2010–2019
Te reo fa’aara
’Ēperēra 2017


15:15

Te reo fa’aara

’Ua riro te ’ohipa fa’aara ’ei ’ohipa ta’a ’ē mau nō te mau peropheta, te rave-ato’a-hia nei rā te reira nā te tahi atu mau ta’ata e rave rahi.

’Ua fānauhia te peropheta Ezekiela i te ārea e piti ahuru matahiti hou ’a fa’aru’e ai Lehi ’e tōna ’utuāfare i Ierusalema. I te matahiti 597 hou te Mesia, i te 25ra’a o tōna matahiti, ’o Ezekiela te hō’ē o te mau ta’ata e rave rahi tei hōpo’ihia i Babulonia nā Nebukaneza, ’e e nehenehe roa e parau ē, ’ua ora ’oia i reira e hope noa atu tōna orara’a. Nō te rēni autahu’ara’a a Aarona ’oia, ’e i te 30ra’a o tōna matahiti, ’ua riro mai ’oia ’ei peropheta.

I tōna fa’auera’a ia Ezekiela, ’ua fa’a’ohipa Iehova i te hōho’a nō te hō’ē tīa’i.

« ’E tē ite ra [te tīa’i] i te ’o’e i te haere’a mai i ni’a i taua fenua ra, ’e ’ua fa’a’oto ihora i te pū, ’ei a’o i taua mau ta’ata ra ;

« ’O tei ’ite i te ’otora’a i taua pū ra ’e ’aore i ara ; ’e ’ua tae maira te ’o’e e riro atura ’oia, ’ei ni’a tōna toto i tōna iho upo’o ».

’Āre’a « ’ia hi’o rā te tīa’i i te ’o’e i te haere’a mai, ’e ’aore i fa’a’oto i te pū ra, ’e ’aore i fa’aarahia taua mau ta’ata ra ; ’e ’ua tae maira ho’i taua ’o’e ra e riro atura te hō’ē ta’ata nō roto ia rātou ; nō tāna iho hara ’oia i riro ai ; e tītau rā vau i te ho’o i tōna toto i te rima o te tīa’i ra ».

’E i muri iho parau ’āfaro ti’a atura Iehova ia Ezekiela : « ’O ’oe ho’i, e te tamaiti a te ta’ata na, ’o ’oe tei ha’apa’ohia e au ’ei tīa’i i te ’utuāfare o ’Īserā’ela ; ’e tenāna, e fa’aro’o mai ’oe i te parau i tō’u nei vaha, ’a nā ’ō nei atu ai i te a’o ia rātou ». Te fa’aarara’a maori rā, ’ia fāriu ’ē atu i te hara.

« ’Ua parau ana’e au i te ta’ata parau ’ino ē, e terā ra ta’ata parau ’ino ra, e pohe mau ā ’oe ; ’e ’aore a’era ’oe i parau atu ei a’o iāna i tāna ra parau ’ino ; e pohe ā taua ta’ata parau ’ino ra i tāna ihora parau ’ino e tītau maira vau i te ho’o i tōna toto i tō ’oe ra rima.

« ’Ia a’o rā ’oe i taua ta’ata parau ’ino ra ’ia fa’aru’e ’oia ia taua ’ino ra, ’e ’aore ’oia i fāriu mai i taua parau nāna ra, e pohe ’oia i tāna iho hara ; ’ua ora ra ’oe ia ’oe iho […]

« E mai reira ho’i, ’ia parau atu vau i te ta’ata parau ’ino ra, e pohe mau ā ’oe na ; ’e ’ua fāriu mai ’oia i tāna parau ’ino, ’e ’ua rave i te mea au ’e te mea ti’a ra…

« Te mau hara ato’a tāna i rave ra, e ’ore ïa e mana’o-fa’ahou-hia ’ei hara nāna : ’ua rave ’oia i te mea au ’e te parau ti’a ».

Te vāhi fa’ahiahia, e au ato’a teie fa’aarara’a i te feiā parau ti’a ra. « ’Ia parau vau i te ta’ata parau ti’a ra, e ora mau ’oia ; ’e ’ua ti’aturi ihora ’oia i tāna parau, ’e ’ua rave ho’i i te parau ’ino, e ’ore e mana’ohia te mau parau ti’a ato’a nāna ra, nō tāna ra parau ’ino tāna i rave ra, e pohe ’oia i te reira ».

Ma te tāparu i tāna mau tamari’i, tē parau nei te Atua ia Ezekiela : « E parau atu ia rātou, tē nā ’ō mai ra te Fatu ra ’o Iehova, tē ora nei au ra, ’aore roa ō’u e māuruurura’a i te pohe o te ta’ata ’ino ra ; ’ia fāriu mai rā te ta’ata i tāna parau ’ino ’ia ora : e fāriu mai ’outou, e fāriu mai ’outou i tā ’outou mau parau ’ino ra ; e aha ho’i ’outou i hina’aro ai i te pohe, ’e te ’utuāfare o ’Īserā’ela ē ? »

’Aita roa tō tātou Metua i te Ao ra ’e tō tātou Fa’aora e hina’aro e fa’autu’a ia tātou, tē ’imi nei rā rāua i tō tātou ’oa’oa ’e tē tāparu nei rāua ia tātou ’ia tātarahapa, « e ’ere roa te parau ’ino i te ’oa’oa [’e e ’ore roa e riro] ’ei ’oa’oa ». Nō reira ’ua fa’aara Ezekiela ’e te mau peropheta ato’a mai taua taime ra, i te mau ta’ata ato’a e hina’aro e fāriu ’ē atu ia Sātane, te ’enemi o tō rātou vārua, ’e « ’ia rave i te ti’amā ’e te ora mure ’ore, nā roto i te Ārai rahi o te ta’ata ato’a ».

’Ua riro te ’ohipa fa’aara ’ei ’ohipa ta’a ’ē mau nō te mau peropheta, te rave-ato’a-hia nei rā te reira nā te tahi atu mau ta’ata e rave rahi. ’Oia mau, « e mea ti’a roa i te ta’ata ato’a ’o tei fa’aarahia ra ’ia fa’aara atu i tōna ra ta’ata tupu ». Tātou tei fāri’i i te hō’ē itera’a o te fa’anahora’a rahi ’oa’oa—’e te mau fa’auera’a nō te fa’a’ohipa i te reira—e ti’a ia tātou ’ia fa’atupu i te hina’aro ’ia fa’a’ite i te reira ’itera’a, i te mea ē, e fa’atupu mau te reira i te ta’a-’ē-ra’a i roto i te orara’a i ’ō nei ’e a muri a’e. ’E ’ia ui tātou ē, « ’O vai tō’u ta’ata tupu ’o te ti’a iā’u ’ia fa’aara ? » e ’itehia te pāhonora’a i roto i te hō’ē parabole tei ha’amata mai teie : « Te hō’ē ta’ata nō Ierusalema i te haerera’a i Ieriko, ro’ohia ihora i te nana ’eiā haru », ’ua ’ite tātou i te hope’a.

’Ia fa’aau tātou i te parabole nō te ta’ata Samaria i teie tumu parau, tē fa’aha’amana’o mai nei te reira ia tātou ē, teie uira’a « ’o vai tō’u ta’ata tupu ? », ’ua tā’amuhia ïa i ni’a i nā fa’auera’a rahi e piti : « E hina’aro ’oe i tō Atua ia Iehova ma to ’ā’au ato’a ’e ma tō vārua ato’a, ’e ma tō pūai ato’a, ’e ma tō mana’o ato’a ’ia hope, e aroha ho’i ’oe i tō ta’ata tupu mai te aroha ia ’oe iho na ». Te tumu o te fa’ateiteira’a i te reo fa’aara ’o te here ïa, te here i te Atua ’e te here i te ta’ata tupu. Fa’aara ’o te aupuru ïa. Tē ha’api’i nei te Fatu ē, e ravehia te reira « nā roto i te marū ’e te haeha’a » ’e « nā roto i te tāparura’a, nā roto i te fa’a’oroma’i-noa-ra’a… ’e nā roto ho’i i te here mau ra ». E riro ïa ’ei ’ohipa rū, mai te huru ’ia fa’aara tātou i te hō’ē tamari’i ’eiaha e tu’u i tōna rima i ni’a i te auahi. E ti’a ’ia pāpū maita’i ’e i te tahi taime ’ia pa’ari. I te tahi taime, e nehenehe te fa’aara e riro mai te hō’ē fa’ahapa « mai te mea ē, ’ua fa’auruhia e te Varua Maitai », ’ia rave-tāmau-hia rā te reira nā roto i te here. Hi’o na pa’i, ’ei hi’ora’a, te here e tūra’i nei i te tāvinira’a ’e te mau fa’atusiara’a a tō tātou mau misiōnare.

E mea papū ē, e fa’ahepo te here i te mau metua ’ia fa’aara i tō rātou « mau ta’ata tupu » fātata roa a’e, tā rātou iho mau tamari’i. Tōna aura’a ’oia ho’i, te ha’api’ira’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a i te mau parau mau o te ’evanelia. Te aura’a ’oia ho’i, te ha’api’ira’a i te mau tamari’i i te parau ha’api’ira’a a te Mesia : te fa’aro’o, te tātarahapa, te bāpetizora’a, ’e te hōro’a o te Vārua Maita’i. Tē fa’aha’amana’o nei te Fatu i te mau metua ē, « ’Ua fa’aue rā vau ia ’outou ’ia ha’api’i atu i tā ’outou mau tamari’i i roto i te māramarama ’e te parau mau ».

Hō’ē mea faufa’a roa i roto i te hōpoi’a fa’aara a te metua, e ’ere ïa i te fāta’a-noa-ra’a i te mau hope’a au ’ore o te hara, i te ’oa’oa ato’a rā o te ta’ahira’a i roto i te ha’apa’o maita’i i te mau fa’auera’a. Ha’amana’o na i te mau parau a Enosa nō ni’a i te mea i arata’i iāna ’ia ’imi i te Atua, ’ia fāri’i i te fa’a’orera’a hara, ’e ’ia fa’afāriuhia :

« Inaha, tē haere ’imi haere ra vau i te mau pua’a i roto i te urura’au ; ’ua ha’amana’o māite au i roto i tā’u ’ā’au i te mau parau tā’u i fa’aro’o i te parau-pinepine-hia e tō’u ra metua nō te ora mure ’ore ’e te ’oa’oa ho’i o te feiā mo’a ra.

« ’Ua hia’ai ihora ta’u ’ā’au, topa turi ihora vau i mua i te aro o Tei Hāmani iā’u ra, ’e ’ua pi’i hua atura vau iāna ma te pure ’ū’ana, i te anira’a atu ».

Nō tōna here fāito ’ore ’e tōna māna’ona’o ia vetahi ’ē ’e i tō rātou ’oa’oa, ’aita Iesu i ’ōti’ati’a i te fa’aara. I te ’ōmuara’a o tōna tau ’ohipara’a, « i reira tō Iesu ha’amatara’a i te a’o, i tē nā ōra’a ē, ’a tātarahapa, tē fātata mai nei te bāsileia o te ao ». Nō tōna ’ite ē, e ’ere te mau huru ’ē’a ato’a ’o te arata’i i te ra’i ra, ’ua fa’aue maira ’oia :

« E tomo nā te ’ūputa piriha’o ; tē ātea nei ho’i te ’ūputa ’e te ’ā’ano nei te ’ē’a e tae atu ai i te pohe ; ’e e rave rahi tei nā reira i te tomo :

« Te apiapi rā o te ’ūputa ’e te piri ho’i o te ’ē’a e tae atu ai i te ora, ’e te ’iti ho’i o te feiā i ’ite atu ē ».

’Ua horo’a ’oia i te taime nō te feiā hara, i te nā ’ōra’a ē, « ’Aore au i haere mai e parau i te feiā parau ti’a, i te feiā hara rā ’ia tātarahapa ».

Nō te mau pāpa’i parau, te mau pharisea ’e te mau sadukea, ’ua fa’ahapa ’eta’eta Iesu i tō rātou huru havarevare. E mea ’āfaro ti’a roa tāna mau fa’aara ’e tāna mau fa’auera’a : « ’Auē ’outou, e te mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea, e ha’avare ’outou ! tē hōro’a na ho’i ’outou i te ’ahuru o te mineta, ’e te aneto, ’e te kumina, ’e tē ha’apae nei i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau ti’a, ’e te aroha, ’e te ha’apa’o mau ra : ’o tā ’outou ïa e ha’apa’o e ti’a ai, ’e ’eiaha ato’a e ha’apaehia terā ». ’Aore e ta’ata e pari i te Fa’aora ’o te ’ore e here i teie mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea—’ua mamae ’oia ’e ’ua pohe ho’i nō te fa’aora ato’a ia rātou. Nō tōna rā here ia rātou, e’ita tāna e nehenehe e vaiiho ia rātou ’ia rave noa i te hara ma te ’ore e fa’atītī’aifaro pāpū ia rātou. ’Ua parau te hō’ē ta’ata ē : « ’Ua ha’api’i Iesu i tāna mau pipi ’ia rave mai tāna i rave : ’ia fāri’i poupou i te mau ta’ata ato’a, e ha’api’i ato’a rā i te parau nō te hara, i te mea ē, e tītau te here ’ia fa’aara i te ta’ata nō ni’a i te mea e nehenehe e ha’apēpē ia rātou ».

I te tahi taime tē pāto’ihia nei te feiā e fa’ateitei ma te itoito i te hō’ē reo fa’aara mai te huru ē, e reo ha’avā. ’Ārea rā, te feiā e parau nei ē, e ’ere te parau mau i te hō’ē mea pāpū, ’e te mau ture mōrare, e fa’aotira’a ïa nā te ta’ata iho, ’o rātou ato’a ïa te mea pūai roa a’e i te fa’a’ino i te ta’ata ’o te ’ore e fāri’i i te huru mau o te « ferurira’a tano ». Te parau ra te hō’ē ta’ata pāpa’i i te reira mea ē « te ta’ere o te ha’amā » :

« I roto i te hō’ē ta’ere hapa ’ua ’ite ’outou ē e mea maita’i ’e ’aore rā, e mea ’ino ’outou nā roto i te mana’o o tō ’outou ’ā’au. I roto i te ta’ere ha’amā ’ua ite ’outou ē e mea maita’i ’e ’aore rā, e mea ’ino ’outou nā roto i te mau parau tā te ta’ata e parau nō ni’a ia ’outou, e fa’ahanahana ānei ia ’outou ’e ’aore rā, e patu ānei ia ’outou i rāpae… [I roto i te ta’ere ha’amā,] ’aita te orara’a mōrare i niuhia i ni’a i te mau parau tumu nō te mau mea maita’i ’e nō te mau mea hape, ’ua patuhia rā i ni’a i te mau fa’aotira’a ē, ’o vai te fa’aō mai ’e ’o vai te tu’u i te hiti […]

« ’Aita e vaira’a hau tō te mau ta’ata ato’a i roto i te hō’ē fa’anahora’a mōrare tei niuhia i ni’a i te fa’aōra’a mai ’e te tu’ura’a i te hiti. ’Aita e fa’aturera’a tāmau, te tahi noa ha’avāra’a tāuiui nā te naho’a ta’ata. E ta’ere teie nō te mana’o hitahita rahi, nō te ’ohipa pūai ’e nō te mau mata’u mōrare pinepine, i reira ho’i te mau ta’ata ato’a e feruri ai ē, tītauhia ’ia fāri’i i te fa’aotira’a a te pae rahi […]

« E riro te ta’ere hapa ’ei ta’ere ’eta’eta, terā rā, e nehenehe tā ’outou e fa’a’ino i te hara ’e e here i te ta’ata hara. Tē parau nei te ta’ere ha’amā nō teie anotau ē, ’ua ha’afaufa’a ’oia i te parau nō te fa’aōra’a mai ’e i te parau nō te ’ā’au fāri’i, e nehenehe rā te reira e riro ’ei māuruuru-’ore-ra’a nō te feiā ’aita i fāri’i i te reira ’e nō te feiā ’aita i tū’ati te mana’o i tō te rahira’a o te ta’ata ».

I te tahi a’e pae, tē vai ra te parau nō « te papa o tō tātou Ora », e niu pāpū ’e te vai maoro nō te parau ti’a ’e te maita’i. ’Auē ïa maita’i rahi a’e ’ia fāri’i i te ture tāuiui ’ore a te Atua nā roto i te reira e ti’a ai ia tātou ’ia mā’iti ’e ’ia ārai i tō tātou haere’a, i te ha’avīhia i raro a’e i te mau ture mana’o-’ore-hia ’e i te riri ’ū’ana o te naho’a ta’ata. ’Auē ïa te maita’i rahi a’e ’ia ’ite i te parau mau i te « ’āueue noa i te mata’i ra, i terā parau, i terā parau ». ’Auē ïa te maita’i rahi a’e ’ia tātarahapa ’e ’ia rohi nō te ha’apa’o i te ture o te ’evanelia, i te parau ē, ’aita e maita’i ’e ’aore rā ’aita e hape ’e ’a pārahi ai i roto i te hara ’e ’a oto ai.

’Ua parau te Fa’aora ē, « ’E e riro te mau ta’ata ato’a i te fa’aro’o i te reo fa’aara, nō roto mai i te vaha o tā’u mau pipi, ’o tei mā’itihia e au i teie mau mahana hope’a nei ». ’Ei mau tīa’i ’e ’ei mau pipi, e’ita tā tātou e nehenehe e fa’aea muhu ’ore noa nō ni’a i teie « ’ē’a maita’i rahi roa a’e ». Mai ia Ezekiela, e’ita tā tātou e nehenehe e hi’o noa i te ’o’e ’ia haere mai i ni’a i te fenua ’e « ’aita e fa’a’oto i te pū ». ’Aita e parauhia nei ē, e haere tātou e tūpa’i i ni’a i te ’ōpani fare o te ta’ata ’e ’aore rā, e ti’a i te vāhi ta’ata ma te ti’aoro ē, « ’A tātarahapa ! » ’Oia mau, ’ia feruri ana’e ’outou i te reira, tei roto i te ’evanelia i fa’aho’ihia mai, te mea tā te ta’ata e ’imi mau nei. Nō reira e ’ere te reo fa’aara i te reo tivira noa, i roto i te reo o te Salamo, e « reo ’oa’oa ».

’Ua fa’ahiti te ra’atira pāpa’i parau nō Deseret News, ’o Hal Boyd, i te hō’ē hi’ora’a nō te ’ino nō te fa’aea-muhu-’ore-noa-ra’a. Tē parau ra ’oia ē, noa atu ē, tē riro noa nei ā te parau nō te fa’aipoipora’a ’ei tau’aparaura’a na te mau ta’ata ti’ara’a teitei i Marite, ’āre’a te fa’aipoipora’a iho, e ’ere ïa i te hō’ē tau’aparaura’a nā rātou i tā rātou e rave nei. « Tē fa’aipoipo nei ’e tē vai fa’aipoipo noa nei te feiā ti’ara’a teitei ’e tē ara nei rātou ’ia fāna’o tā rātou mau tamari’i i te mau maita’i o te hō’ē fa’aipoipora’a papū… Te fifi rā, ’aita rātou e ha’api’i nei i te mea tā rātou e rave nei ». ’Aita rātou e hina’aro e « fa’ahepo » i te feiā ’o te nehenehe e fa’a’ohipa i tā rātou arata’ira’a mōrare ’e te mau faufa’a, terā rā, « ’ua tae… te taime nō te feiā e ’ite ha’api’ira’a to rātou ’e e ’utuāfare pa’ari tō rātou ’ia fa’aea i te fa’ahua muhu ’ore noa, ’e ’ia ha’amata i te ha’api’i i tā rātou e rave nei i roto i te parau nō te fa’aipoipora’a ’e te ti’ara’a metua… [’e] ’ia tauturu i tō rātou mau ta’ata marite ’ia ha’apa’o i te reira ».

Tē ti’aturi nei mātou ē, ’outou teie u’i ’āpī e ti’a mai nei, te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari tā te Fatu e ti’aturi nō te manuïara’a tāna ’ohipa i roto i te mau matahiti i muri nei, e paturu ’outou i te mau ha’api’ira’a o te ’evanelia ’e te mau fa’aturera’a a te ’Ēkālesia i te vāhi ta’ata ’e i te vāhi mo’emo’e ato’a. ’Eiaha e fa’aru’e i te feiā e riro i te fāri’i i te parau mau ’ia taupupu ’e ’ia topa i roto i te ’ite ’ore. ’Eiaha e fati i raro a’e i te mau parau hape o te mana’o fāri’i ’e ’aore rā i te mata’u—mata’u i te aura’a ore, i te fāri’i-’ore-hia, ’e ’aore rā, i te māuiui. ’A ha’amana’o na i te fafaura’a a te Fa’aora :

« E ao tō ’outou ’ia fa’a’ino mai, ’e ’ia hāmani ’ino mai, ’e ’ia pari ha’avare noa mai te ta’ata ia ’outou i te mau ’ino ato’a nei nō’u.

« ’A ’oa’oa, ’e ’ia ōu’au’a noa i te ’oa’oa ; e utu’a rahi ho’i tā ’outou i te ao ra : i nā reira ho’i rātou i te hāmani ’ino i te mau peropheta ra, ’o mua ïa ia ’outou ».

I te pae hōpe’a, e ti’a’aura’a tā tātou pā’āto’a i te Atua ra nō tā tātou mau mā’itira’a ’e nō te orara’a tā tātou e ora nei. ’Ua parau te Fa’aora : « I tono mai tā’u Metua iā’u ’ia fa’ateiteihia vau i ni’a i te satauro ; ’e ’ia oti tā’u fa’ateiteira’ahia i ni’a i te satauro ra, ’ia ’ume mai au i te mau ta’ata ato’a ra iā’u ; ’e mai iā’u i fa’ateiteihia i ni’a e te ta’ata ra, ’oia ato’a e fa’ateiteihia te ta’ata i ni’a e te Metua, ’ia ti’a mai rātou i mua iā’u ’ia ha’avāhia i tā rātou mau ’ohipa, i te ’ohipa maita’i ’e te ’ohipa ’ino ato’a ho’i ».

Nō tō’u ’ite i te reira, te rahi hope o te Fatu, teie tā’u tāparura’a nā roto i teie mau parau a Alama :

« ’E teienei, e au mau taea’e, ’ua hina’aro vau ma tō’u ’ā’au ato’a, ’oia ïa, ma te onoono rahi ’e tae noa atu i te māuiui, ’ia… ’ia fa’aru’e i tā ’outou mau hara, ’e ’ia ’ore hoi ’outou ’ia ha’amaoro i te mahana nō tā ’outou tātarahapa ;

« ’Ia fa’aha’eha’a rā ’outou ia ’outou iho i mua i te Fatu, ’e ’ia ti’aoro atu i tōna ra i’oa mo’a, ’e ’ia ara, ’e ’ia pure ho’i ma te fa’aea ’ore, ’ia ’ore tō ’outou fa’ahemara’a ’ia hau i tō ’outou pūai, ’e ’ia arata’ihia ’outou e te Varua Maita’i…

« ’Ia fa’aro’o ’outou i te Fatu ra, ’e ’ia tīa’i ho’i i te ora mure ’ore, ’ia vai māite ho’i te aroha o te Atua i roto i tō ’outou ’ā’au, ’ia fa’ateiteihia ’outou i te mahana hope’a ra, ’e ’ia ō ho’i i roto i tōna ra fa’aeara’a ».

’Ia ti’a na ia tātou i te parau i te Fatu nā muri ia Davida ra : « ’Aore au i huna i te parau ti’a nā ’oe i roto i ta’u ’ā’au; tē fa’a’ite nei au i te parau mau ’e te ora na ’oe : ’Aore au i huna i tō hāmani maita’i ’e te parau mau i te ’āmuira’a rahi ra. ’Eiaha ’oe e hōpoi ’ē i tō aroha hāmani maita’i iā’u, e Iehova ē ; nā tō hāmani maita’i ’e te parau mau e tīa’i mai iā’u ». Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Hi’o Richard Neitzel Holzapfel, Dana M. Pike, and David Rolph Seely, Jehovah and the World of the Old Testament (2009), 344.

  2. Hi’o Ezekiela 1-3; Holzapfel, Jehovah and the World of the Old Testament, 344.

  3. Ezekiela 33:3-4.

  4. Ezekiela 33:6.

  5. Ezekiela 33:7.

  6. Ezekiela 33:8-9, 14, 16.

  7. Ezekiela 33:13.

  8. Ezekiela 33:11.

  9. Alama 41 :10.

  10. 2 Nephi 2:27.

  11. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:81.

  12. Luka 10:30.

  13. Luka 10:27.

  14. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 38:41.

  15. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:41.

  16. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:43.

  17. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:25.

  18. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:40.

  19. Enosa 1:3-4; reta tei fa’ahuru-’ē-hia. Mai tei fa’ahitihia e te peresideni Russell M. Nelson i roto i te ’āmuira’a rahi ’a ono ’āva’e i ma’iri a’enei : « E au mau taea’e, e au mau tuahine, te ’oa’oa e tae mai, ’aore re’a nō te mea e fa’aruruhia nei, pauroa rā nō te mea i ni’a iho tō tātou orara’a e fa’atumuhia ai… Nō ’ō mai [ia Iesu Mesia] ’e nōna te ’oa’oa e tae mai ai. ’O ’oia te tumu o te ’oa’oa ato’a ». (« Te ’oa’oa nō te oraora i te pae vārua », Liahona, Nov. 2016, 82).

  20. Mataio 4:17.

  21. Mataio 7:13-14.

  22. Luka 5:32.

  23. Mataio 23:23.

  24. Chris Stefanick, Absolute Relativism: The New Dictatorship and What to Do about It (2011), 33.

  25. David Brooks, « The Shame Culture », New York Times, 15 nō māti 2016, A29.

  26. Helamana 5:12.

  27. Ephesia 4:14. ’A ha’amana’o tātou ē, te tahi mau ta’ata tā tātou e ’imi nei nō te fa’aara, e’ita rātou e ta’a i tō rātou huru. Tē parau nei te Fatu nō rātou e rave rahi i tō tātou nei anotau i te nā ’ōra’a ē :

    « Nō te mea tē parau na ’oe, e tao’a rahi ta’u, ’ua fa’arahi au i ta’u tao’a, ’e ’aore e mea toe iā’u ; ’e ’aita ’oe i ’ite ē, e pohe rahi tō ’oe, e mai te mea arohahia ra, ’e te faufa’a ’ore, ’e te matapō, ’e te veve :

    « Tē a’o atu nei au ia ’oe e ho’o mai ’oe iā’u nei i te ’auro tāmāhia i te auahi ’ia tao’a-mau-hia tā ’oe, ’e te ’ahu teatea, ’ia fa’aahuhia ’oe , ’ia ’ore tenā nā mea ha’amā o tō ’oe ra veve ’ia ’itea ; ’e e parai ho’i i tō mata i te rā’au mata, ’ia ’ite [mau] ’oe » (Apokalupo 3:17-18).

  28. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:4; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:5.

  29. 1 Korinetia 12:31.

  30. Ezekiela 33:6.

  31. Salamo 66:1; 98:4.

  32. Hal Boyd, « Hey Progressive Elites! It’s Time to Preach What You Practice », Deseret News, 20 nō ’ātopa 2016, deseretnews.com. Tē fa’ahiti ato’a nei ’oia i te ’aivāna’a ’ihi sōtiare nō te fare ha’api’ira’a teitei nō Virginia, ’o W. Bradford Wilcox.

  33. Mataio 5:11-12.

  34. 3 Nephi 27:14.

  35. Alama 13:27-29.

  36. Salamo 40:10.