Faigalotu o le 2025
Tausimea Amiotonu—Soo o Iesu Keriso


44:17

Tausimea Amiotonu—Soo o Iesu Keriso

Faigalotu i le Lalolagi Atoa mo Talavou Matutua

4 Me, 2025

Uo pele i le lalolagi atoa, talofa! Ua faagaeetia lava au i lenei avanoa tatou te mafuta ai—e momoli atu ai lo’u alofa mo outou ma o’u faanaunauga mo outou. O le mea e sili ona taua, ou te faamoemoe o le a i ai sou aafiaga i lenei afiafi—se aafiaga e te lagonaina ai le alofa o le Atua ma musuia ai e ausia Ona faanaunauga aupito maualuluga mo oe!

Ua tatou i ai iinei i le Tapeneko ua taua i le talafaasolopito i le Lotoa o le Malumalu i le Aai o Sate Leki. Na amata le fauga o lenei maota maoae i le selau tausaga ae ou te lei fanau mai. Sa o se taimi na matuai taugata ai le tau o mea faufale i le Teritori o Iuta, sa leai ni auala nofoaafi e la’u mai ai sapalai, ma, tusa lava foi pe na faapea na i ai, ae sa utiuti lava tinoitupe. Peitai o i latou sa galulue i lenei maota maoae, sa tamaoaiga i ’aitia ma sa latou toe faaaogaina anomea sa maua. O nisi o laupapa sa faaaoga na toe faaaoga mai isi fale tuai na fausia. O fao ma mama manifinifi na vane mai seevae ua le aoga o povi. Ma o palusimā na seu faatasi ma fulufulu o povi ma solofanua ia malolosi ai. “Toelau’iliu,” “toefaaaoga,” ma le “toefaataamilo” o a latou faaupuga taua na ua leva ona faaaoga a’o lei avea ma vaega o la tatou muāgagana.

O le aula’iga lona lua ma le lona tolu o tamā o o’u tamāmatutua, e malaga mai Egelani, sa galulue i le fauga o faitotoa tetele o lenei Tapeneko. Pe na latou manatunatu ea i sē e tupuga mai ia te i latou, se afafine o so latou atalii, o lauga atu mai lenei nofoaga faasolopito?

Uso e ma tuagane, tou te malamalama ea i le aafiaga ua e tu atu e fai?

O le lalolagi o loo tatou ola ai ua tumu saisai i luitau. Ma o outou o se tupulaga o tamaitai ma alii na faapolopolo mo lenei taimi—o loo ia te outou le malosi, o uiga auaumama, le manao, ma le avanoa e utuvai ai mai le mana o le Atua e taulima ma foia ai na luitau. O lou outou gafatia e paia.

Ou te talitonu ia te outou. Ua faaalia e perofeta, tagatavaai, ma talifaaaliga lo latou talitonuga mautinoa ia te outou. O mea ua latou saunoa i ai, e pei lava o fetalaia e le Alii lava Ia.

Faamolemole aua tou te fiu i le sailia o auala e foia ai lavelave o le taimi lenei. Matou te manaomia outou!

Ou te malamalama i le faigofie ona maileia i mea e lē lelei, to’alia i le faifaipea o galuā o faasalalauga a le lalolagi. O le fevātaua’i i taua, o polotiki o fefinauaiga, fiapule, mala faalenatura, mafatiaga faaletagata soifua—ua matuai lofituina ai lava a’u. E te ono lagona ai lava le leai o se malosiaga e ausia ai ni vaifofo tumau.

Ma le talitonuga mautinoa, ou te tautino atu ai, i le faamanuiaina ai i le malosi ma le mana o le Atua o loo avanoa mo oe, a’o oulua osia ma tausia feagaiga ma Ia, e mafai ona e faafetaia’ia mea lē lelei ma faasusulu atu le malamalama i tulimanu uma o le pogisa.

“[O i tatou] o le malamalama o le lalolagi,” na tautino mai ai e le Faaola. Ma e “pipii atu le malamalama i le malamalama.” O le tuu atu o le malamalama o lo tatou avea ai ma soo o Iesu Keriso e susulu atu, o le ituaiga laualuga lea o le malosiaga faafouina—malosiaga mai se faapogai lea e fafagaina pea lava e le aunoa. Ou te molimau atu, o le aumaia o Lona toomaga ma le malamalama i isi, tatou te maua ai lo tatou lava toomaga ia te Ia.

O le mea lea, ia avea oe o sē e faatupuina le filemu i lou aiga, lou nuu, ma i au fegalegaleaiga i luga o upega tafa’ilagi. Faamāmā avega i mafatiaga i lou lava pitonuu.

O le manulauti a Satani ia taufaatonu i tatou i mea e fai. O le eseesega, o le fuafuaga o le fiafia a le Tama, tatou te maua ai le avanoa e galulue ai, e avea ma ē galulue mo le lelei, mo le filemu, ma mo le faamoemoe.

E mafai ona tatou faafetaia’ia faamatalaga sese e ala i le faasoa atu o faamatalaga faagaeetia, tumu i le faamoemoe, ma sa’o lelei—avea ma faufautua o le upumoni nai lo le na ona faaaoga o faamatalaga. E mafai ona tatou tali atu i faiga lē lelei e ala i le faalolovaia o le lalolagi i le malamalama ma tala e lelei o le talalelei a Iesu Keriso.

E pei ona sa fofogaina mai e lo tatou perofeta pele o Peresitene Russell M. Nelson, “O Iesu Keriso lava le tali.” “Po o a lava au fesili po o faafitauli o i ai, e maua lava le tali i le soifuaga ma aoaoga a Iesu Keriso.”

Ua valaaulia i tatou e Peresitene Nelson ia fai lo tatou avea ma Ona soo o se “faamuamua aupito maualuga.” Tatou te faalolotoina lo tatou avea ma soo pe a tatou aoao mai, ma aoao e uiga ia Iesu Keriso. Ia se’i o tatou vailiilia la aoaoga a le Faaola.

O le Mataio mataupu e 24 o loo i ai faataoto e tolu, o faataoto mulimuli ia na tusia e Mataio faapea na aoao mai e le Faaola i Lana misiona i le olaga nei. I le tapenaga o la’u lauga i le konafesi aoao talu ai nei, ma i le tapenaga mo lenei faigalotu, sa uunaia ai au e le Agaga e toefoi ma aoao mai i nei tala.

Mo o tatou faamoemoega, ou te fia faamamafa atu ai itu o le tapenaga ma le avea ma tausimea o i nei faataoto. Na valaaulia i tatou e Peresitene Nelson e fai “nei … se taimi … e sauniuni ai mo le Afio Mai Faalua o … Iesu le Keriso.” O le tausimea o le puleaina lea ma le faaeteete ma le faatuatuaina o se mea ua tuuina atu i le tausiga a se tasi. “I a tatou taumafaiga o ni tausimea, tatou te faaa’oa’o ia Iesu Keriso. O lea ia faalogologo mo lesona i le tapenaga ma le tausimea e mafai ona tatou utuvai ai mai i nei tala.

Muamua, o le faataoto i taupou e toasefulu—toalima e popoto ma le toalima o e na faamatalaina e valelea.

I le faataoto, o taupou uma e toasefulu sa i ai i le nofoaga sa’o, e faatalitali i le faatoafaiava. Sa tofu o mai i latou ma se lamepa. E faapei o outou uma. Ua outou i ai iinei, ua faaaoga lo outou faatuatua ma fauina a outou molimau.

Ina ua sau le faatoafaiava—faatusa i le Faaola—i le vaeluapo i se taimi sa le’i mafaufauina, o le toalima o taupou sa le’i lava suauu mo a latou lamepa. Atonu latou te lei mafaufau o le i ai o se suauu faasili sa taua pe alagatatau. Pe sa le o i latou foi o ni tausimea faautauta o a latou suauu sa i ai. Atonu foi sa faalavelavea, na lē lava ai ona latou tapena e faamumu pea a latou lamepa.

Ma o lea, i le tali atu i la latou augani ina ia faataga i latou e ulu atu i le tausamaaga o le faaipoipoga, na tali mai le faatoafaiava, “Tou te le iloa a’u.” Ua ta’u mai ai faapea, ona o a latou tapenaga ma le tausimea poto, na iloa e taupou popoto e toalima o Ia.

O le suauu taua, e faatusa i le liua o le tagata lava ia, na mafai ai e taupou popoto ona faamumu a latou lamepa, ma ulufale atu ai i le tausamaaga o le faaipoipoga faatasi ma le faatoafaiava. Sa le mafai ona fefaasoaai le suauu ma a latou uo, ona o le liua o le tagata lava ia e faapena—e patino. E mafai ma e tatau ona tatou tuuina i luga le malamalama o a tatou lamepa e siitia ma faamalolosia ai isi, ae o i tatou taitoatasi o se tausimea o lo tatou lava liua.

E pei ona fetalaia mai e le Faaola, “Ia faamaoni, ma tatalo i taimi uma, ma teuteu ma faamumu a oulua lamepa, ma ia i ai le suauu ia te oulua, ina ia mafai ona oulua saunia i le afio mai o le Faatoafaiavā.”

O le a faapena foi ona tatou iloa le Faaola ma maua le “talitonu mautinoa e faalatalata atu ai i le Atua i le taimi nei lava pe a tatou saunia e faatutumu a tatou lamepa i le suauu o le liua ona tuu atu lea o le malamalama o lena liua e susulu atu. E faapei ona faaalia mai e le atavane maoae i le Lotoa o le Malumalu, e mafai ma e tatau ona tatou lagolago ma faamalolosia isi a o tatou faia—tauanau atu i isi e o mai i le malamalama—le Malamalama o le Lalolagi, o Iesu Keriso.

O le faataoto lona lua na ta’ua e Mataio o taleni. I lena tala, i le faamoemoe o le matai, e malaga mamao, na ia avatu ai i ana auauna e toatolu ni taleni. I ona po o le Feagaiga Fou, o se taleni e faatatau i tupe. Ae ou te faamoemoe o le a outou mafaufau i taleni o ni meaalofa, tomai, ma faamanuiaga e tuuina mai ia i tatou e lo tatou Tama Faalelagi. Na avatu e le matai i le tasi auauna o taleni e lima, i le tasi o taleni e lua, ma le isi e tasi. Ona alu malaga ai lea o le matai.

Ina ua toefoi mai o ia, sa ia iloa ai o auauna na ia tuu atu i ai taleni e lima ma le lua, sa avea i la’ua o ni tausimea faamaoni ma le faamanuiaina ma sa faaaogaina lelei ia taleni. Sa tofu faaluaina e i la’ua taleni na tuuina atu i ai. Ma ona o le faamaoni ai i nai mea iti, na tuu atu ai e le Matai ia i la’ua isi taleni faaopoopo ma fai atu, “Ua lelei ia, le auauna lelei e, ma le faamaoni: ua e faamaoni i nai mea iti, ou te tofia oe e pule i mea e tele: ina ulufale mai ia i le fiafia o lou Alii.”

O le eseesega, o le auauna na tuu atu i ai le taleni e tasi na alu ma nanā—atonu ai na faalavelaveina o ia ma faifaiaga ai i le faaaogaina lelei o lana taleni. Pe atonu na faaletonu ua le iloa pe faapefea ona amata pe na fefe foi nei lē manuia. Atonu foi na ia faatusatusaina o ia lava i isi auauna, ma avea ona masalosaloga i lona lava gafatia na taofia ai o ia mai le taumafai. Sa lei saunia o ia mo le toefoi mai o le matai, na te le’i oo i le olioli o le tausimea faamaoni, ma na te le’i toe maua ai lana taleni.

O le faataoto i taupou e toasefulu ma le faataoto i taleni o vasega tutusa lelei lava. E taufai faamamafa mai ai o loo i ai so tatou tiutetauave patino mo lo tatou lava liua ma e tatau ona saunia i tatou lava e maua le meaalofa a le Alii o le faaeaga—ma e tatou te tali atu o ni tausimea ma le tagata lava ia mo mea ua faamanuiaina ai i tatou.

Ma le mea mulimuli, o loo faamatala i le Mataio 25 le tala ia i latou o e ua i ai le “talitonu mautinoa i luma o le Atua.” Ua faamatalaina o mamoe a le Leoleo Mamoe Lelei, e nonofo i Lona itu taumatau, e olioli i le tausamaaga o le faaipoipoga faatasi ma Ia, ma faamanuiaina e avea ma pule i mea e tele, na Ia fetalai ai:

“Na ou [fia’ai], ona outou avane ai lea ni meaai ou te ‘ai ai: Sa ou fiainu, ma outou avane vai ou te inu ai: sa avea a’u o se tagata ese, ma sa [outou] talia lea o a’u: [na ou] le lavalavā, ona [outou] faaofuina lea o a’u: na ou ma’i, ona [outou] asiasia lea o a’u: na ou i le falepuipui, ona [outou] o ane lea ia te a’u.”

O loo matagofie le faaalia i lenei vitio.

[vitio (soaulutala)]

“Na faaali mai e Iesu ia i tatou le ala tatou te alolofa ai i o tatou tuaoi. Tatou te mulimuli i Ana faataitaiga pe a [tatou siitia] e vaivai [,] faafailele fanau [,] faamafanafana ia i latou o loo siomia i tatou[,] fafaga e fia aai[,] saili i latou e le tagolima. O aso uma lava o se avanoa e avea ai e faapei o Ia[,] auauna atu e pei o Ia[,] tausiga e pei o Ia. O le tausia i aso taitasi e amata ia te oe. Asiasi i le CaringSummary.ChurchofJesusChrist.org.”

[End video]

O le mea lena ua poloaiina ai i tatou. I le avea ai ma Ona soo, tatou te saunia i tatou lava mo Lona Afio Mai Faalua ma tatou te faaalia ai ma le faamaoni ma faamanuiaina lo tatou tausimea i mea ua faamanuiaina ai i tatou. O le tausimea agaalofa, alofa mama, amio mama, ma le faamaoni tatou te agavaa ai e ola faatasi ma Ia ma maua le talitonu mautinoa i luma o le Atua i le taimi nei lava. E pei ona aoao mai Mamona, o i latou e tumu i le alofa mama—le alofa mama a’ia’i o Keriso—”o le a lelei mo i [latou]” i le aso mulimuli. O le a avea i latou e faapei o le Faaola, vaai ia te Ia e pei ona i ai o Ia ma ua faatumulia i le faamoemoe ma faamamaina e faapei ona mama o Ia. Na tautino mai e Peresitene Nelson, “O le alofa mama ma le amio mama e tatala ai le ala e maua ai le talitonu mautinoa i luma o le Atua.”

O faataoto uma nei e tolu ua aoao mai ai le ala e tatau ai e Ona soo—auala tatou te—tapena ai mo taimi matautia e muamua mai i le Afio Mai Faalua o le Faaola. O taimi nei o loo tatou ola ai! E ao ona tatou faatumauina le malamalama o le mumu o lamepa o lo tatou liua, tuu atu lo tatou malamalama e susulu atu, faaaoga ai ma faatele a tatou taleni, tausi i latou e moomia le fesoasoani—o lona uiga, ua faatumulia i le alofa mama, le alofa mama o Keriso.

O nei faataoto uma e tolu o loo aoao mai ai i tatou e uiga i le tausimea:

Tausimea mo lo tatou lava liua.

Tausimea o meaalofa, taleni, aseta, ma fesoasoaniga ua faamanuiaina ai i tatou, e aofia ai le fogaeleele lava ia.

Tausimea mo o tatou tuaoi o ē fiaaai, leai ni mea e nonofo ai, o ē o tiga, ma vaivai.

I le avea ai ma soo o Iesu Keriso, e faapefea ona tatou faata’ita’ia le tausimea lelei?

Atonu e aoga ni talanoaga e sili atu ona maioio e uiga i le tausimea. Se’i o tatou muai faauigaina le tausimea. Ma o le a le tausimea?

O se tausimea e pulea aseta o se aiga toatele po o se esetete. O le tausimea e le o ia e ona aseta, ae ua faatuatuaina e pulea na mea e fai ma sui o lē ona ia. O se tausimea faamanuiaina e faamaoni i lē ona aseta, tausia ma le poto ma le agalelei ia punaoa. O le tausimea la, o le pulea ma le faatuatuaina o na mea ua tuuina mai i la latou tausiga.

Na aoao mai e Epikopo Gérald Caussé o le Au Epikopo Pulefaamalumalu, le uiga o le avea ma tausimea faalelalolagi. Na ia saunoa, “I faaupuga faaletalalelei, o le upu tausimea e faama’oti mai ai se tiutetauave paia faaleagaga pe faaletino e tausia se mea e ō le Atua lea tatou te tali atu ai.”

Mafaufau i le ofoofogia o lenei manatu! O i tatou o tausimea o aseta ua tuuina mai e lo tatou Tama i le Lagi ia i tatou. O lona uiga, o se faatuatuaga paia mo le lalolagi; o ona punaoa, o Ana fanau, o a tatou meaalofa, taleni, ma faamanuiaga. Ma o se tiutetauave paia le taulima ma le faaeteete o Ana aseta.

Mo le ā, pe mo ai ua e tausimea ai?

O le mea moni o foafoaga uma a le Atua i lenei lalolagi. O oe o le tausimea o lou lava tino ma le mafaufau. O oe o le tausimea mo tomai, taleni, meaalofa faaleagaga, ma le fesoasoani ua faamanuiaina ai oe. O oe o le tausimea mo le fogaeleele. Ma o oe foi o le tausimea mo le tasi ma le isi.

Na faamatala mai e Epikopo Caussé: “O lo tatou tiutetauave o ni tausimea i foafoaga a le Atua … e aofia ai, i lona faatumutumuga, se tiute paia e alofa ai, faaaloalo, ma tausia tagata soifua uma o loo tatou fefaasoaai i le lalolagi. O i latou o atalii ma afafine o le Atua, o o tatou tuafafine ma o tatou uso, ma o lo latou fiafia e faavavau o le faamoemoega tonu lea o le galuega o le foafoaga.”

Pe o le a avea ea oe ma se tausimea faamanuiaina? O lona uiga, pe o le a e tausia ea ma le poto ma le agalelei foafoaga a le Atua?

Ou te manao e faamanino la tatou tulimataiga i le tausimea mo meaalofa ma taleni ua faamanuiaina ai i tatou, lo tatou tausimea mo le lalolagi, ma le tausimea mo o tatou tuaoi. Manatua, o le tausimea amiotonu o le faamaoniga lea o lo tatou avea ai ma soo.

Muamua, tausimea mo a tatou meaalofa ma taleni.

Mai le Mataupu Faavae ma Feagaiga 46:11–12 ua tatou aoao ai lenei upumoni:

“Aua ua lē tuuina atu i tagata uma meaalofa uma; ona e tele meaalofa, ma e tuu atu e le Agaga o le Atua i tagata taitoatasi se meaalofa.

“I ni isi ua tuuina mai i ai se tasi, ma i isi ua tuuina atu i ai se isi, ina ia mafai ona manuia ai o tagata uma.”

O a tatou meaalofa faaleagaga o gafatia ia na tuuina mai e le Atua ia i tatou taitoatasi. Ua tuuina mai e tusa ai ma Lona finagalo ma Lona taimi, e ala i le mana o le Agaga Paia, ma ua faamoemoeina mo le manuia ma le aoga i fanau uma a le Atua.

O tausimea faamaoni e sailia ma valaaulia meaalofa faaleagaga i o latou olaga ma faaaoga na meaalofa ua faamanuiaina ai i latou e siitia ai ma auauna atu i isi. O outou taitoatasi, o fanau a le Atua, ua tuuina atu i ai meaalofa ma taleni faapitoa.

Na faamatala e Elder Marvin J. Ashton,o se sui o le Korama a Aposetolo e Toasefululua, ni meaalofa eseese e faalē iloa, o uiga faaleatua, ma tomai atonu tou te le o faitaulia. A o ou lisiina atu, se’i e tomanatu ifo oe lava ma saili e faailoa se tasi pe lua ua faamanuiaina ai oe? Ona, mafaufau lea i le i ai o lena meaalofa, pe o le a faapefea ona e faaaogaina o se tausimea faamaoni e faamanuia ai isi.

“O le meaalofa o le ole atu; o le meaalofa o le faalogologo; o le meaalofa o le faalogo ma faaaoga le leo itiiti ma le filemu; o le meaalofa o le mafai ona tagi; o le meaalofa o le aloese i finauga; o le meaalofa o le lotogatasi; o le meaalofa o le aloese i le tautu i upu; o le meaalofa o le saili o le mea sa’o; o le meaalofa o le le faamasino atu; o le meaalofa o le vaai i le Atua mo le taitaiga; o le meaalofa o le avea ma se soo; [o le meaalofa o le toamalie;] o le meaalofa o le manatu alofa i isi; o le meaalofa o le mafai ona mafaufau loloto; o le meaalofa o le faia o tatalo; o le meaalofa o le tuuina atu o se molimau malosi; ma le meaalofa o le maua o le Agaga Paia.”

A o faaauau pea ona e mafaufau i au meaalofa, pe mafai ona ou ofoina atu se lapataiga? Aua e te faatusatusa pe fuafaatatau au meaalofa i meaalofa a isi. Aua ne’i e faia le “tuumaualaloina o le iloiloina o oe lava.” “O le faatusatusa o le faomea o le olioli.” Talia atoatoa au meaalofa ma patipatia meaalofa ua maua e isi. Manatua, o meaalofa faaleagaga e tuuina mai e le Atua e ala i le Agaga mo le faamoemoe e faamanuiaina ai tagata uma .

O si o’u tinamatua pele, o se faiaoga Igilisi ma na te filifilia ma le faaeteete ana upu. Sa fiafia lava o ia e fai mai, “O le faatusatusa o tagata o se mea inosia.” Inosia o se upu malosi tele. O lona uiga e “mataga ma maualuga le faatausuai.” Aisea na faaaoga ai e lo’u tinamatua sea upu malosi pe a talanoa mai ia te a’u e uiga i le matautia o le faia o ni faatusatusaga? Ona o le faatusatusa o i tatou lava i isi, e seāseā lava aoga. O le faatusatusa o i tatou lava i isi, tatou te faaesea ai i tatou lava mai ia i latou. Nai lo le lagonaina o se itutino o le tino atoa o Keriso, ou te tauaveina le matafaioi a se tamatamailima, ma fua lo’u taua i se tasi ou te manatu o tau’au, ogalima, ma le fatafata. E masani, a tatou faatusatusa i tatou lava i isi, tatou te lagona a lē o le tuumaualaloina po o le faasausili, ae e le faapena. O i tatou uma o fanau faapelepele a ni matua faalelagi, ua faamanuiaina i se afifi patino o meaalofa faaleagaga, uiga auaumama, taleni, ma malosiaga.

O lea ou te valaaulia ai outou ia atia’e le meaalofa o le lafoa’i o le faatusatusa. Ole atu i le Tama Faalelagi e fesoasoani ia te oe ia e iloa au meaalofa faaleagaga ma taleni, ma pe mafai faapefea ona e faaaogaina o se tausimea faamaoni.

O se faataitaiga lenei.

I nai tausaga ua mavae, sa mafaufau loloto ai Jean, o se talavou matua i Netalani, i le poloaiga na uluai tuuina atu ia Atamu ma Eva e fanafanau ma faatumu le lalolagi. A o feagai i la’ua ma lana tane ma le le mafai ona maua ni fanau, sa la saili ia malamalama pe faapefea la ona faatatau lena poloaiga ia i la’ua. Sa ia iloaina faapea, i le taimi na le’i i ai se fanau a Atamu ma Eva, sa la galulue ma atinae le faatoaga lea na tuu atu ia i la’ua e le Atua e fai ma tausimea. A o mafaufau o ia i ona tulaga, sa mafaufau o ia e uiga i faatoaga lea sa nofo ai—le faatoaga o le fogaeleele, le faatoaga o lona atunuu, le faatoaga o lona aiga, ma le faatoaga o lana uarota.

Sa ia iloaina ai e ui ina sa le’i nofo o ia i le Faatoaga o Etena, ae o faatoaga nei na tuuina i ai o ia e le Alii. E mafai ona ia saili e faatoatele ma faalauolaola mea ua Ia tuuina atu ia te ia e tausimea ai. Sa manatunatu loloto Jean:

  • “E mafai faapefea ona ou faateleina meaalofa ua tuuina mai e le Alii ia te au ma isi?

  • E mafai faapefea ona ou faateleina le alofa atu i fanau a le Atua?

  • E mafai faapefea ona ou faateleina lo’u taimi ma taumafaiga e auauna atu ai i isi?

  • E mafai faapefea ona ou faatumu la’u lava vaieli faaleagaga?

  • E mafai faapefea ona ou faatumu mea ua toese a isi, pe faaletino pe faaleagaga?

  • E mafai faapefea ona ou faatumuina le faamoemoe ma le faatuatua e foliga mai ua toesea mo le toatele i le lalolagi?”

A o taulai Jean i na fesili, sa faamanuiaina o ia e iloa avanoa e faateleina ai ma faatumuina e faaaoga ai ana meaalofa ma taleni. Sa ia aoao atu atafaatino i tagata talavou mai le salafa o le lalolagi. Sa auauna atu o ia i tamaitai talavou. Sa ia faaaoga le fetuutuunai i lona lava olaga faapolofesa e fesoasoani ai e vaai fanau a ana uo. Sa tele atu se taimi na ia faaaluina e suesue ai le talalelei ma lagonaina ai le faamanuiaina ia malamalama lelei atu i auala e tauave ai avega a isi ma faamafanafana i latou e moomia le faamafanafanaga. O lena mea na faateleina ai lana molimau ma le faatuatua ia Iesu Keriso ma Lana talalelei. O le mea e sili ona taua, sa ia maua se malamalama patino i le fuafuaga a le Atua mo ia.

O tausimea lelei e faateleina ma faatumuina i taimi uma aseta a le Matai.

E ui e le o se auala lea sa ia muai manatu ai, ae o le aafiaga a Jean o se faamaoniga matagofie lea o se folafolaga mai le perofeta o Ieremia, o lē na fai mai:

“Amuia le tagata o lē faatuatua ia Ieova, o le ua fai Ieova ma ona faatuatuaga.

“Aua o ia e faapei o le laau ua toto i tafatafa ane o le vai, ua sosolo atu ona a’a i tafatafa ane o le vaitafe. Na te le iloa foi pe a oo mai le vevela; ae lauolaola ona lau. E le atuatuvale i tausaga o le lamala, e fua mai pea lava ona fua.”

Lua, o le tausimea mo le fogaeleele ma mo fanau uma a le Atua.

Na aoao mai Peresitene Russell M. Nelson: “I le avea ai ma e mauaina le Foafoaga paia, o le a se mea tatou te faia? E tatau ona tatou tausia le lalolagi, ia avea ma ni tausimea atamamai, ma faasaoina mo tupulaga o le lumanai.”

Ua ou iloa o se autu lenei e amanaia loloto e la outou tupulaga. Ua outou tauaveina se naunautaiga tele, ma o nisi o outou o feagai ma sina popolega. Se’i ou faamautinoa atu ia te outou, ua saunia e le Atua se ala, mo le ola maloloina o tagata uma i lenei paneta, pe afai tatou te loto e faaaoga a tatou meaalofa ma taleni mo lenei mea lelei, tumau le agavaa ia maua faaaliga, ma faaaoga ma le faautauta le anoanoai o punaoa o le fogaeleele e tausi ai e le tasi le isi.

Na fetalai le Alii:

“Ou te … tosoina le lagi, ma fausia le lalolagi, o au galuega-taulima lava; o mea uma ua i ai i totonu e a a’u ia.

“Aua ua tumu le lalolagi, ma ua lava ma totoe mea o i ai; ioe, na Ou saunia mea uma, ma ua tuu atu i le fanauga a tagata ia avea ma pule ia te i latou lava.”

O le a faapefea ona e faaaogaina le faitalia ua faamanuiaina ai oe, o lau tausimea, mo le faamanuiaina mamalu o le fogaeleele?

Ua faamanino mai e le Alii i le isi fuaiupu e faapea, e tatau ona tatou “ave le tele o mea [ua Ia] faia, tuu atu la tatou vaega, e tusa ai ma le tulafono o [Lana] talalelei i e matitiva, ma e ua le tagolima.” Ua lava ma totoe mea o i ai pe afai tatou te fefaasoaai le tele o faamanuiaga ma faaaoga lo tatou faitalia o ni tausimea faaKeriso o le lalolagi.

Tatou toe foi i le upusii mai ia Peresitene Nelson e uiga i lo tatou tausimea mo le lalolagi. Na ia saunoa, “I le avea ai ma e mauaina le Foafoaga paia, o le a se mea tatou te faia? E tatau ona tatou tausia le lalolagi, ia avea ma ni tausimea atamamai i ai, ma faasaoina mo tupulaga o le lumanai.”

Ona faaauau lea o Peresitene Nelson, ”Ma e tatau ona tatou alolofa ma fetausiai le tasi ma le isi.”

E taua lo tatou iloaina o le sootaga i le va o le tausiga o le fogaeleele ma le tausiga o o tatou tuaoi. I le tausiga o le fogaeleele, o le faamatagofieina o lo tatou siosiomaga i le lotoifale, ma fesoasoani i o tatou nuu ia atili mafai ona lagolago i latou, o loo tatou galulue o ni tausimea popoto o le lalolagi ia manuia ai olaga o o tatou tuaoi. O i latou ia na poloaiina i tatou e alolofa i ai. Faapei o mamoe i le faataoto, tatou te fafaga i e fiaai, faafeinu i e fiafeinu, faaoofu e ua le lavalavā, ma asiasi i e mama’i ma e vaivai. Tatou te “fesoasoani i e vaivai, sii i luga lima ua tautau i lalo, ma faamalosi tulivae ua vaivai.”

O loo faia e o outou uso ma tuagane i le lalolagi atoa lenei mea. Na ola a’e Eritai i se motu taumamao o Marakei, Kiripati. I lona toe taliu mai lana misiona, sa a’oga o ia i le BYU–Hawaii, lea na ia aofia ai i le SWAT, o le vaega Sustainable World Action Technology, ma aoao ai e uiga i togalaau e totō i le vai, o se faiga e totō ai laau e le faaaoga ai se palapala ae faaaoga niuterene o minerale i le vai. Ina ua faauu o ia, sa toefoi Eritai i Kiripati e fesoasoani i ona lava tagata.

O Kiripati o se atunuu e aofia ai ni atumotu e 32 e foliga i se mama ’amu’amu, ma atuvai e lotolotoi ai, e faaigoa o motuiti, ma se motu e atia’e i ’amu’amu. Ona o lona taatiaga i luga o le ekueta, e matuiā lava tulaga o le tau. O savili vevela ma le samia, ma āuga o tafega o le sami e faatama’ia ai laau totō ma faatauma’oia ai le vai. E leai la se palapala ma se avanoa e totō ai ni meaai maloloina. Ua taatele le le lava o meaai maloloina ma faama’i mo tagatanuu o Kiripati ona sa tele ina latou faalagolago i meaai gaosi ma meaai mai fafo.

Ae sa i ai ia Eritai le malosi ma se vaaiga mamao, ma taleni lea na ia utuvai ai e fatuina se polokalama e mafai ona lagolagoina ai, e aoao ai aiga i le lotoifale o Kiripati i le auala e totō ai fualaau ’aina suamalie ma fualaau faisua e faaaoga ai le vai. O togalaau e faaaoga ai le vai e mafai ona feavea’i, e tausia ia lava, ma vave ona ola ma fua mai i le 30 aso.

Mo lana galuega faama’ite ma faasoina ai le ola, sa maua e Eritai se taui o le Siamupini o Malo Aufaatasi o le Fogaeleele mo le Pasefika Asia.

O Eritai o se faataitaiga matagofie tele o le faaaogaina lelei o meaalofa ma taleni i lana tausimea o le fogaeleele ma ona tuaoi. O le fafagaina o e fiaaai, e faitaulia ai i tatou faatasi ma mamoe i le lima taumatau o le Atua.

Ma e tatau ona tatou avatu vai i e fiafeinu. O le faamanuiaina o o tatou tuaoi i le faafaigofie ona maua o vai mama, tumama, ma le soifua manuia e taua i le faalauolaolaina o le tagata soifua. Ina ia ausia lenei galuega, ua galulue faatasi ai le Ekalesia ma isi faalapotopotoga ma nuu i le lotoifale i le salafa o le lalolagi e faaleleia atili le faaaogaina o nei auaunaga ma faamalosia ai polokalama aoao, ia mautinoa o fofō e umi ona tumau ma e faalauiloa ai le ola tutoatasi. E taua lenei galuega! Ma ua matua faateleina le taua a o sosolo lamala i le lalolagi ma faaauau le faateleina o le faitau aofai o tagata.

Na fesili ifo Alexandra, o se talavou matua i Cascas, Peru ia te ia lava, “O a mea tatou te le o faia iinei?” Sa iloa e Alexandra e faapea a itiiti o le 20 pasene o aiga i lona nuu e le o maua ni auaunaga saogalemu mo le tumama, ma ua atili ai ona faateleina le lamatia i faama’i e afua ona o le vai e pei o le kolela. Ina ia faailoa lenei luitau, sa auai Alexandra i se aoaoga faamasani mo pisinisi o le tumama sa faia e le vaega a le Water for People i Peru.

Sa ia amataina se pisinisi ma faaoloaina lana faleoloa laitiiti i mea pei o faatanoa, gutu paipa, faleleta’ua, maafola, ma isi mea e manaomia e aiga e faamae’a ai o latou faletaele. O le taimi nei ua mafai ona maua e aiga i Cascas anomea latou te moomia e fau ai faletaele o aiga.

E mafai foi, ona e faailoa vai mama ma mea e manaomia mo le tumama i lou nuu ma le ala e mafai ona e aofia ai.

E ioe le perofeta o Isaia i lana uo i na ona po o Ieremia ina ua ia ta’u mai ia i tatou:

“Afai foi e te alofa atu i le ua fia’ai, ma e fafaga ia ma’ona o le ua tiga; ona alu ae lea o lou malamalama i le pouliuli. …

“E taitaiina foi oe e le aunoa e Ieova; e faamalie foi o ia ia te oe pe a oge vai, … e avea foi oe e pei se fanua ua faasūsūina, e pei o le punavai foi e le mate ona suavai.”

E moni, o Iesu Keriso o le faapogai o vai ola uma. Ou te molimau atu a tatou faainu i e fiafeinu, e faamanuiaina i tatou e feinu i le vai ola —“o se vaieli o le vai e puna a’e i le ola e faavavau.” A o tatou tausia le fogaeleele ma o tatou tuaoi, tatou te latalata atili i le Faaola ma mananao i se sootaga faalefeagaiga ma Ia lea e mafai ai ona tatou avea atili e faapei o Ia. O le a avea i tatou ma tausimea faautauta—ma o ni tausimea fiafia foi. O le a faafouina i tatou ma sii ae apaau e faapei o aeto ae le vaivai.

I le tausaga na te’a nei, na faasilasila mai ai e le Au Peresitene Aoao o le Aualofa le faalauteleina o se faama’ite i le lalolagi atoa e faaleleia atili le soifua maloloina ma le soifua manuia o tamaitai ma tamaiti. I le talosaga mai le Au Peresitene Sili, o loo ta’ita’ia e le Aualofa lenei taumafaiga.

Matou te mananao e faamanaina tamaitai ma aiga i se malamalama ma punaoa sili atu, ina ia sili atu ai lo latou faaauupegaina e faia suiga e mafai ona i ai aafiaga tumau i o latou aiga, nuu, ma malo. A oo ina faamanaina se tamaitai ona e soifua maloloina o ia ma aoaoina, e faamanuiaina aiga, e siitia nuu, ma faamalolosia malo. A e faamanuiaina se tamaitiiti, ua e teu faaagaagaina mo le lumanai. O le mea lea e taulai la tatou galuega i meaai paleni mo tamaiti e i lalo o le lima tausaga, tausiga o failele ma pepe faatoa fananau mai, tui puipui, ma aoaoga.

O Alaina o se talavou matua e nofo i Georgia, ISA. O loo tulimatagauina sona faailoga faafomai i le tausiga faalefaigaluega ma sana sini e faigaluega i se falemai i le vaega mo pepe faatoa fananau mai e tigaina (NICU) mo pepe e moomia se tausiga faaopoopo pe a fananau mai, aemaise i latou e fananau lē āu. Na malosi se aafiaga o Alaina i le faama’ite a le Aualofa i le lalolagi atoa mo tamaitai ma tamaiti. I le musuia ai e le valaaulia e auai i le faama’ite i le lalolagi atoa, ua faia ai nei e Alaina le “tausiga faaKagalū” po o le pa’u i le pa’u, mo pepe e fananau lē āu, o le mataupu lea o lana poloketi taualuga o lona faauuga.

Ua toeitiiti atoa le 15 miliona o pepe e fananau lē āu i tausaga taitasi i le lalolagi atoa. Ma i Atalana, Georgia, i le mea e nofo ai Alaina, o le aofaiga o e fananau lē āu, ma le aofaiga o pepe maliliu e maualuluga atu nai lo le averesi lautele o le Iunaite Setete.

O loo fatuina e Alaina se polokalama faaleaoaoga ina ia atili silafia ai e tagata le aoga o le fesootaiga o le pa’u i le pa’u, i le va o pepe fananau lē āu ma o latou tina. O pepe, e fai na o o latou napekini, e tuu sa’o lava i luga o le pa’u o le tina i luga o lona fatafata, ona tuu lea o se ie e ufiufi ai luga o i la’ua uma. O lea sootaga e tausisia ai le mafanafana, tuuitiitia ai le popole, e faasolosolo ai mone, faateleina ai le sootaga, siitia ai le faasusuina, faaleleia ai le moe, ma le tele o isi aoga. Ae e le faaaogaina i taimi uma i NICU o se tausiga laugatasia. O le poloketi a Alaina ua faamoemoe e faaleleia ai le faaaogaina.

O lana suesuega sa lagona le faaleagaga tele ia te ia. “O le faitauina o le saienisi … ma le … aoaoina o o tatou tino na foafoaina e faia nei mea” na agatonu ia te ia ona o mea ua ia iloa e uiga i le ata o le faaolataga.

O le tausiga o le pa’u i le pa’u mo pepe fanau lē āu e faapitoa lona taua ia te a’u, ona sa i ai se atalii a lo’u atalii na fanau ia Fepuari, toetoe atoa le fitu vaiaso na vave ai. I le na o le tolu pauna lima aunese, sa toetoe atoa le masina o i ai si a matou toa laitiiti i le NICU. Ma o aso taitasi o na aso, sa tuu ai e le toalua o lo’u atalii ma lo’u atalii o ia i luga o o la’ua fatafata, pa’u i le pa’u. Tou te iloa la, o le “tausiga faakagalū” e mo tamā foi. O le natura faapopolevale o le fanau faafuasei mai o le atalii a lo ma atalii, ma le tiga i le tuueseeseina na o faatasi ma le tuua o ia i le falemai, sa faanāina i na taimi.

Ua tuu e Alaina le malamalama o lona liua e susulu atu; ua ia faaaogaina taleni ua faamanuiaina ai o ia, ma ua ia tausia i latou o e moomia e ala i le suesue ma le faatupulaia o le silafia i lenei faiga taua. O ana taumafaiga ua tali atu ai i le valaau a le Faaola—“Sa ou ma’i ona ou tou asiasi mai ai lea ia te a’u.”

O Eritai, Alexandara, ma Alaina o soo o Iesu Keriso o loo tapenaina i latou lava mo Lona Afio Mai Faalua a o latou faaaogaina ma le faamaoni ma le aoga lelei le tausimea i mea ua faamanuiaina ai i latou e le Alii.

Na fetalai le Faaola, “Aua na faia e outou i le tasi o e aupito itiiti o o’u uso nei, o a’u lea na outou faia i ai.” E moni lava o nei talavou matutua o ni sui lava o i latou ua faamatalaina e le Faaola o Ana mamoe, o ē o le a i ai i Lona itu taumatau, ua agavaa e olioli i Ona luma.

O i tatou o ni o o se ekalesia e faia mea lelei ofoofogia i le lalolagi atoa, e faamanuia ai olaga o o tatou tuaoi, ae le na o o tatou tagata auai. I le 2024, sa 6.6 miliona itula na ofofua atu. E 1.45 piliona tala Amerika i tupe faaalu. E 192 atunuu ma teritori na auauna atu i ai. O le faama’ite o galuega alofa fesoasoani a le Ekalesia i le lalolagi atoa na aofia ai vai mama, o poloketi faamamā ma mea mo le tumamā, o toomaga mo faalavelave faafuasei, tausiga faasoifua maloloina, ma poloketi mo le saogalemu o taumafa. Ua faasusulu atu e Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai ma ona tagata lo latou malamalama e faamamaluina ai lo tatou Tama o i le Lagi.

E ui ina mafai e le Ekalesia ma le Aualofa ma o le a faaaoga lo latou aapa atu i le lalolagi e fuaina ai taumafaiga musuia e fafaga ai e fiaaai, faafeinu e fia feinu, faaoofu e ua le lavalavā, ma tausia e mama’i, ae o le galuega e aupito sili ona taua ma sili ona aafia ai, e faaauau pea ona faia ta’itasitasi.

I le taumafai ai e faaa’oa’o ia Iesu Keriso, tatou te saili ia vave ona iloa manaoga o i latou o siomia i tatou ma tali atu i ai ma le alofa. Tatou te tauivi ia avea o ni tausimea faamaoni i Ana aseta—lea e aofia ai taleni ma avanoa e faamanuiaina ai i tatou, le fogaeleele i lona matagofie atoa, ma tagata i lo tatou lalolagi o tosinaga.

Faapei o Naamanu mai le Feagaiga Tuai, atonu o loo e faatalitali sei ta’u atu “se mea maoae” e fai—taumafaufau pe o le a faapefea ona e oo i lena vaega maotua o Aferika po o se motu i le sami e tausia lou tuaoi faalelalolagi.

Uso e ma tuagane, ou te valaaulia outou e faaaoga a outou meaalofa ma taleni e faia ai ni nai mea iti ma faigofie i le siomaga o lau tausimea. Po o fea lava e te nofo ai, o loo i ai lava tamaiti fiaaai. Po o fea lava e te nofo ai, o loo i ai lava tagata e le mafai ona faitau. Po o fea lava e te nofo ai, o loo i ai lava papupuni i le tausiga o le soifua maloloina. Po o fea lava e te nofo ai, o loo i ai lava i latou e fiaaai, fiafeinu, le lavalavā, mama’i, ma i le falepuipui, moni lava pe faafaatusa foi.

Uo e, matou te manaomia outou! Ou te faamoemoe o le a e sailia ma le naunautai ni faaaliga ma faaaoga au meaalofa ma taleni e sue ai ni vaifofo fatufatuai e fesoasoani ai e faamanuia ai le lumanai o fanau uma a le Atua. O se vaega moni lenei o lau tausimea paia.

[vitio (soaulutala)]

“E vatele le atulaulau. E faitau tiliona aniva ma le piliona o fetu, laueleele, vai, laau, ma meaola. Ae … e silafia ma alofa le Atua i Ana foafoaga uma e ala i o latou igoa. E aofia ai ma oe.”

[End video]

Ou te faaiu atu i se tala patino, o se tasi e uiga i la’u uo pele o Lydia, o le na tuuina atu le tatalo amata i lenei afiafi. Na ma masani ma Litia ina o galue o ia i le Maota o le Aualofa o se faifeautalai mo auaunaga mo le tele o tausaga ua mavae. E ofu lanu viole lava Litia i aso uma ona o le tamaitai sa faamatalaina e faapea o le uluai tagata liliu mai a Paulo o Litia, sa ia faatauina atu ie lanu viole.

Sa maua Litia i le ma’i gugu ina ua faatoa fa ona tausaga. Ma a o mafatia o ia i le tiga i aso uma, na te faasusulu atu ma le fiafia le malamalama o lona liua ia Iesu Keriso. Afai o i ai nisi mea e mama, matagofie, pe logoleleia pe tauleleia—o ia lava o na mea uma!

E avea o se vaega o lenei tofiga e lauga atu ia te outou uma, sa valaaulia a’u e filifili na tagata o le a tatalo i le po nei. Na vave lava ona oo mai Litia i lo’u mafaufau. Sa ia faamae’aina lana misiona, amata lana aoga i le BYU, ma sa taliaina o ia i le Kolisi o Tausisoifua. Ma ona o ia o sa’u uo pele, ma te fesootai ai pea lava pea. Ou te alofa ia Litia.

O lo’u galuega o le talosagaina lea o ia e tatalo, ae ou te le’i vilia lava o ia. Ona oo lea i le aso 31 o Mati, sa ou maua ai le feau tusitusia lenei mai ia Litia:

“Taeao Manuia Peresitene Johnson!!!

“Ou te alofa tele ia te oe!

“O anapo na ou miti ai ia te oe. Sa ou matuai gatete lava ma popolevale e uiga i se mea sa tatau ona ou faia, ma sa e matauina. Na e opoina a’u ma toso [faalatalata] atu a’u ia te oe ao punou lou ulu i autafa o lo’u ulu ma musumusu mai i lo’u taliga, ‘E le afaina, Litia[;] e mafai ona e faia. Tau lava ina fai mea iti.’ O lau faamalosiau agamalu ma se faamanatu e fai lea la’a ma lea la’a o le mea tonu lava lena na ou moomia ona faalogo ai i le asō. Ma, oka so’u manaomia o se opo mai ia Peresitene Johnson! Ou te manatu e auina mai e le Tama Faalelagi ia i tatou ni nai feau iti i nisi o taimi e ala mai i tagata tatou te alolofa i ai ma talitonuina e pei o oe.

“Ou te faamoemoe e te lagona le sapasapaia o oe e agelu i lenei vaiaso. O se opo lapo’a lenei mo oe le uo pele.”

Sa ou toe tesi atu i ai, “Ua faigata ona ou faatali e ta’u atu ia te oe le mafuaaga na e faia ai lena miti!”

Sa ou vili ia Litia i lena afiafi pe manao e tatalo i lenei faigalotu i le lalolagi atoa mo talavou matutua. Ioe, sa ia fai mai ioe—ma ia faamatala mai ai le mea na te le’i faasoa mai i lana feau tusitusia. O se faamatalaga na ia manatu e le taua pe a ia tusi mai ai. I lana miti, sa popole o ia e uiga i le tatalo i luma o se aofia toatele.

Oka, se mutimutivale o le alofa o le Alii! Sa faatuatuai ona ou fai ia Litia e tatalo ma e leai lava se mafuaaga lelei—vagana ai na manaomia ona fai e Litia lana miti O se faamautinoaga e silafia e le Alii o ia ma sa manao ia ona maua lenei avanoa.

Ioe, e lautele le atulaulau. E faitau tiliona aniva. Ma le piliona o fetu. Laueleele, vai, laau, meaola ua tuuina mai e Ia tatou te tausimea ai. Ma e silafia e le Atua ana foafoaga uma i o latou igoa ma alofa i ai. E aofia ai ma oe.

Na folasia mai e le Faaola Lana misiona i le olaga nei i le fetalai mai e faapea, na auina mai o Ia “e folafola le tala lelei i e matitiva; … ia faamalolo i e loto momomo, e tala’i le saolotoga i le tafeaga, ma ia pupula mata o e tauaso, e tuu saoloto i e ua faasauaina.” Afai o Lana misiona lena, ma o i tatou o Ona soo, ua tatou faasoa i Lona faamoemoega.

Outou, a’u uo e, ua tulagaese lo outou saunia ma ua muai faauuina e fesoasoani ia te Ia. O outou o atalii ma afafine o le Atua. Na te silafia outou. Ua outou i ai i se sootaga faalefeagaiga ma Ia. O le a outou le faamutaina lava Lona onosai mutimutivale mo outou. Ma a o outou tausia feagaiga na outou osia ma Ia, o le a faamanuiaina outou i “Lona mana faamalolo, faamalosi.” O le mana o le Atua o le a faalauteleina ai o outou gafatia, faateleina ai taleni ua faamanuiaina ai outou, ma fesoasoani ia outou iloa atu o Ia i e fiaaai, o e fiafeinu, ma e taase, ma e mama’i.

I le avea ai ma ona soo, ia tatou saunia i tatou lava mo Lona Afio Mai Faalua e ala i le faaaogaina lelei ma le faamaoni o lo tatou tausimea i mea ua ia faamanuiaina ai i tatou. Ou te molimau atu a o outou avatua le toomaga o Iesu Keriso i isi, o le a faamanuiaina outou e iloa lou lava toomaga ia te Ia.

Ua ou mautinoa o loo soifua Iesu Keriso. O loo Ia taitaia Lana Ekalesia e ala i perofeta, tagatavaai, ma talifaaaliga soifua. Ua ou mautinoa o Russell M. Nelson o Lona fofoga taumomoli malosi lea i le lalolagi i le taimi nei.

O le galuega ma le mamalu o lo tatou Tama o i le Lagi ma Iesu Keriso o le tagai lea ua tatou foi atu i le aiga, ua saunia ma agavaa e tutumau i lo La’ua afioaga i le mea e leai se e fiaai, fiainu, taase, ma’i pe pipili—aua o le a faamaloloina i latou ma faaatoatoaina. O outou o a la’ua paaga taua. Ou te alofa ia te outou. E alolofa i La’ua ia te outou.

I le suafa paia o lo tatou Togiola, o Iesu Keriso, amene.

Faamatalaga

  1. Tagai “History of the Tabernacle,” Newsroom, newsroom.ChurchofJesusChrist.org.

  2. Mataio 5:14.

  3. Mataupu Faavae ma Feagaiga 88:40

  4. Tagai Russell M. Nelson, “O Iesu Keriso Lava Le Tali,” Liahona, Me 2023, 127–28.

  5. Russell M. Nelson, “O Iesu Keriso Lava Le Tali,” 127.

  6. Russell M. Nelson, “O Le A Toe Afio Mai le Alii o Iesu Keriso,” Liahona, Nov. 2024, 121.

  7. Russell M. Nelson, “O Le A Toe Afio Mai le Alii o Iesu Keriso,” 121; ua faaopoopo le faamamafa 122..

  8. Tagai Merriam-Webster.com Dictionary, Stewardship.“

  9. Faaliliuga a Iosefa Samita, Mataio 25:11 (i le Mataio 25:12, vaefaamatalaga a).

  10. Tagai ia David A. Bednar, “Faaliliuina i le Alii,” Ensign po o le Liahona, Nov. 2012, 106–9. Sa faamatala mai e Elder Bednar e faapea “ua ia i tatou se tiutetauave faaletagata lava ia, e faamumu a tatou lamepa o molimau ma ia lava se sapalai o le suauu o le liuaina. O lenei suauu taua, e maua i le tasi le mataua i le taimi—‘o lea upu [ma] lea upu lea mataupu ma lea mataupu’ (2 Nifae 28:30), i le onosai ma le faifai pea. E leai ni auala ‘alo e maua ai; leai ni tapenaga faatatope mulimuli e i ai.”

  11. Mataupu Faavae ma Feagaiga 33:17; faaopoopo le faamamafa.

  12. Russell M. Nelson, “Toamalie i le Afioaga o le Atua,” Liahona, Me 2025.

  13. O le tagata vane faatagata O Taupou Popoto e Toalima o Ben Hammond.

  14. Mataio 25:21.

  15. Tagai i le Mataio 25:14–30.

  16. Russell M. Nelson, “Talitonu Mautinoa i Luma o le Atua.”

  17. Mataio 25:35–36.

  18. Tagai i le Moronae 7:47–48.

  19. Russell M. Nelson, “Talitonu Mautinoa i Luma o le Atua.”

  20. Tagai Merriam-Webster.com Dictionary, “Steward.”

  21. Gérald Caussé, “O La Tatou Tausiga Faalelalolagi,” Liahona, Nov. 2022, 57.

  22. Gérald Caussé, “O Lo Tatou Tausimea i le Lalolagi,” 58.

  23. Tagai “Elder Bednar Outlines 8 Principles About Spiritual Gifts and Christlike Attributes,” Church News, June 24, 2021, thechurchnews.com.

  24. Marvin J. Ashton, “E Tele Meaalofa,” Ensign, Nov. 1987, 20. O le “meaalofa o le toafimalie” sa le’i ta’ua i le upusii na ta’ua muamua ae na saunoa mulimuli ane ai i lana saunoaga lenei.

  25. Marvin J. Ashton, “E Tele Meaalofa,” 20.

  26. E masani ona faasino atu i le Peresitene o le Iunaite Setete o Theodore Roosevelt.

  27. Tagai i le Mataupu Faavae ma Feagaiga 46:12.

  28. Tagai i le Kenese 1:28.

  29. Tagai i le Kenese 2:15.

  30. Jean Yellowhorse, “What Infertility Has Taught Me About Multiplying and Replenishing the Earth” (digital-only article), YA Weekly, Mar. 2021, Gospel Library.

  31. Ieremia 17:7–8, New International Version.

  32. Russell M. Nelson, “O Le Foafoaga,” Liahona, Me 2000, 86.

  33. Mataupu Faavae ma Feagaiga 104:14.

  34. Mataupu Faavae ma Feagaiga 104:17.

  35. Mataupu Faavae ma Feagaiga 104:18.

  36. Russell M. Nelson, “O Le Feagaiga e Faavavau,” 6.

  37. Tagai i le Mataio 25:35–40.

  38. Mataupu Faavae ma Feagaiga 81:5; tagai foi Eperu 12:12.

  39. Tagai Janet Rae Saunders Pinson, “Kiribati Man Gives Service, Gets Education and Returns Home to Start Food-Growing Charity,” The Newsroom Blog, July 3, 2018, news-pacific.ChurchofJesusChrist.org.

  40. Tagai Caring for Those in Need: 2024 Summary, 20, assets.ChurchofJesusChrist.org/55/ua/55uami2tnuduu6gvkl7wohkw4ztnec8irhlk7tkn/2024_wsrs_caring_report.pdf.

  41. Isaia 5810–11.

  42. Ioane 4:14.

  43. Tagai i le Isaia 40:31.

  44. Tagai Mary Richards, “The Impact of Kangaroo Mother Care on Maternal and Infant Health,” Church News, Mar. 13, 2025, thechurchnews.com.

  45. Mataio 25:36.

  46. Mataio 25:40.

  47. Tagai i le Mataio 5:16.

  48. 2 Tupu 5:13.

  49. Tagai Galuega 16:14–15.

  50. Tagai i le Mataupu Faavae o le Faatuatua 1:13.

  51. Luka 4:18.

  52. Tagai i le Russell M. Nelson, “O Le Feagaiga Faavavau,” Liahona, Oke. 2022, 4–11.

  53. Russell M. Nelson, “O Le Malumalu ma Lou Faavae Faaleagaga,” Liahona, Nov. 2021, 94.