2010–2019
Itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu
’Ātopa 2016


15:34

Itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu

E’ita e ti’a ia tātou ’ia vaiiho i tō tātou ’itera’a pāpū nō te Metua ’e nō te Tamaiti ’ia riro mai ’ei mea ta’a-’ore ’e te rave ’atā i te mau ’ōfa’i turorira’a.

’O te ora mure ’ore te hōro’a rahi roa a’e a te Atua ’e e hō-mai-hia te reira i te feiā « e ha’apa’o i [tā te Atua ra] mau fa’auera’a ’e e itoito noa ē tae noa atu i te hope’a ».1 I te tahi pae, e pāto’i tō tātou Metua i te Ao ra i te ora mure ’ore ia rātou « tei ’ore i itoito i te fa’aitera’a i te parau nō Iesu ».2 E mau ’ōfa’i turorira’a i mua i tō tātou mau faufa’a e nehenehe e ārai ia tātou i te tāpaera’a i te fā nō te ora mure ’ore.3 Tē vai ra e mau ’ōfa’i turorira’a ’ātitirau (complexe) ; e fa’ahōho’a atu vau ia ’outou.

E rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua patu tō’u metua tāne i te hō’ē fare rā’au i te hō’ē pae o te fenua fa’a’apu i reira ’oia i te pa’arira’a. E mea nehenehe roa ’ia hi’ohia te fenua nā terā vāhi. I te ti’ara’a te mau papa’i o te fare, ’ua haere atu vau e hi’o. ’Ua māere roa vau i te ha’amāramarama fāriu i teie fenua nehenehe, tei mua noa mai te hō’ē pou mōrī, i te ātea ri’i noa. Iā’u nei, e’ita roa te mata e haru mai i te fa’ahiahia o te fenua.

Te pou mōrī i mua i te ha’amāramarama

’Ua parau atu vau : « Pāpā, nō te aha ’oe i vaiiho ai ia rātou ’ia tu’u i terā pou mōrī i mua noa mai i te ha’amāramarama ? »

E ta’ata mana’o fa’a’ōhie tō’u metua tāne ’e te marū, ’o teie tōna reo iti iā’u : « ’Ua ’ite ’oe Quentin, ’o terā pou mōrī te ’ohipa nehenehe roa a’e o te fenua fa’a’apu nei ! » Teie tāna tātarara’a : « ’Ia hi’o vau i terā pou, e mana’o vau, ’aita fa’ahou e tarira’a pape mai te pihara’a pape i te fare nō te tunura’a mā’a, te hōroira’a rima ’e te hapura’a pape, mai tō’u tamari’i ra ē pa’ari roa mai au. ’Aita fa’ahou e tū’amāra’a « bougie » ’e te mōrī hinu i te pō nō te tai’o. Hina’aro vau e hi’o i terā pou mōrī i rōpū maita’i i te ha’amāramarama. »

Mea ta’a ’ē te hi’ora’a o tō’u metua tāne i teie pou mōrī i tā’u. Iāna, e ha’amaita’ira’a ïa te pou nō te orara’a, iā’u nei, e ’ōfa’i turorira’a ïa i mua i te mata e hi’o ra i te fenua rahi fa’ahiahia. E mea faufa’a a’e nō tō’u pāpā te uira, te mōrī ’e te māra’a i te nehenehe e hi’o noa. I reira, ’ua ta’a iā’u ē, noa atu ā e ’ōfa’i turorira’a teie pou nō’u, e tāpa’o fa’a’ōhiera’a ïa te reira nō tō’u metua tāne.

Te ’ōfa’i turorira’a, e « ’ohipa fa’ataupupū ïa i te ti’aturira’a ’e te hāro’aro’a » ’aore rā « e ārai ’ē’a e tāpe’a i te haerera’a i mua ».4 Turori i te pae vārua, « ’o te topara’a ïa i roto i te hara, ’aore rā te hahi-’ē-ra’a ».5 Te ’ōfa’i turorira’a, ’o te mea ato’a ïa e fa’a’ōnevaneva ia tātou i te rave-fa’aoti-ra’a i te mau ’ōpuara’a parau ti’a.

E’ita e ti’a ia tātou ’ia vaiiho i tō tātou ’itera’a pāpū nō te Metua ’e nō te Tamaiti ’ia riro mai ’ei mea ta’a-’ore ’e te rave ’atā i te mau ’ōfa’i turorira’a. E’ita e ti’a ’ia topa tātou i roto i terā herepata. Tītauhia tō tātou ’itera’a pāpū nō Rāua ’ia vai ateate noa ’e te ’ōhie mai tā tō’u metua tāne i turu ’ōhie i te parau nō te pou mōrī i terā fenua fa’a’apu i pa’ari ai ’oia.

E aha te tahi mau ’ōfa’i turorira’a e fa’ariro nei i tō tātou ’itera’a pāpū ateate ’e te ’ōhie, nō te Metua ’e nō te Tamaiti, ’ei mea ta’a ’ōre ’e te rave ’atā, ’e ’aita atura tātou e vai itoito i te fa’a’itera’a i terā ’itera’a pāpū ?

Hō’ē ’ōfa’i turorira’a, ’o te mau ’ite hōhonu ïa o te ta’ata nei

’Ua hina’aro tātou i te ’ite ato’a, ’e tē ti’aturi nei ho’i tātou ē, « te hanahana o te Atua, ’o te ’ite ïa ».6 ’Ua ’ite ato’a rā tātou ē, tā te ’enemi perera’a au roa a’e, ’o te fa’aāteara’a ïa i te ta’ata i te Atua ma te fa’aturori ia rātou i te tūra’ira’a i te parau nō te ’ite hōhonu o te ta’ata nei, i ni’a atu i te Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a.

’Ua riro mai te ’āpōsetolo Paulo ’ei ’ite pāpū nō Iesu Mesia nā roto i te hō’ē semeio, ’ōna ’e te Fa’aora, tei taui roa i tōna orara’a.7 Maoti te ’ohipa nāna nā mua a’e, ’ua ti’a ia Paulo ’ia fa’aau iāna i te mau nuna’a e rave rahi. E mea au nāna te « parau ’āfaro ’e te ’ohie » a tō Tesalonia, nā reira ato’a te « aroha au » o tō Philipi.8 I te ha’amatara’a, ’ua tāfifi ri’i ’oia i te fa’aau iāna i te ferurira’a ’e te vāna’a o tō Heleni. I Ateno, i ni’a i te Areopago ra, ’ua tāmata ’oia i te parau philosopho atu, ’aita rā i fāri’ihia mai. I tō Korinetia, ’ua fa’aoti ’oia e ha’api’i ’ōhie noa i te « ha’api’ira’a tumu a te Mesia i fa’asataurohia ».9 Teie tā te ’āpōsetolo Paulo iho i parau :

« E ’ere ho’i ta’u parau ’e ta’u a’ora’a i te parau tāparu nō te pa’ari o te ta’ata nei, i parau atu rā vau ma te fa’a’ite pāpū a te Vārua ’e te mana :

« ’Ia ’ore tō ’outou fa’aro’o ’ia fa’atumuhia i te pa’ari o te ta’ata nei, i te mana rā o te Atua ».10

Tei roto i te 1 Korinetia te tahi o te mau fa’ati’ara’a fa’ahiahia roa a’e nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna misiōni . Hō’ē pene—te 15—tei hīmene-rahi-hia ’ati a’e te ao nei, nā roto i te ’ohipa a te rohi pehe ra George Frideric Handel, te Messiah.11 Tei roto te tahi ha’api’ira’a tumu hōhonu nō ni’a i te Fa’aora. I roto i te tuha’a toru o te Messiah, i muri noa mai i te hīmene « Hallelujah », nō roto mai i te 1 Korinetia 15 te rahira’a o te mau ’īrava i fa’a’ohipahia. I roto i te tahi o teie mau ’īrava, tē fa’a’ite nehenehe nei Paulo i te mea i ravehia e te Fa’aora.

« [Inaha] ’ua ti’a fa’ahou mai… te Mesia i te pohera’a ra… [te] mātamua nō te feiā i ma’iri te ta’oto ra.

« …  Mai te pohe ho’i i noa’a i te ta’ata ra, nō te ta’ata ato’a e noa’a ai te ti’a fa’ahou i te feiā i pohe ra.

« Mai te ta’ata i hope i te pohe ia Adamu, e hope ato’a i te fa’aorahia e te Mesia… 

« E te pohe ē, tei hea tō ’oe tara ? E hade ē, tei hea tō ’oe rē ?… 

« ’E teienei, ’ia ha’amaita’ihia te Atua, ’o te hōro’a mai i te rē nō tātou, nō tō tātou Fatu ra nō Iesu Mesia ».12

’Ua ’ite tātou ē, ’ua tupu te Tāivara’a, ’e te hō’ē tumu, nō te mau ’ite hōhonu ïa o te ta’ata nei tei fa’ateiteihia i ni’a atu i te ha’api’ira’a tumu niu ’e te faufa’a a te Mesia. ’Āhani ē ’o te parau ’ōhie o te poro’i a te Fa’aora i ha’api’ihia, ’aita rā, e mau parau mau pāpū ’e te faufa’a tei tauihia ’aore rā tei mo’e. Inaha, ’ua tauahi mai te keresetiano i te tahi mau peu tumu philosopho a te Heleni nō te fa’aau i te mau ti’aturira’a a te ta’ata i ni’a i tā rātou ta’ere. ’Ua pāpa’i te ta’ata pāpa’i ’ā’amu ra ’o Will Durant : « ’Aita te keresetiano i ha’amou i te ha’apa’ora’a ’etene ; ’ua tauahi rā i te reira. ’Ua tomo te ferurira’a heleni pohepohe ra i roto i te hō’ē tino ’āpī ora ra ».13 I roto i te tua’ā’ai, ’e i tō tātou ato’a nei anotau, tē pāto’i nei te ta’ata i te ’evanelia a Iesu Mesia nō te mea, ia rātou, ’aita i nava’i roa te ferurira’a vāna’a i roto.

I te ha’amatara’a te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, e rave rahi ta’ata tei parau atu ē, tē pe’e ra rātou i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora. E rave rahi fenua e parau ia rātou e nūna’a keresetiano. Noa atu rā, ’ua hiti mai te tohura’a nō te tau fifi rahi atu ā nō tō tātou nei anotau.

’Ua riro Heber C. Kimball hō’ē o te mau ’āpōsetolo mātāmua o teie tau tu’ura’a ’e ’ua riro ato’a mai ’ei tauturu mātāmua nā te peresideni Brigham Young. ’Ua fa’aara ’oia : « Tē tae mai nei te tau… e fifi tātou i te fa’ata’a i te mata o te feiā mo’a i te mata o te ’enemi e ’aro nei i te mau ta’ata o te Atua. ’Ei [reira]… e hi’o ai tātou i te tīti’a rahi ra, e tau tīti’a rahi ho’i, ’e e rave rahi te hi’a atu ». ’A fa’aoti ai ’oia : « E HI’OPO’ARA’A e tae mai ra ».14

I tō tātou nei anotau, tē iti rahi nei te mana’o keresetiano i roto e rave rahi fenua, mai te fenua Marite ato’a. ’Aita te ti’aturira’a pae fa’aro’o, ’aita ato’a ïa te mana’o ti’a’aura’a i mua i te Atua. Nō reira, e mea fifi ’ia ha’amau i te mau faufa’a nui e ti’a nō te orara’a. E titotito pinepine te mau ’ite hōhonu o te ta’ata nei, ’ua mau roa ho’i te reira.

Te vāhi ’ino rā, tē tupu ato’a nei te reira i rotopū i te mau melo nō te ’Ēkālesia tei mo’e tō rātou ’āvei’a ’e ’ua ’āpe’e atura rātou i terā ’arora’a nō terā taime—e rave rahi ho’i, e mea pāpū roa, e ’ere i te mea parau ti’a.

Tū’ati te tohura’a a Heber C. Kimball i te parau a Elder Neal A. Maxwell i te matahiti 1982 ra : « Te rahira’a o te tīti’ara’a, e tupu ïa nō te hahi-’ē-ra’a te ta’ata i te parau ti’a ma te ’ore e tātarahapa. E fa’aru’e vetahi ’e e’ita maoti e tāpe’a ē tae noa atu i te hope’a. E ha’avarehia vetahi e te feiā tāiva. E ’ino’ino ato’a vetahi, nō te mea ho’i, i terā ’e terā tau tu’ura’a tōna iho ā mau ’ōfa’i turorira’a ! »15

Te tahi atu ’ōfa’i turorira’a, ’o te ’orera’a ïa e hina’aro ’ia hi’o i te hara i tōna māramarama mau

Hō’ē huru ta’a ’ē ’e te pe’ape’a o tō tātou nei anotau, ’o te mau ta’ata ïa e rave i te hara ma te hina’aro ’ore e parau i te reira ’ei hara. ’Aita te mana’o tātarahapa ’e ’aita te hina’aro ’ia fā’i i tā rātou peu ’ei ’ohipa hape i te pae mōrare. Tē vai ato’a ra ho’i te ta’ata e parau haere i tōna ti’aturira’a i te Metua ’e i te Tamaiti ’a fa’a’ite mai ai i tōna mana’o ē, ’aita e ti’a te hō’ē Metua here i te Ao ra ’ia tītau i te fa’autu’ara’a nō te peu e huri tua i tāna mau fa’auera’a; ’ua hape te reira.

Mai te huru ra ē, ’o terā te mana’o o Korianotona, te tamaiti a Alama, tamaiti, i roto i te Buka a Moromona. ’Ua rave ’oia i te peu vi’ivi’i mau ’e tē a’ohia ra ’oia e Alama. E ha’amaita’ira’a nō tātou, ’ua pāpa’i taua peropheta rahi ra ’o Alama, tei ’ite ho’i i te « abuso pōuri ta’ota’o roa ra [’e] te māramarama māere »,16 i tāna parau a’o. I roto i te pene 39 nō Alama, tē tai’o nei tātou nāhea ’oia i te a’ora’a i teie tamaiti i roto i te ’ohipa tau maoro nō te tātarahapara’a ’a fa’ata’a atu ai nāhea te Mesia e haere mai e hōpoi ’ē i te hara. ’Ua ha’apāpū atu ’oia ia Korianotona i te tītaura’a ’ia tātarahapa, inaha « e ’ore e ti’a i te hō’ē mea vi’ivi’i ’ia ō i te bāsileia ra a te Atua ».17

Tei roto i te Alama 42 te tahi o te ha’api’ira’a tumu rahi fa’ahiahia roa o te mau pāpa’ira’a mo’a ato’a nō ni’a i te Tāra’ehara. ’Ua tauturu Alama ia Korianotona ’ia māramarama ē, e ’ere ho’i « i te mea [ti’a ’ore] ’ia tu’uhia atu te feiā hara i roto i te vai-māuiui-ra’a ».18 ’Ua parau maoti ho’i ’oia ē, ha’amata nā ni’a ia Adamu, i hōro’a mai ai te Atua aroha i te tahi « taime nō te tātarahapa », i te mea ho’i, ’aita ana’e e tātarahapara’a, « ’ua fa’a’orehia [ïa] te rāve’a rahi fa’aora ra ».19 ’Ua ha’apāpū ato’a Alama ē, te fa’anahora’a a te Atua, e « rāve’a rahi ’oa’oa » ïa.20

E ha’api’ira’a rahi roa tā Alama : « Inaha ho’i, tē fa’ati’a noa ra te parau ti’a i tāna ihora, ’e tē rave noa ra te aroha i tāna ihora, ’e nō reira e ora ana’e te feiā tātarahapa mau ra ».21 ’Ia hi’ohia i tō rātou māramarama mau, ’ua riro te mau ha’amaita’ira’a hanahana nō te tātarahapara’a ’e te pe’era’a i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora ’ei mea faufa’a rahi roa ’ino. E ’ere te parau-pāpū-ra’a i te ta’ata i te ’ohipa ’ino, mai ia Alama ’e ’o Korianotona nō ni’a i te mau fa’autu’ara’a nō te mā’itira’a i te hara ’e te ’orera’a e tātarahapa. Tē parau-noa-hia ra ē : « I teienei ānei ’aore rā ’āraua’e, e pārahi iho ā te ta’ata nō te ’amu i te fa’autu’ara’a ».22

Te ha’amaita’ira’a tiretiera ’e te fa’ahiahia ho’i o te tāra’ehara a te Fa’aora, ’oia ho’i ïa, nā roto i te tātarahapara’a, e tūmāhia te ’ohipa i harahia. I muri mai i te tātarahapara’a a Korianotona, ’ua fa’aoti Alama : « ’Eiaha taua mau mea nei e ha’ape’ape’a fa’ahou ia ’oe ra ; ’e ’ia ha’ape’ape’a ana’e tā ’oe mau hara ia ’oe, ’oia te pe’ape’a e fa’aha’eha’a ia ’oe i te tātarahapa ».23

Te hi’ora’a i’ō atu i te tāpa’o ra, e ’ōfa’i turorira’a ïa

Tē parau ra te peropheta Iakoba nō te mau ’āti Iuda i tahito ra ’ei « mau ta’ata ’ā’au ’eta’eta » tei vahavaha i te parau pāpū, ’e « ’ua taparahi ho’i rātou i te mau peropheta, ’e ’ua tītau atura i te mau mea ’aore i ti’a ia rātou ’ia ’ite. ’E teienei, nō tō rātou matapō ra, ’o tei tae… nō te [hi’ora’a i’ō atu i te tāpa’o ra], ’ia ma’iri ai rātou e ti’a ai ».24

E rave rahi huru nō te hi’ora’a i’ō atu i te tāpa’o ra,25 hō’ē rā mea rahi i tō tātou nei anotau, ’o te fa’arahi-roa-ra’a. Te fa’arahi-roa-ra’a i te pae ’evanelia, ’o te fa’ateiteira’a ïa i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia i ni’a atu i te tahi mau pu’era’a parau tumu faufa’a ’aifāito, ’e ’o te fa’a’itera’a i te mana’o i i’ō roa atu i te ha’api’ira’a a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia,’e ’aore rā ’o te pāto’i nei i te reira. Hō’ē hi’ora’a, ’oia ho’i, ’ia tītau te tahi ta’ata i te fa’ananeara’a, te tauira’a ’aore rā ’ia onoono roa ’oia i ni’a i te hō’ē tuha’a o te Parau pa’ari. Te tahi hi’ora’a, ’o te fa’arahi-roa-ra’a ïa i te fa’aineinera’a nō te mau ’ohipa e riro i te tupu i te mau mahana hope’a nei. I roto i nā hi’ora’a to’opiti, tē fa’aitoitohia nei verā mā ’ia fāri’i i te tātarara’a a terā hō’ē ’e terā hō’ē. « Mai te peu e taui tātou i te hō’ē ture nō te ea ’aore rā te tahi noa atu parau tumu ’ei ’ohipa fa’aro’o hōme’e (fanatique), tē hi’o ra ïa tātou i’ō atu i te tāpa’o ».26

Nō ni’a i te mau ha’api’ira’a tumu faufa’a rahi, ’ua parau te Fatu ē : « ’O rātou ato’a ’o te fa’arahi ’e ’aore rā ’o te fa’aiti i taua mea nei, e ’ere rātou i tā’u ra ».27 I te taime e fa’ateitei tātou i te hō’ē parau tumu ma te fa’aiti i tā tātou tauto’ora’a i te tahi atu mau parau tumu faufa’a ’aifāito, ’aore rā, ’ia fa’a’ite atu tātou i te mana’o nō te pāto’i ’aore rā nō te haere i’ō atu i te ha’api’ira’a a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, tē hi’o ra ïa tātou i’ō atu i te tāpa’o.

Hau atu, tē vai ra te mau melo e fa’ateitei nei i te tahi ’arora’a, e ’arora’a maita’i nō te rahira’a o rātou, i ni’a atu i te ha’api’ira’a tumu niu o te ’evanelia. ’Ua mono atura ïa i teie ’arora’a i te ha’apa’o maita’i, ’o teie atura ïa te tauto’ora’a mātāmua, ’e te tauto’ora’a i ni’a i te Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a, ’o te piti atura ïa. Mai te peu e fa’ateitei tātou i te hō’ē noa a’e mea i ni’a atu i tō tātou ha’apa’o maita’i i te Fa’aora, mai te peu tē parau ra tā tātou mau peu ē, e ’orometua noa ’oia ’eiaha rā te Tamaiti hanahana a te Atua, tē hi’o ra ïa tātou i’ō atu i te tāpa’o ra. ’O Iesu Mesia te tāpa’o !

’Ua ha’apāpūhia i roto i te tufa’a 76 o te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau ē, ’o te « itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu »28 te hi’opo’ara’a ’ōhie ’e te faufa’a rahi e fa’ata’a i te feiā e fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o te basileiā tiretiera ’e rātou e fāri’i i te mea iti a’e i te bāsileia teretetiera. Nō te vai itoito noa, tītauhia ’ia fa’atumu tātou i ni’a i te mana o Iesu Mesia ’e tāna tusia tāra’ehara nō te upo’oti’a i ni’a i te pohe ’e, nā roto i te tātarahapa, e tāmā ia tātou i te mau hara ’e e pe’e ho’i i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia.29 Tītau-ato’a-hia te māramarama ’e te ’ite nō ni’a i te orara’a o te Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a, nō te arata’i ia tātou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, tei reira ato’a ho’i te mau ’ōro’a mo’a nō te hiero. E mea tītau ’ia vai ’āueue ’ore tātou i roto i te Mesia ma te poupou i tāna parau ’e ma te tāpe’a ē tae noa atu i te hope’a.30

Pū’ohura’a

Mai te mea e vai itoito tātou i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu, e mea tītau ’ia ’ape tātou i te mau ’ōfa’i turorira’a ’o te herepata nei ’e ’o te fa’ataupupū nei i te haerera’a i mua o te tāne ’e te vahine maita’i e rave rahi. Fa’aoti ana’e e tāvini noa iāna. ’A ’imi ai tātou i te ’ite, tītauhia ’ia ’ape tātou i te mau ’ite hōhonu o te ta’ata e fa’aiti nei i tā tātou tauto’ora’a i te Fa’aora. E mea tītau ’ia hi’o tātou i te hara i tōna māramarama mau ma te fāri’i i te tāra’ehara a te Fa’aora nā roto i t tātarahapara’a. Tītauhia ’ia ’ape tātou i te hi’o i’ō atu i te tāpa’o ra ’e ’ia tūtonu ho’i i ni’a ia Iesu Mesia, tō tātou Fa’aora ’e Tāra’ehara, ’e ’ia pe’e i tāna ha’api’ira’a tumu.

’Ua hi’o tō’u metua tāne i te pou mōrī ’ei rāve’a e noa’a ai te uira, te mōrī ’e te pape rahi nō te mā’a ’e te hōroira’a. ’Ua riro te reira ’ei ’ōfa’i ta’ahira’a e ha’amaita’i i tōna orara’a.

’Ua parau te tahi ta’ata pāpa’i ē, e nehenehe te mau ’ōfa’i turorira’a ’e fa’arirohia ’ei « ’ōfa’i ta’ahira’a e tae i te huru ari’i ’e i te ra’i ».31

Nō tātou nei, ’ua riro te vai-itoito-ra’a i roto i tō tātou ’itera’a pāpū nō Iesu ’ei ’ōfa’i ta’ahira’a e tae i te noa’ara’a te maita’i o te Fa’aora ’e te basileiā tiretiera. ’O Iesu Mesia ana’e te i’oa i raro a’e i te ra’i e ora ai tātou.32 Tē hōro’a atu nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō tōna hanahana ’e tōna ti’ara’a rahi hope i roto i te fa’anahora’a a te Metua. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 14:7 ; hi’o ato’a Ioane 17:3.

  2. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:79.

  3. Hi’o Mau Māite i te Fa’aro’o: fa’ahorora’a nō te ’Evanelia (2004), 52–53.

  4. Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, 11th ed. (2003), « stumbling block. »

  5. Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, « stumble. »

  6. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:36.

  7. Hi’o Te ’Ohipa 9:1-9 ; 26:13-18.

  8. Hi’o Frederic W. Farrar, The Life and Work of St. Paul (1898), 319.

  9. Hi’o Farrar, The Life and Work of St. Paul 319–20.

  10. 1 Korinetia 2: 4-5

  11. Hi’o George Frideric Handel, Messiah, ed. T. Tertius Noble (1912).

  12. 1 Korinetia 15:20-22, 55, 57.

  13. Will Durant, The Story of Civilization, vol. 3, Caesar and Christ (1944), 595.

  14. Heber C. Kimball, i roto Orson F. Whitney, Life of Heber C. Kimball (1945), 446.

  15. Neal A. Maxwell, « Be of Good Cheer », Ensign, Nov. 1982, 68.

  16. Mosia 27:29.

  17. Alama 40:26.

  18. Alama 42:1. I roto i te ha’api’ira’a tumu a te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, tē vai ra te fa’anahora’a nō te feiā ato’a mai rātou ’aita i fa’aro’o nō ni’a i te Mesia i roto i teie orara’a, te mau tamari’i i pohe hou te matahiti e ta’a ai tō rātou mana’o ’e rātou ’aita e hāro’aro’a (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 29:46-50 ; 137:7-10).

  19. Alama 42:5.

  20. Alama 42:8.

  21. Alama 42:24. E hi’o na ē, [nā roto i te reo peretāne] e ’itehia te monoi’oa tuiho (pronom personnel) (tāne) tāna nō te parau ti’a ’e te monoi’oa tuiho (vahine) tāna nō te aroha.

  22. Robert Louis Stevenson, in Carla Carlisle, “A Banquet of Consequences,” Country Life, 6 nō tiurai 2016, 48. Tē parau nei Carlisle vahine ē nā Robert Louis Stevenson te fa’ahitira’a. Tē vai ra e parau nei nā te tahi atu ta’ata.

  23. Alama 42:29.

  24. Iakoba 4:14.

  25. I roto i te hō’ē parau ve’a tā’u i pāpa’i nō te mau ve’a a te ’Ēkālesia i te matahiti 2003 ra, ’ua tūra’i au i te parau nō e maha mea e fa’atupu i te matapōra’a nō ni’a i te Atua ’e te turorira’a e parauhia ra e Iakoba : te monora’a te mau parau mau o te ’evanelia i te mau ’ite hōhonu o te ta’ata nei, te fa’arahi-roa-ra’a i te ’evanelia, te mau ’ohipa tuiro’o mai te hō’ē ’aito ’eiaha rā te ha’apa’ora’a tāmahana ’e te fa’ateiteira’a i te mau ture i ni’a i te ha’api’ira’a tumu (hi’o « Looking beyond the Mark », Liahona, Māti 2003, 21–24).

  26. Quentin L. Cook, « Looking beyond the Mark », Liahona, Māti 2003, 22.

  27. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:68.

  28. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:79.

  29. Hi’o 2 Nephi 31:17-21.

  30. Hi’o 2 Nephi 31:20-21.

  31. Henry Ward Beecher, i roto Tryon Edwards, A Dictionary of Thoughts (1891), 586.

  32. Hi’o 2 Nephi 31:21 ; Mosia 3:17.