« Mau mana’o nō te fa’aineine i te ’āmui atu i te ’āmuira’a rahi », Mau mana’o nō te fa’aineine i te ’āmui atu i te ’āmuira’a rahi (2020)
« Mau mana’o nō te fa’aineine i te ’āmui atu i te ’āmuira’a rahi », Mau mana’o nō te fa’aineine i te ’āmui atu i te ’āmuira’a rahi
Mau mana’o nō te fa’aineine i te ’āmui atu i te ’āmuira’a rahi
I te mau ’āva’e ’Ēperēra ’e ’Ātopa ato’a, e ha’amaita’ira’a nō tātou ’ia fa’aro’o i te mau poro’i fa’auru ’e te arata’i a te Metua i te ao ra, nā roto i tāna peropheta, te mau ’āpōsetolo ’e te tahi atu feiā fa’atere o te ’Ēkālesia. E hōro’a fa’ahiahia mau te ’āmuira’a rahi—e hōro’a e mea tano ia tātou ’ia tāmata i te ’ō’oti mai i te mau maita’i ato’a e nehenehe !
Tē uiui ra ānei te mana’o e nāhea i te fa’aineine maita’i a’e nō te « fa’aro’o iāna » i te ’āmuira’a rahi e haere mai nei ? Teie e maha mana’o :
Ui te mau uira’a ’e ’imi i te mau pāhonora’a
E mea tano ’ia haere mai tātou i te ’āmuira’a rahi ma te uira’a i te ferurira’a. ’Ua ha’api’i Elder Dieter F. Uchtdorf : « E nehenehe te mau pāhonora’a i tā ’outou mau pure ta’a ’ē e tae ’āfaro mai mai roto mai i te hō’ē a’ora’a ta’a ’ē ’aore rā te hō’ē pereota ta’a ’ē. I te tahi mau taime, e tae mai te mau pahonoraa na roto mai i te hoê parau aita e tuati, te hoê irava, e aore râ te hoê himene. Nā te ’ā’au tei ’ī i te māuruuru nō te mau ha’amaita’ira’a o te orara’a, ’e te hina’aro pāpū e fa’aro’o ’e e pe’e i te mau parau a’o, e fa’aineine i te ’ē’a i te heheura’a ta’ata hō’ē » (« General Conference—No Ordinary Blessing », Liahona, Tetepa 2011, 5).
Nō reira, ’ia fa’aineine ’outou nō te ’āmuira’a rahi, ’a feruri i te mau uira’a tei nē’i noa ana i roto i te ferurira’a, ’a pāpa’i i te reira ’e ’a fa’aro’o i te mau pāhonora’a tā te Fatu e tono mai nā roto i tōna mau tāvini i roto i te ’āmuira’a rahi.
Ha’amahorahora i te ’ā’au ’e ha’amatara i te ferurira’a
Ta’a ’ē noa atu te pāhonora’a i tā ’outou mau uira’a, pēnei a’e e mau mea ’ē ato’a tā te Fatu e hina’aro e parau ia ’outou. ’Ia vai matara noa i te mau poro’i ato’a tāna e tu’u mai nō ’outou. Mai te mea e pure ’outou iāna ma te ani mau i te tauturu nō te fa’aro’o ’e nō te ’ite ē ’o tōna reo terā, e tauturu mai ’oia ia ’outou ’ia ’ite mai ē nō ’outou terā mau poro’i i roto i te ’āmuira’a rahi. Nō te fa’ananea i teie tā’amura’a ’e teie ’aravihi, ’a māta’ita’i e nāhea te ’āpōsetolo tāta’itahi a te Fatu e « fa’aro’o iāna. »
Ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i te mau ’ite ta’a ’ē o Iesu Mesia
Te hō’ē tumu e mea au roa nā tātou te ’āmuira’a rahi, ’o te mea ïa e rāve’a te reira nō te fa’aro’o i te mau ’āpōsetolo a te Fatu Iesu Mesia ’ia rave i te mea i pi’ihia rātou ’ia rave—fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū ’ei ’ite ta’a ’ē nōna. ’A fa’aro’o ai ’outou i tā rātou mau a’ora’a, ’a fa’aro’o ta’a ’ē i te mea tā rātou e ha’api’i nei nō ni’a ia Iesu Mesia. ’A hi’o i te reira ’ei rāve’a nō te fa’ahōhonu i tō ’outou fa’aro’o i te Fa’aora ’e i tāna ’evanelia.
Mai te mea e hina’aro ’outou e ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i teie mau ’ite ta’a ’ē nō Iesu Mesia, tē vai ra te mau mātēria maita’i i ni’a i te tahua natirara a te ’Ēkālesia. E rāve’a maita’i roa teie nō te ’apo i te ha’api’ira’a nō ni’a i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e nō te fa’ahōhonu i tō ’outou ’itera’a pāpū nō tō rātou pi’ira’a.
Ani ia vetahi ’ē ’ia ’āmui mai nō te ’āmuira’a rahi
Mai tāna mau parau poro’i nō ’outou, tē hina’aro nei te Atua e paraparau i tāna mau tamari’i ato’a. ’A feruri i te hō’ē ta’ata tā ’outou i mātau ’o tē fāna’o i te fa’aro’ora’a i te reo o te Fatu i roto i te ’āmuira’a rahi. E rave rahi rāve’a nō te ani ia vetahi ’ē ’ia māta’ita’i i te ’āmuira’a rahi :
-
’A ani i te mau hoa ’e te ’utuāfare ’ia māta’ita’i i te ’āmuira’a nā muri ia ’outou.
-
’A fa’a’ite i te tahi mea fa’auru, te tahi parau rahi ’e te tahi fa’ahitira’a parau nō roto mai i te ’āmuira’a i ni’a i te rāve’a ha’apararera’a tōtiare. Tē fa’afāna’o nei te ’Ēkālesia i te mau mātēria i ni’a i te natirara ’o tē nehenehe e ’ōpere.
-
’A tauturu i te fa’aineine i te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī maoti te mau ’ohipa ri’i ’ana’anatae e rave ’e te mau mātēria i ni’a i te natirara.
I muri a’e i te ’āmuira’a
E nehenehe te ’āmuira’a rahi e riro ’ei fa’a’amu’a i te mau mana’o pae vārua ’e te heheura’a. Nō te tauturu ia ’outou ’ia ha’amana’o i te mau ’ohipa pae vārua tā ’outou i fa’ari’i, e nehenehe ’outou e pāpa’i i roto i tā ’outou buka ’ā’amu nō ni’a i te mau uira’a tei noa’a te pāhonora’a, e aha te mau a’ora’a tei fa’auru ia ’outou, ’e nāhea ’outou i te ha’amaita’i atu ā. E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite i tō ’outou mau mana’o i te feiā tā ’outou i here. ’A feruri ’ua nāhea te ’āmuira’a i te ha’afātata-atu-ā-ra’a ia ’outou i te Mesia ’e e aha tā ’outou e rave nō te tāmau noa i te pe’e iāna ’e i te mau parau a tāna mau peropheta. Mai tā te peresideni Henry B. Eyring, tauturu piti i roto i te Peresidenira’a Mātāmua i ha’api’i : « Mai te mea e nava’i tō ’outou ti’aturira’a i te Atua nō te fa’aro’o i tāna poro’i i roto i te mau a’ora’a ato’a, te mau hīmene ’e te mau pure ato’a i roto i teie nei ’āmuira’a, e ’ite ïa ’outou i te reira. ’E mai te mea e haere ’outou i muri iho e rave i te mea tāna e hina’aro ia ’outou ’ia rave, e tupu ïa tō ’outou mana i te ti’aturi iāna i te rahi, ’e e tae mai te taime e ’ī ai ’outou i te māuruuru i te ’itera’a ē ’ua noa’a iāna i te ti’aturi ia ’outou » (« ’A ti’aturi i te Atua, i muri iho ’a haere e rave », Liahona, Novema 2010, 73).
Teie te tahi atu ā mau mātēria nō te fa’ananea i tā ’outou ’ohipa i te ’āmuira’a rahi :
-
’Apo i te ha’api’ira’a mai roto mai i te mau a’ora’a o te ’āmuira’a rahi
-
« 5 tuha’a ’ia fa’aea noa te ’āmuira’a i pīha’i iho ia ’outou »
-
Te tahi atu mau ’ohipa fa’a’ana’anatae nō te ’āmuira’a rahi, ’e te mau ’ā’amu nō te mau tamari’i
Hi’o mai i te « Rāve’a nō te māta’ita’i ’e nō te fa’aro’o ti’aiho i te ’āmuira’a rahi » nō te ’ite e nāhea i te haru mai i te rēni.