2024
’O Iesu Mesia te puna nō te ti’aturira’a « ora » ’e te « pāpū » ’e te « rahi a’e »
Tītema 2024


« ’O Iesu Mesia te puna nō te ti’aturira’a ‘ora’ ’e te ‘pāpū’ ’e te ‘maita’i a’e’ », Liahona, Tītema 2024.

Parau poro’i tā’āva’e nō te Liahona – Tītema 2024

’O Iesu Mesia te puna nō te ti’aturira’a « ora » ’e te « pāpū » ’e te « rahi a’e »

I roto i teie pu’e tau ta’a ’ē nō te fa’ahanahanara’a i te fānaura’a o te hō’ē ’aiū i Betelehema, ’ia ha’amana’o tāmau noa tātou ē ’ua haere mai Iesu Mesia i te ao nei nō te riro ’ei Fa’aora ’e ’ei Tāra’ehara nō tātou.

Maria ’e Iosepha ’e te ’aiū Iesu

The Nativity [Te fānaura’a], nā Sharlotte Andrus

Tē tūra’i nei nei te ’āpōsetolo Petero ’e te mau peropheta nō te Buka a Moromona, ’o Iakobo ’e ’o Moroni, i te parau nō te hōro’a pae vārua nō te ti’aturira’a i te Mesia nā roto i te hō’ē ā huru ha’api’ira’a.

’Ei hi’ora’a, ’ua parau Petero : « ’Ia ha’amaita’ihia te Atua te Metua o tō tātou Fatu ra ’o Iesu Mesia, ’o tei fa’afānau fa’ahou ia tātou nō te rahi o tōna ra aroha, ’ia noa’a te [ti’aturira’a] ora i te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia mai te pohe mai ra » (1 Petero 1:3 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia). ’A hi’o i te fa’a’ohipara’a o te ta’o « ora » nō te fa’ata’a i te « ti’aturira’a ».

’Ua parau o Iakoba ē : « Nō reira, e tō’u mau taea’e here, ’ia fa’a’āfaro ’outou ia ’outou iho iāna nā roto i te tāra’ehara a te Mesia, tāna ra Tamaiti fānau Tahi, ’e ’ia roa’a ia ’outou te ti’afa’ahoura’a, mai te au i te mana o te ti’afa’ahoura’a i roto i te Mesia ra, ’e ’ia pūpūhia ho’i ’outou ’ei oho mātāmua nō te Mesia i te Atua, ma te fa’ari’i i te fa’aro’o, ’e ma te fa’ari’i ho’i i te ti’aturira’a pāpū i te hanahana nā roto iāna, hou ’oia e fa’a’ite mai ai iāna iho i te tino nei » (Iakoba 4:11 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia). ’A hi’o i te fa’a’ohipara’a o te ta’o « pāpū » nō te fa’ata’a i te « ti’aturira’a. »

’E ’ua fa’ahiti ’o Moroni : « ’E tē ha’amana’o ato’a nei au ē, i parau na ’oe ē, ’ua fa’aineine ’oe i te hō’ē fare nō te ta’ata nei, ’oia ïa, i rotopū i te mau aora’i o tō ’oe ra Metua, ’ei reira e tupu ai tō te ta’ata ti’aturira’a rahi a’e ; nō reira ’ia ti’aturi te ta’ata e ti’a ai, ’e mai te mea ’aita, ’aita ïa ’oia e fa’ari’i i te ’āi’a i te vāhi tā ’oe i fa’aineine » (Etera 12:32 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia). E hi’o na i te fa’a’ohipara’a o te parau « rahi a’e » nō te fa’ata’a i te « ti’aturira’a. »

E aha te ti’aturira’a i roto i te Mesia ?

Te hōro’a pae vārua nō te ti’aturira’a i roto i te Mesia ’o te tīa’ira’a ’oa’oa ïa i te ora mure ’ore nā roto i te « maita’i rahi, ’e te aroha, ’e te maita’i o te Mesia mo’a » (2 Nephi 2:8) ’e te hina’aro pūai nō te mau ha’amaita’ira’a nō te parauti’a tei fafauhia mai. Tē fa’a’ite nei te mau ha’apāpū i’oa « ora », « pāpū », ’e « rahi a’e » i roto i teie mau ’īrava i te hō’ē ha’apāpūra’a tāmau ’e te ’ū’ana nō te ti’afa’ahoura’a ’e nō te ora mure ’ore nā roto i te fa’aro’o ia Iesu Mesia.

’Ua ha’amāramarama mai te peropheta Moromona :

« ’E teie fa’ahou ā, e tō’u mau taea’e here, e parau atu vau ia ’outou nō ni’a i te ti’aturi. E nāhea ho’i e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’ari’i i te fa’aro’o, maori rā ’ia vai tō ’outou ti’aturira’a ?

« ’E e aha ïa tā ʼoutou e ti’aturi atu ? Inaha, tē parau atu nei au ia ’outou, ’ia vai tō ’outou ti’aturira’a i te tāra’ehara a te Mesia ’e i te mana nō tōna ti’afa’ahoura’a, ’ia faʼati’ahia nō te fa’ari’i i te ora mure ʼore, ’e te tumu nō te reira nō tō ’outou ïa fa’aro’o iāna mai te au i tei parauhia mai ra.

« Nō reira, mai te mea e fa’aro’o tō te ta’ata, ’ia vai ato’a ïa tōna ti’aturira’a ; ’ia ’ore te fa’aro’o ’aita ato’a ïa e ti’aturira’a » (Moroni 7:40–42).

Te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Metua

E ha’amata te ti’aturira’a i roto i te Mesia, te ti’aturira’a ora ’e te pāpū ’e te rahi a’e, nā roto i te ’itera’a ē tē ora nei te Atua te Metua mure ’ore. ’O ’oia tō tātou Metua, ’e ’o tātou tāna mau tamari’i vārua. E mau tamaiti ’e e mau tamāhine vārua mau tātou nā te Atua ’e ’ua fa’ari’i tātou i te mau maita’i hanahana nō ’ō mai iāna ra.

’O te Metua te ta’ata i feruri i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa (hi’o Aberahama 3:22–28). E mau tamaiti ’e e mau tamāhine vārua nā te Atua, « ’ua fa’ari’i [tātou] i tāna fa’anahora’a e ti’a ai ’i tāna mau tamari’i ’ia roa’a te hō’ē tino ’i’o ’e te ivi ’e ’ia roa’a ho’i te ’itera’a rau i te tāhuti nei nō te haerera’a i mua ē tae atu ai i te maita’i-roa-ra’a ’e ’ia fa’atupu ho’i i tō rātou hope’a hanahana ’ei ta’ata ’āi’a nō te ora mure ’ore. » I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, tē ha’api’i nei tātou ē : « E tino ’i’o ’e te ivi tō te Metua mai te au i tō te ta’ata nei te huru ; ’e tō te Tamaiti ato’a ho’i » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 130:22). Nō reira, e mea faufa’a rahi roa te fa’ari’ira’a i te hō’ē tino tāhuti i roto i te ’ohipa nō te haerera’a i mua ē tae atu ai i tō tātou hope’ara’a hanahana.

E mau tino heterua tātou. ’Ua ’ahuhia tō tātou vārua, tō tātou tuha’a mure ’ore, i te tino tāhuti, tei raro a’e ho’i i te mau hina’aro ’e te mau hia’ai o te tāhuti nei. ’Ua fa’ata’ahia te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Metua nō te arata’i i tāna mau tamari’i, nō te tauturu ia rātou ’ia ho’i i te fare ma te hau, iāna ra, ma te tino ti’afa’ahou ’e te fa’ateiteihia, ’e nō te fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a nō te ’oa’oa ’e te poupou mure ’ore.

Maria ’e te tamari’i Iesu

The Christ Child [Te Tama Mesia], nā Sharlotte Andrus

Te ti’ara’a fa’aora o Iesu Mesia i roto i te fa’anahora’a a te Metua

’O Iesu Mesia te Tamaiti fānau tahi a te Metua mure ’ore. ’Ua haere mai ’oia i roto i te ao nei nō te rave i te hina’aro o tōna Metua (hi’o 3 Nephi 27:13). ’O Iesu Mesia tei fa’atāhinuhia e te Metua ’ei ti’a nōna iho i roto i te mau mea ato’a e au i te fa’aorara’a o te huita’ata nei. ’O ’oia tō tātou Fa’aora ’e tō tātou Tāra’ehara nō te mea ’ua upo’oti’a ’oia i ni’a i te pohe ’e te hara.

’Ua tohu Alama i te nūna’a o Gideona nō ni’a i te ’ohipa fa’aorara’a a te Mesia :

« ’E e haere atu ’oia ma te fa’a’oroma’i i te mau māuiui ’e te mau ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a ra ; ’e e nā reira ’oia ’ia tupu te parau ’o tei nā ’ō mai ē, e rave ’oia i ni’a iāna te mau māuiui ’e te mau ma’i o tōna mau ta’ata.

« ’E e rave ’oia i te pohe i ni’a iāna, ’ia ti’a iāna ’ia tātara i te mau tā’amu nō te pohe i ru’uru’uhia ai tōna ra mau ta’ata ; ’e e rave ’oia i tō rātou mau paruparu i ni’a iho iāna, ’ia fa’a’īhia tōna ra ’ā’au i te aroha, mai te au i te tino, ’e ’ia ’ite ’oia nā roto i te tino i te rāve’a nō te fa’aora i tōna mau ta’ata ’ia au i tō rātou mau paruparu.

« I teienei, ’ua ’ite te Vārua i te mau mea atoa ; ’āre’a rā e fa’a’oroma’i te Tamaiti a te Atua i te mamae tino nei, ’ia ti’a iāna ’ia rave i te mau hara a tōna ra mau ta’ata i ni’a iāna, ’e ’ia ti’a iāna ’ia fa’a’ore i tā rātou mau hapa mai te au i te mana nō tāna fa’aorara’a » (Alama 7:11–13).

Te parau tumu mātāmua o te ’evanelia ’o te fa’aro’o ïa i te Fatu ia Iesu Mesia. E fa’atumu te fa’aro’o mau i ni’a i te Fa’aora ’e e fa’ati’a ia tātou ’ia ti’aturi iāna ’e ’ia ti’aturi hope roa i tōna mana nō te fa’aora ia tātou i te pohe, nō te tāmā ia tātou i te hara, ’e nō te ha’amaita’i ia tātou ma te pūai hau atu i tō tātou iho.

’Ua fa’a’ite pāpū ’o Moroni ē : « ’E nō te mea ’ua tae mai te fa’aorara’a i te ta’ata nei nā roto ia Iesu Mesia, ’ua fa’aho’ihia atu ïa rātou i mua i te aro o te Fatu ; ’oia ïa, nā roto ho’i i te reira te mau ta’ata ato’a i te fa’aorahia, nō te mea ’ua fa’atae mai te pohe o te Mesia i te ti’afa’ahoura’a, ’o tei fa’aora i te ta’ata nei i te ta’oto hope ’ore, ’e e fa’aarahia ho’i te mau ta’ata ato’a e te mana o te Atua i taua ta’oto ra i te taime e fa’a’otohia ai te pū ; ’e e ti’a mai rātou, ta’ata ri’i ’e te feiā rarahi, ’e e ti’a mai rātou pā’āto’a i mua i tāna ra ha’avāra’a, ma te fa’aorahia ’e ma te fa’ata’a-’ē-hia i te tāpe’a mure ’ore nō te pohe, ’oia te pohe pae tino » (Moromona 9:13).

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua ha’amotu te Fa’aora i te mau tā’amu nō te pohe. ’Ua ti’afa’ahou mai ’oia, tē ora nei ’oia, ’e ’o ’oia ana’e te puna nō te ti’aturira’a ora ’e te pāpū ’e te rahi a’e.

E tūtau nō te vairua

’Ua fa’a’ite pāpū te peropheta Etera : « Nō reira, ’o ’oia ’o tē ti’aturi i te Atua, e riro ato’a ’oia i te ti’aturi ē tē vai ra te hō’ē ao maita’i roa, ’oia ïa, te hō’ē vāhi i te rima ’atau o te Atua, ’e e tae mai ho’i taua ti’aturira’a ra nā roto i te fa’aro’o, ’e e riro ho’i te reira ’ei tūtau nō te vairua o te ta’ata nei, nō te ha’apūai ’e nō te tāpe’a māite ia rātou, ’ia tāmau noa i roto i te mau ’ohipa maitata’i, ’e ’ia arata’ihia nō te fa’ahanahana i te Atua. » (Etera 12:4 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

I roto i teie pu’e tau ta’a ’ē nō te fa’ahanahanara’a i te fānaura’a o te ’aiū i Betelehema, ’ia ha’amana’o tāmau noa tātou ē ’ua haere mai Iesu Mesia i te ao nei nō te riro ’ei Fa’aora ’e ’ei Tāra’ehara nō tātou. Tē hōro’a mai nei ’oia ia tātou i te mau hōro’a pae vārua faufa’a rahi o te ora, te māramarama, te fa’a’āpīra’a, te here, te hau, te hi’ora’a ātea, te ’oa’oa ’e te ti’aturira’a.

Tē ani nei au ia ’outou ’ia ’imi māite i te hōro’a pae vārua nō te tīa’ira’a i te Fa’aora nā roto i te tuatāpapara’a i te mau ha’api’ira’a ’e te mau ’itera’a pāpū o te mau peropheta i tahito ra ’e nō teie ’anotau nō ni’a i tāna tusia tāra’ehara ’e tōna ti’afa’ahoura’a mau. ’Ia nā reira ’outou, tē fafau atu nei au ē e ha’apūaihia tō ’outou ’itera’a pāpū nō ni’a i te hanahana o te Fa’aora, e hōhonu atu ā tō ’outou fa’afāriura’a iāna, e tupu tō ’outou hia’ai ’e tō ’outou hinaaro pāpū ’ia ti’a ’ei ’ite itoito nōna, ’e e ha’amaita’ihia ’outou i te hoê tutau nō tō ’outou vārua—te ti’aturira’a ora ’e te pāpū ’e te rahi a’e.

Nā muri i te mau ’āpōsetolo tei fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū nō ni’a iāna i te roara’a o te mau tau, tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū ma te ’oa’oa ē ’o Iesu Mesia te Tamaiti ora a te Atua ora. ’O ’oia tō tātou Tāra’ehara tei ti’afa’ahou mai ma te tino ’i’o ’e te ivi hanahana, ’o tē nehenehe e fāfā. ’E nā roto i te fa’aorara’a ’e te fa’afaitera’a ’e te Atua tā te Fatu i fa’atupu nō te mau ta’ata ato’a, e nehenehe tātou e fa’ari’i i te ha’apāpūra’a pae vārua ’e te ti’aturira’a ora ’e te pāpū ’e te rahi a’e ē « e hope roa te ta’ata i te fa’aorahia i te Mesia » (1 Korinetia 15:22).

Fa’ata’ara’a

  1. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.