te Atua. ’Ua here ’oia ia tātou. ’Ua ’ite ’oia i tō tātou vaira’a. ’Ua ineine ’oia nō te tauturu mai. E’ita teie mau parau mau e taui, noa atu e au ē e ’ere te tahi atu mau mea ’ati a’e ia tātou i te mea pāpū ’e e’ita e nehenehe e tohuthia.

Tē fa’aruru pā’āto’a nei tātou i te mau taime pōiri, te ’oto ’e te pāpū ’ore ’o tē ha’ape’ape’a i tō tātou hau. ’Auē tō’u māuruuru i te puna pāpū ’e te mau o te parau mau ’e te māramarama (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:6–11). ’O Iesu Mesia te māramarama ’e te ora o te ao nei. Maoti ’oia ’e tāna tusia tāra’ehara, e tīa’ira’a tō tātou i te ananahi, e roa’a ia tātou te māramarama hanahana nō te tūrama i te mau mahana pōuri o tō tātou tere, ’e te parau fafau nō te upo’oti’ara’a hope’a i ni’a i te hara ’e te pohe.

« ’Ua here ’oia i tō te ao nei »

’O Iesu Mesia ana’e te ta’ata maita’i roa ra ’o tei ora i ni’a i te fenua nei. Nō tōna orara’a maita’i roa, ’aita tāna e tārahu i te parauti’a. Nō tōna here ia tātou, ’ua hōro’a ’oia i tōna ora nō tātou tāta’itahi ’e nō te mau tamari’i ato’a a te Atua, nō te ’īriti i te ’ūputa nō te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore.

Noa atu te mau mea tā Sātane e hina’aro ’ia ti’aturi tātou, ’aita te hō’ē noa a’e o tātou i’ō atu i te ’aravihi o te Fa’aora nō te fa’aora ia tātou. ’Aore hō’ē o tātou i fa’a’erehia te maita’i rahi nō te fa’a’orera’a hara. E fāna’o tātou pā’āto’a ’ia « ha’a’ati-noa-hia […] ē a muri noa atu e nā rima o tōna ra aroha » (2 Nephi 1:15).

Teie hōro’a rahi a’e i te mau hōro’a ato’a nō roto mai ïa i te mana fa’ati’a ’e te fa’aora o te tāra’ehara a Iesu Mesia. Nō te mamae o te Fa’aora i Getesemane ’e i Golagota, ’ua ’ite ’oia nāhea i te fa’aora ia tātou ’e i te tauturu ia tātou i roto i te hō’ē ’e te tā’āto’ara’a o tō tātou mau paruparu (hi’o Alama 7:12).

« ’Aore ho’i ’oia e rave i te hō’ē a’e ’ohipa, maori rā nō te maita’i o te ao nei ; ’e ’ua here ’oia i tō te ao nei, ’e ’ua hōro’a ’oia i tōna iho ora, ’ia ti’a iāna ’ia ’ume mai i te mau ta’ata ato’a iāna ra. » (2 Nephi 26:24).

’O Iesu Mesia tō tātou pūai !

E fa’atoro ’oia i tōna rima.

E fa’aho’i mai ’oia.

E fa’aora ’oia mai roto i te fifi.

« I tō te Fa’aora [pūpūra’a i tāna tusia tāra’ehara] nō te mau ta’ata ato’a, ’ua ’īriti ’oia i te hō’ē ’ē’a ’ia nehenehe i te feiā e pe’e iāna, ’ia fāna’o i tōna mana fa’aorara’a māuiui ’e te ha’apūai ’e te tāra’ehara », ’ia au i te parau a te peresideni Russell M. Nelson.

Tei reira noa taua mana ra i te vaira’a, mai te mahana te huru. E’ita roa atu te reira e ’āueue. Te mā’itira’a ’ia pe’e i te mau ta’ahira’a ’āvae o te Fa’aora, ’ua riro ïa mai te haerera’a i rāpae i te marumaru ’e i ni’a i te māramarama, i reira tātou e nehenehe ai e fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a o te māramarama, te māhanahana, ’e te here o te Atua. ’Ua ’ite au ē i te hō’ē mahana, e hi’o tātou i muri ’e e ’ī tātou i te māuruuru ē ’ua rave tātou i te fa’aotira’a faufa’a rahi mure ’ore ’ia ti’aturi ia Iesu Mesia ’e i tōna here hanahana nō te fa’ateitei ’e nō te ha’apūai ia tātou.

« E fāriu mai iā’u »

Tē fa’ati’a nei te Buka a Moromona i te parau nō te hō’ē nūna’a ta’ata tei fa’aea e toru mahana i roto i te pōiri ta’ota’o roa i muri a’e i te fa’asātaurora’ahia te Fa’aora. E nehenehe te pōiri pae tino e ha’a’ati ra ia rātou e riro ’ei tāpa’o nō te pōiri pae vārua tā tātou pā’āto’a e fa’aruru nei nō te hara. ’Ei reira ’ua fa’aro’o te mau ta’ata i te reo o te Mesia i te anira’a ia rātou ’ia haere mai i rāpae i te pōiri ’e i roto i tōna māramarama :

« ’Aita ānei ’outou e fāriu mai iā’u i teienei, ’e ’ia tātarahapa ho’i i tā ’outou mau hara, ’e ’ia fa’afāriuhia mai, ’ia fa’aorahia ’outou e au ra ? » (3 Nephi 9:13).

« E pūpū mai ’outou iā’u nei i te tusia nō te ’ā’au ’oto ’e te vārua tātarahapa » (3 Nephi 9:20).

« E tātarahapa ’outou ’e e fāriu mai iā’u nei ma te ’ā’au hina’aro mau » (3 Nephi 10:6).

Tē hōro’a ato’a mai nei te Fa’aora i teie mau tītaura’a manihini ia tātou i teie mahana, ’ia mo’e ana’e tātou i roto i te pōiri. Mai te hitira’a mahana tāta’itahi e tāpa’o i te ha’amatara’a o te hō’ē mahana ’āpī, i te mau taime ato’a e tātarahapa tātou, e fa’ari’i tātou i te hō’ē ha’amatara’a ’āpī, e ha’amatara’a ’āpī ’ana’ana.

E ’ere iho ā ïa i te mea ’ōhie. Te aura’a o te tātarahapa ’o te tauira’a ïa, ’e e’ita te tauira’a e tupu ’oi’oi mai. Noa atu e mea ’oa’oa te tātarahapa, tē vai ato’a ra te « ’oto ho’i e au i te Atua » (2 Korinetia 7:10). E tītau te reira ’ia fa’ari’i ’e ’ia fā’i tātou i tā tātou mau hape, ma te ani i te fa’a’orera’a hapa a te Atua ’e a te feiā tā tātou i ha’apēpē. Tei hau roa atu, e tītau te reira ia tātou ’ia ’imi i te « Vārua o te Fatu Manahope », ’ia nehenehe ia tātou ’ia ’ite i te « hō’ē tauira’a rahi i roto […] i tō mātou ’ā’au, i ’ore ai mātou i hina’aro fa’ahou ai i te rave i te ’ino, ’ia rave tāmau noa rā i te maita’i. » (Mosia 5:2).

E terera’a roa tō taua huru tauira’a ra, ’ia rave rā ’outou i te ta’ahira’a mātāmua, ’ua ha’amata « te mahana nō tō ’outou fa’aorara’a » ’e « e fa’atae-vave-hia mai te ’ōpuara’a rahi nō te fa’aorara’a ia ’outou na » (Alama 34:31).

Nā roto i tō tātou tātarahapara’a mau, ’ua fafau mai te Atua e fa’a’ore i te hapa ’e e’ita e ha’amana’o fa’ahou i tā tātou mau hara. ’Ia fifi ana’e tātou i te ha’amo’e i tā tātou mau hara, tūtava ana’e i te ti’aturi i te parau fafau a te Fatu ’ia fa’a’ore ’e ’ia ha’api’i i te fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē ’e i tā tātou iho.

« E mamae tō tātou vārua ’ia rave tātou i te mau hape ’e i te hara », ’ia au i te ha’api’ira’a a te peresideni Boyd K. Packer (1924–2015). « ’Eiaha mai tō tātou mau tino tāhuti, ’ia hope ana’e te rāve’a nō te tātarahapara’a, ’aita ïa e rifa e toe mai maoti te tāra’ehara a Iesu Mesia. »

hōho’a pēni nō Iesu e fa’aora nei i te hō’ē ta’ata matapō

Healing the Blind Man [Tē fa’aorara’a i te matapō], nā Carl Heinrich Bloch

« ’A hōpoi mai ia rātou i’ō nei »

’O te Fa’aora te ’Orometua Fa’aora. E ’itehia te hō’ē o te mau fa’a’itera’a nehenehe roa a’e nō tōna mana fa’aora i roto i te Buka a Moromona, i roto i te ’ā’amu nō tāna iho tāvinira’a i Amerika i tahito ra :

« Tē vai ra ānei te feiā ma’i i rotopū ia ’outou ? » Tāna i ui. « ’A hōpoi mai ia rātou i’ō nei. E piri’o’i ānei tō rotopū ia ’outou, e matapō ānei, e feiā paruparu ānei, e lēpera ānei, e hāpepa ānei, e tari’a turi ānei, e feiā ro’ohia i te tahi huru ’ati ? ’A hōpoi mai ia rātou i’ō nei, ’e e fa’aora vau ia rātou, e aroha ho’i tō’u ia ’outou ; ’ua ’ī ho’i tō’u ’ā’au i te aroha […]

« ’E i muri a’era, ’ia oti a’era tāna paraura’a atu, ’ua haere mai ra te mau ta’ata ato’a, ma te ’ā’au hō’ē, i te hōpoira’a mai i tō rātou feiā ma’i ’e tei ro’ohia i te ’ati ra, ’e tō rātou feiā piri’o’i, ’e tō rātou feiā matapō, ’e tō rātou feiā vāvā, ’e te mau ta’ata ato’a i ro’ohia i te mau huru ’ati ato’a ; ’e ’ua fa’aora ’oia ia rātou tāta’itahi ’a hōpoihia mai ai rātou iāna ra » (3 Nephi 17:7, 9).

I te mau taime ato’a ’a fa’aora ai te Fa’aora i te ta’ata ato’a « i ro’ohia i te mau huru ’ati ato’a », nā mua a’e ’e i muri a’e i tōna ti’afa’ahoura’a, ’ua riro te reira ’ei ’itera’a pāpū nō tōna mana hope nō te fa’aora i te māuiui o tō tātou vārua. ’Ua riro te fa’aorara’a māuiui temeio tāta’itahi ’ei ’ōmuara’a ’e ’ei parau fafau nō te fa’aorara’a vai maoro i te pae tino ’e i te pae manava ’o tē tae mai i ni’a ia tātou tāta’itahi i te Ti’afa’ahoura’a, ’oia ho’i « te ’ohipa hope a te Fatu nō te fa’aorara’a māuiui. »

E parau mau, e’ita tā tātou mau pure nō te fa’aorara’a i roto i teie orara’a e pāhono-noa-hia mai tā tātou e ti’aturi nei, e’ita roa rā te reira e tāu’a-’ore-hia. E tae mai te taime nō te fa’aorara’a māuiui, mai te pōiri o te pō e pe’e ’ē—i te taime ti’a—i te hitira’a mahana hanahana.

Mai tā te peresideni Nelson i fa’a’ite pāpū : « E’ita roa tō tātou fa’aro’o e ha’apa’o-’ore-hia. ’Ua ’ite au e mea ’ā’ano a’e te hi’ora’a ātea a te hō’ē Metua pa’ari roa i te ao ra i tō tātou. Tē ’ite nei tātou i tō tātou mau fifi ’e tō tātou mauiui i te tāhuti nei, tē ’ite ra ’oia i tō tātou haerera’a i mua ’e tō tātou fāito pūai tāhuti ’ore. Mai te mea e pure tātou nō te ’ite i tōna hina’aro ’e e auraro tātou i te reira ma te fa’a’oroma’i ’e te itoito, e nehenehe te fa’aorara’a māuiui nō te ra’i e tupu nā roto i tāna iho rāve’a ’e tōna taime. »

’Aita i maoro a’e nei, ’ua tu’u māua tā’u vahine ’o Harriet i roto i tā māua mau pure i te hō’ē ti’aturira’a ta’a ’ē ’e te tāparura’a nō te tahi ta’ata tā māua i here. ’Ua pure māua ’ia hōro’ahia i te pupu tuati ma’i i te ’aravihi ta’a ’ē nō te rapa’au i tō rātou mau ma’i. ’Ua fa’auruhia māua ’ia parau ē noa atu ’aita te hō’ē rā’au ’aore rā te hō’ē fa’aorara’a e tupu vave, ’ia fa’atupu atu rā te mana fa’aora māuiui o te Fa’aora i te tāmāhanahanara’a ’e te hau ia rātou. E nehenehe te ’ohipa fa’aorara’a o te mana tāra’ehara o te Fa’aora e fa’atupu i te hō’ē tauira’a rahi atu ā i ni’a i tō tātou ea i te pae manava, pae vārua, ’e tae noa atu i te pae tino, hau atu i te mau huru rapa’aura’a ato’a tā tātou e nehenehe e fa’ari’i i te fenua nei. ’O Iesu Mesia te Fa’aora i roto i teie orara’a ’e i roto i te orara’a a muri atu.

Tō’u mau taea’e ’e tō’u mau tuahine, te mau hoa here, tē fa’a’ite pāpū nei au ē ’ua nava’i te aroha o tō tātou Fa’aora nō te fa’aora i tō ’outou mau puta, nō te tāmā ia ’outou i te hara, nō te ha’apūai ia ’outou nō te mau tāmatara’a e tae mai, ’e nō te ha’amaita’i ia ’outou i te tīa’i, te pa’ari, ’e i tōna hau. Tei reira noa tōna mana—e mea vai tāmau ’e te pāpū—noa atu ē, nō te hō’ē taime, e mana’o tātou ’ua ātea tātou i tōna here, tōna māramarama ’e tōna māhanahana.

Tē pure nei au ’eiaha roa atu tātou e ha’amo’e i tō tātou mana’o fa’ahiahia ’e te māuruuru rahi nō te mau mea ato’a tā Iesu Mesia i rave nō tātou. ’Ia ’ite ’outou ē ’ua here-maita’i-hia ’outou, ’e ’a ha’amana’o i te mea tei parau-fafau-hia ia ’outou ē a muri noa atu.

« ’Ia ha’amāmā mai te Atua i tā ’outou mau hōpoi’a, nā roto i te ’oa’oa i tāna ra Tamaiti », ’o Iesu Mesia (Alama 33:23).